Prin tribunale ca prin viață | Atenție ce-ți dorești că s-ar putea să se împlinească, Dacian Cioloș!

Nominalizarea lui Dacian Cioloș, „candidat pentru funcția de prim-ministru” este o formalitate sau o misiune de criză, după ce Klaus Iohannis n-a avut de unde alege, Dacian Cioloș fiind singurul care s-a oferit să fie premier.

Haideți să vedem pașii constituționali:
Ce spune art. 103 din Constituție?
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Astfel, dacă, Dacian Cioloș, nu reușește să strângă o majoritate în 10 zile, nu are altă variantă decât să își depună mandatul.

După părerea mea, președintele i-a dat lui Dacian Cioloș o misiune imposibilă: să negocieze şi să facă guvern şi majoritate alături de cei cu care a votat moţiunea de cenzură împotriva guvernului său. Sau, poate fi un joc al președintelui pentru a-i ajuta pe userişti să se compromită definitiv și iremediabil prin aducerea lor la guvernare. Întrebarea care se pune, cine îi ajută să facă o majoritate? PNL? M-aș mira să nu-l asculte pe Klaus Johannis dacă le cere asta, însă ar însemna o misiune eșuată și pentru ei.

Pe de altă parte, nu este greu de dedus că această propunere, dacă va cădea în Parlamentul României, va conduce ulterior din nou la desemnarea lui Florin Cîțu ca premier al României sau a unei alte persoane din PNL.

Trebuie să recunoaștem că Președintele Klaus Iohannis ne-a surprins pe toți cu nominalizarea lui Dacian Cioloș, chiar a jucat bine. Nici nu putea sa facă altfel. Zilele trecute îl ascultam, la un post de televiziune, pe fostul judecător al Curţii Constituționale, Augustin Zegrean, care a declarat, că preşedintele nu poate să propună imediat, ca premier, aceeaşi persoană care a fost demisă prin moţiune de cenzură, existând o decizie a Curţii Constituționale în acest sens (a se vedea Decizia CCR nr.85 din 24 februarie 2020 asupra cererilor de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Președintele României și Parlamentul României, formulate de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului Publicată în Monitorul Oficial nr.195 din 11.03.2020 – http://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/06/Decizie_85_2020.pdf). În mod evident, președintele României nu putea să sacrifice un lider liberal, oricare ar fi el.

Și, totuși, mă întreb și eu, cum poate să creadă Dacian Cioloș că după un mandat slab de premier, după ce relațiile cu liderii PNL au fost afectate în mod iremediabil, iar relația cu Klaus Iohannis s-a răcit considerabil, cineva ar putea să-i mai ofere o șansă credibilă. Ieșirea USR de la guvernare a alterat pe termen lung relația dintre cele două partide, precum și relația cu președintele României. Însă, așa cum merg lucrurile în România, totul este posibil.

Și atunci, Dacian Cioloș are mai multe soluții la îndemână:

• Dacian Cioloș reușește să strângă o majoritate cu PNL, USR și UDMR, cu un alt protocol;
• Dacian Cioloș reușește să strângă o majoritate cu PSD și AUR;
• Dacian Cioloș propune un guvern de uniune națională cu largă susținere parlamentară.

sau

• Dacian Cioloș nu reușește să strângă o majoritate în 10 zile și își depune mandatul.

Este foarte important de știut că USR a încălcat protocolul de colaborare cu PNL atunci când au susținut moțiunea de cenzură, iar mai apoi au mers la Cotroceni cu o propunere de prim-ministru, în contextul în care singura propunere trebuia să vină din partea PNL.

În concluzie, despre ce refacere a coaliției vorbesc cei de la USR? După atâtea greșeli, chiar nu se pot prevala de criza guvernamentală, pandemică, economică, doar ca să ajungă la guvernare, pentru că nu sunt credibili!

Mergând mai departe cu analiza, vă rog să observați cum, rând pe rând, liderii politici au reacționat față de nominalizarea lui Dacian Cioloș, candidat pentru funcţia de prim-ministru. Iată, declarațiile acestora:

• „Desemnarea lui Cioloş reprezintă primul pas spre anticipate! Am dat jos Guvernul Cîţu cu o moţiune de cenzură în care am criticat şi prestaţia miniştrilor USR, PNL şi UDMR care au distrus cot la cot România timp de un an de zile. Toată România ştie acest lucru. PSD nu va vota niciodată un nou Guvern zero. Să se voteze partenerii alianţei pierzătorilor între ei! Altfel, este clar că în actuala conjunctură nu se poate forma o majoritate stabilă care să guverneze eficient România”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu.
• Copreşedintele AUR George Simion: „Dar cine crezi că te votează?”, a comentat Simion pe Facebook la o postare a lui Dacian Cioloș .
• „Am luat act de desemnarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis. De astăzi, responsabilitatea lui Dacian Cioloş, ca premier desemnat, este una imensă. Are acum posibilitatea să negocieze cu partidele care au susţinut moţiunea de cenzură (PSD şi AUR), pentru a forma majoritatea necesară învestirii unui guvern stabil”, transmite Florin Cîţu.

În aceste condiții despre ce majoritate parlamentară vorbim? Îmi este greu să cred că Guvernul Dacian Cioloș va câștiga încrederea majorității deputaților și senatorilor.
Urmând pașii constitutionali și o analiză logico-juridică, ce urmează?

Constituția României:
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Apoi?
Art. 90 din Constituția României, ne vorbește despre referendum, adică:
„Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.”

Rămâne, deci, procedura alegerilor anticipate o dilemă sau în final se va ajunge aici? Să nu uităm, totuși, că în România nu avem un precedent în acest sens. Ar putea fi realizat în premieră, însă ce s-ar schimba? Oamenii politici sunt aceiași, mentalitatea poporului român s-a schimbat ca să merite un asemenea efort?
Ar fi, totuși, ceva notabil. Dacă mă uit bine în viața prezidențială a lui Klaus Iohannis, doar alegerile anticipate mai lipsesc. Oare așa ar intra în istoria României?