Nicolae Ciucă: Vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, să reușim să alcătuim guvernul și să poată să fie aprobat în Parlament

Prin tribunale ca prin viață | Ce să mai înțeleagă Biata Românie!

Robert Marius Cazanciuc: Ce să mai înțeleagă Biata Românie, că a încheiat în 2004 negocierile într-un fel cu Bruxelles-ul și cu același Bruxelles, în 2005, lucrurile s-au schimbat la 180 de grade, fără ca cineva să spună, noi am vorbit într-un fel, voi faceți altfel acum.

Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției și vicepreședinte al Senatului României prezent în emisiunea „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru, a dezbătut alături de Cristian Diaconescu, fost ministru al Justiției și fost ministru de Externe și Mihaela Alexandru, avocat Baroul Brașov, Doctor în Drept, fost procuror, judecător, inspector judiciar și consilier în cadrul Administrației Prezidențiale – Departamentul Legislativ, tema „Necesitatea şi limitele răspunderii magistraţilor”.

O temă grea, care a adus în prim plan decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene cu miză uriașă pentru justiție: MCV are caracter obligatoriu pentru România. Decizia a fost pronunțată în procese deschise de mai multe instanțe din România. Dezbaterea în sine a vizat și condiţiile în care poate fi angajată răspunderea statului pentru erorile judiciare, dar și răspunderea personală a judecătorilor.

Realizator: Din perspectiva Legilor Justiției, ce ne puteți spune?
Robert Marius Cazanciuc: „Această sagă a Legilor Justiției o știe foarte bine și domnul ministru Cristian Diaconescu, pentru că nevoia de reformă a început după 1989, cu Legea 92/1992, când s-a rupt practic România în mod real din perspectiva reorganizării judiciare, legi care au funcționat până în 2004, în momentul în care România a încheiat capitolul de negocieri cu Uniunea Europeană.

În mandatul domnului ministru Cristian Diaconescu, cu niște angajamente foarte clare din partea României de a separa cumva lucrurile foarte clar și de a avea o colaborare loială între puterile statului, nu interferențe, independența justiției a fost una dintre condițiile puse foarte clar la acel moment de Uniunea Europeană pentru a putea finaliza procesul de aderare.

Am încheiat capitolul de negocieri pe justiție cu un angajament foarte clar, «tot ce se întâmplă legat de sistemul judiciar se desfășoară independent la CSM», fără interferențe politice. Dar a venit celebra reformă, peste noapte, din 2005 și ce să vezi, dintr-o dată, sistemul judiciar nu mai era responsabil pentru a se gestiona singur, și a trebuit să reintervină factorul politic pentru a echilibra lucrurile, pentru că nu trecuse nici măcar un an de zile, dar era așa un vaip că sistemul judiciar nu poate să fie suficient de responsabil.

Și atunci a trebuit să vină factorul politic, să decidă spre exemplu cum se face numirea procurorului general, adică, nu mai facem procedura doar la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ci trebuie să intervină factorul politic pentru a echilibra lucrurile. Ce să mai înțeleagă, Biata Românie, că a încheiat în 2004 negocierile într-un fel cu Bruxelles-ul și cu același Bruxelles, în 2005, lucrurile s-au schimbat la 180 de grade, fără ca cineva să spună, noi am vorbit într-un fel, voi faceți altfel acum.

Nu a fost o formă de protest decât intern. Îmi aduc aminte că au fost proteste interne la vremea respectivă în care magistrații au arătat ~ cum rămâne cu independența noastră pe care am cerut-o în mod insistent Bruxelles-ului, de care noi aveam nevoie și de care în final cetățenii României au nevoie.

Știți, nu este un moft pentru judecători sau procurori independența, ci o garanție pe care cetățeanul trebuie să o aibă, ca în actul de justiție care pentru el înseamnă viață de cele mai multe ori, nimeni nu intervine.”

Realizator: De ce este importantă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în procesele deschise de instanțe din România privind modificările aduse legilor justiției?
Robert Marius Cazanciuc: Această decizie nu face decât să consfințească ceea ce știam cu toții încă din 2007, și anume, că România s-a angajat în acest drum al Uniunii Europene cu câteva lucruri de făcut și în zona de Justiție, altfel decât s-a întâmplat cu alte state. România și Bulgaria au acest tip de angajament. La 14 ani de la aderare, România are deja buletin de Uniune Europeană. Deci suntem o țară cu biletul de UE și trebuie să ne punem întrebarea dacă acest mecanism și-a îndeplinit rostul. E un lucru care preocupă pe de o parte Bucureştiul, dar și Bruxelles-ul în aceeași măsură, pentru că un mecanism care tinde să aibă caracter perpetuu, te întrebi dacă mai are sau nu eficiență în condițiile în care la nivelul Uniunii Europene sunt state unde problemele sunt mult mai complicate decât se întâmplă să fie la noi. Atâta timp cât este în vigoare, evident că el este parte a angajamentului pe care și l-a luat România față de Bruxelles. Conținutul acestui document a evoluat de-a lungul timpului. Dacă ne uităm în 2007 și ce avem astăzi, lucrurile sunt puțin diferite. Sigur, principiile sunt aceleași.

De la fiecare an, România părea să îndeplinească niște obiective, după care din diverse motive interne sau externe, apăreau și alte lucruri de îndeplinit din partea României. Eu am avut parte de trei rapoarte MCV, aș spune mai degrabă pozitive, chiar eram la un moment dat pe punctul de a ridica acest mecanism considerând Bruxelles-ul că am îndeplinit anumite lucruri, n-a fost să fie așa din diverse considerente, uneori interne, alteori externe, un mecanism să spunem destul de complex.
Decizia, din punctul meu de vedere, din perspectiva MCV, nu aduce nimic nou, doar consfințește o anumită realitate juridică.

Mai multe detalii puteți urmări în emisiunea juridică „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru | „Necesitatea şi limitele răspunderii magistraţilor”, accesând link-ul de mai jos:


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog