Prin tribunale ca prin viață | „Darea în plată”, o soluţie de salvare a celor în situaţia de a-şi pierde locuinţa familială?

„Darea în plată” s-a dorit să fie o lege simplă și clară, pe înțelesul fiecărui consumator. O lege pentru cei nevoiași, o lege care face dreptate, scopul final fiind iertarea de datorie. Câte povești impresionante ne ajung la suflet, oameni ale căror visuri s-au spulberat, drame și vieți distruse!

Săptămâna aceasta am auzit că proprietarii unui apartament de poveste se interesează cum să-l dea „în plată” băncii. Locuința în cauză a fost cumpărată cu un credit ipotecar acordat în primele zile ale lui 2020, când nimic nu prevestea că va veni o pandemie. Cu toate acestea, vestea că familia care-l cumpărase a ajuns în sapă de lemn nu m-a surprins. Îmi este teamă de ce va urma!

Dar, ce este Legea „Dării în plată”, cine beneficiază de pe urma ei, cum funcționează și ce lipseşte din lege?
Tocmai de aceea, este  bine să cunoașteți condițiile pentru a putea ceda locuința, băncii:

• debitorul să aibă o obligație față de creditorul său (instituție de credit, instituție financiară nebancară sau cesionar);
• valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depășească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;
• creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
• consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii. -Sursa:  Legea 77/2016

Știți ce este interesant? A fost una dintre cele mai așteptate legi, cea mai contestată, motiv pentru care Curtea Constituţională a pronunţat o serie de decizii. În acest context, Legea dării în plată a fost pusă în acord cu dispozițiile/principiile constituționale.

Haideți să vedem modificările de substanță introduse în noua Lege a dării în plată:

„Conform dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Noua Lege a dării în plată, reprezintă impreviziune:
a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit.
b) pe durata executării contractului de credit, obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.

Art. 5.

(1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4

(2) Notificarea prevăzută la alin. 1  trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

(3.1.) Pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor prevăzute la art. 7 şi 8 din prezenta lege, este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea prevăzută la art. 5 alin. (1), indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale. Dispoziţiile prezentului alineat sunt aplicabile, în mod corespunzător, şi persoanelor şi procedurilor la care se referă art. 6 şi, respectiv, art. 8 alin. (5) din prezenta lege.

(4) Cu cel puțin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părțile transmit acestuia informațiile și înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată.

(5) Toate costurile notariale și, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.” – Sursa: Legea 77 din 7 august 2020 .

În aceste condiții, ce a generat Legea dării în plată? Poate cel mai mare număr de excepții de neconstituționalitate cu care s-a confruntat Curtea Constituțională privind același act normativ; confuzie cu privire la aplicarea unor principii generale de drept, iar lista poate continua. Desigur, Curtea a corectat doar ce putea corecta. Însă, NU i-a putut reda legii scopul iniţial, acela de intervenţie în sens social, ce dădea o soluţie de salvare celor în situaţia de a-şi pierde locuinţa familială. Ce ne mai pregătește legiuitorul în materia legislației protecției consumatorului, vom vedea.

Și pentru că este extrem de important să înțelegem concret care este procedura dării în plată, vă invit luni, 5 octombrie, începând cu ora 18.00 să urmăriți emisiunea „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru, la televiziunea A7TV.

Invitați:
Gheorghe Piperea – avocat Baroul București
Daniel Zamfir – senator în Parlamentul României

Prin tribunale ca prin viață