Prin tribunale ca prin viață | Cum un împrumut poate ruina viața unei familii

Mii de români au ajuns în situația de a nu mai putea plăti ratele la bănci, problema fiind agravată și din cauza crizei sanitare care a afectat economia. Neliniștea, în opinia mea, de-acum va începe. Este adevărat că a existat un sprijin din partea statului, însă această amânare a datoriilor nu a făcut decât să majoreze semnificativ debitul datorat și să mărească perioada de rambursare a creditelor ipotecare. În situația în care din diferite motive ajungeți în procedura de executare silită, trebuie să știți:
Părțile executării silite sunt creditorul – cel care vrea să recupereze datoriile – și debitorul – persoana care are datoriile și care, din diverse motive, fie pentru că a fost concediat, fie pentru că au apărut alte cheltuieli, nu le-a achitat la timp. Fiind cel care deschide procedurile pentru executarea silită, creditorul este și persoana care suportă cheltuielile de executare la începutul procedurii, urmând ca ulterior, acestea să fie recuperate de la debitor.

Executarea silită poate începe doar în următoarele condiții:

  • creditorul a făcut o cerere în acest sens;
  • creditorul are un titlu executoriu;
  • există un aviz al instanței de judecată care permite demararea procedurii.

Ei bine, aș zice că, în principiu, e vorba de o procedură de lungă durată și destul de traumatizantă dacă nu găsiți mijloacele necesare pentru a încheia un acord cu banca și astfel ați evita trauma unui executări silite.

Mergând mai departe, care sunt formele de executare silită?
Executarea silită se poate face direct, caz în care debitorul predă silit bunurile, sau indirect prin:

  • urmărirea bunurilor mobile și imobile ale debitorului sau ale altor persoane însărcinate cu răspunderea pentru obligațiile acestuia;
  • predarea către creditor a bunurilor pe care debitorul le deține fără drept;
  • poprire de venituri.

De menționat este că, potrivit legii, executarea silită nu se poate face decât în cazul creanțelor certe, lichide și exigibile, adică:

  • existența lor este dovedită prin titlul executoriu;
  • obiectele lor sunt determinate sau titlul executoriu permite stabilirea lor;
  • obligația debitorului a ajuns la termenul scadent sau debitorul nu are beneficiul termenului de plată.

O problemă la fel de gravă o ridică și executarea hotărârilor judecătorești referitoare la minori și mă refer aici la refuzul minorului. Ce înseamnă „Refuzul minorului” conform Codului de procedură civilă?

„(1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, acesta va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

(2) Reprezentantul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în Camera de Consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile.

(3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanță va întocmi un raport pe care îl va comunica instanței, executorului judecătoresc și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

(4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 913 din Codul procedură civilă.

(5) Dacă și în cursul acestei proceduri executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului, creditorul poate sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art. 906 alin. (2) și (4) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător”. – Sursa: art. 913 din Codul procedură civilă

Cert este că în această situație, rolul psihologului în toate procedurile de executare silită referitoare la minori este foarte important. Copilul nu poate fi obligat să aibă relații personale cu părintele necustodian. Tocmai de aceea este necesară parcurgerea unei etape de consiliere psihologică prin care să se deceleze cu claritate opțiunea reală a copilului. Consilierea psihologică a minorului care refuză să se conformeze hotărârii judecătorești se face în prezența ambilor părinți.

În cazul în care copilul refuză să respecte programul de legături personale cu celălalt părinte, poate fi invocată culpa părintelui la care locuiește copilul? Poate acesta să fie obligat la plata unor penalități, așa cum spune legea?

Dacă se constată si culpa creditorului, adică a acestui părinte, se mai justifică obligarea la penalități sau, după caz, executarea silită a penalităților? Eu zic că nu, și astfel pot fi înlăturate pe calea contestației la executare, dacă se reține că refuzul minorului a fost justificat. Însă mai multe explicații cu privire la procedura de executare silită în general, ce costuri apar şi ce putem face pentru a ieşi din această situaţie, urmează să aflați de la invitații mei în emisiunea „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru la televiziunea A7TV accesând link-ul pe care îl atașez mai jos.

În concluzie, creditele împovărează astăzi viața românilor și provoacă adevărate drame. Oamenii își pierd casele, familiile se destramă, ajung să locuiască la rude și prieteni, se îmbolnăvesc de supărare, iar uneori își pierd chiar viața. Da, cum un împrumut poate ruina viața unei familii.
Recomandat este să evitați să ajungeți în pragul executării silite, iar cea mai bună soluție este să nu accesați obligații financiare dacă nu sunteți siguri că le puteți finaliza fără probleme.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii