Prin tribunale ca prin viață | Ce înseamnă hărțuire morală la locul de muncă și cum se sancționează?

Credeați că bullying-ul se întâmplă doar în școli? Nu, acest fenomen poate fi prezent în orice tip de comunitate sau în orice grupuri, inclusiv la locul de muncă. Din păcate, de multe ori, acest fenomen nu ne este tocmai ușor să îl recunoaştem la serviciu, dar asta nu înseamnă că el nu există.

În situația în care hărțuirea există, situația devine mai greu de gestionat deoarece aceasta este îndreptată voit către victimă cu scopul de a o determina să renunțe la locul de muncă. Există foarte mari șanse ca în timp victima să fie demotivată, să absenteze și să manifeste o toleranță scăzută la frustrare, crescând riscul de îmbolnăvire.

Din discuție purtate cu mai mulți psihologi, rezultă că acest abuz psihologic, poate să manifeste atacuri de panică, simptome anxios-depresive, ajungând să somatizeze. Toate acestea îi afectează nu doar starea de sănătate ci și calitatea vieții și relațiile interumane. Dacă se ajunge până aici victima trebuie să caute sprijin de specialitate pentru a face față acestei agresiuni și a se lua măsuri.

Și astăzi, „Prin tribunale ca prin viață” va fi sursa dumneavoastră de informare.
Tema: „Hărțuirea morală la locul de muncă”

Legea prin care hărţuirea morală la locul de muncă este sancţionată disciplinar, contravenţional sau chiar penal a fost adoptată și iată că după atâta așteptare, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Conform Institutului Național de Statistică:

„24,8% dintre români se declară expuși la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică;
5,8% expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau supraîncărcare la locul de muncă;
Mai mult, studiile atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații.” – Sursa: INS

Dar, ce înseamnă hărțuire morală la locul de muncă și cum se sancționează?

„Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.

În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

Hărţuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă.

Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.” – Sursa: LEGE nr. 167 din 7 august 2020

Este extrem de important să cunoșteți sancțiunile care privesc hărțuirea morală la locul de muncă:

„Constituie contravenție hărțuirea morală la locul de muncă săvârșită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă:

a) de la 30.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor prevăzute la art. 2 ;
b) de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2” – Sursa: LEGE nr. 167 din 7 august 2020

Încă o chestiune foarte importantă vizează măsurile pe care le poate lua instanța de judecată, în condițiile legii.

Haideți să vedem ce spune legea:

„Ori de câte ori se va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, Consiliul aplică, în condițiile legii, oricare dintre măsurile prevăzute Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu. Plata amenzii nu exonerează angajatorul de aducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute.” – Sursa: LEGE nr. 167 din 7 august 2020

După atâta așteptare, da, actul normativ, începe să prindă viață.

În concluzie, ce rămâne de făcut:
angajatorii vor trebui să acorde o atenție sporită prevenirii și combaterii faptelor și actelor de hărțuire morală la locul de muncă, precum și să analizeze dacă reglementările interne de la nivelul companiei sunt suficient de detaliate și de bine cunoscute de către salariați.
Astfel, primul pas pe care trebuie sa-l facă angajatorul este  să introducă noi clauze în reglementările interne, care să țină seama de modificările legislative, ori să le actualizeze pe cele existente.

Al doilea pas implică actualizarea regulamentului intern și a politicilor adiacente.

Pasul trei presupune informarea continuă și instruirea angajaților pentru prevenirea acestor forme de discriminare și hărțuire.
Fiecare persoană implicată în acest proces va trebui să își cunoască atribuțiile în mod clar deoarece îi va fi de mare ajutor.

Această temă o puteți urmări într-o dezbatere juridică, luni, 28 septembrie 2020, începând cu ora 18.00 la televiziunea A7TV în emisiunea „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru.

Veți afla:

• Cât de importantă este prevenția la locul de muncă?
• Care sunt modalitățile de prevenire a unor astfel de comportamente nedorite?
• Salariații pot solicita daune morale în instanță. Cine trebuie să probeze hărțuirea? Cât de importantă este informarea constantă a salariaților în legătură cu hărțuirea morală la locul de muncă?
• Ce demersuri legale poate face o persoană hărțuită sau discrminată pentru a se proteja, a se apăra?
• Sunt utile programele de instruire sau training pentru persoanele cu poziții de management, pentru a identifica eventuale comportamente de hărțuire sau discriminare la locul de muncă?

Invitați:
Oana Bîzgan – deputat independent în Parlamentul României
Isabela Delia Popa – avocat Baroul București, formator INPPA
Radu Leca – psiholog

Prin tribunale ca prin viață – tema hărțuirea morală la locul de muncă