De curând, am avut ocazia să iau un interviu Doamnei Prof. Univ. Dr. Brândușa Ștefănescu și vă mărturisesc că și acum simt emoția acestei întâlniri memorabile, care va rămâne peste vremuri. De multe ori am auzit povești care au supraviețuit de-a lungul timpului și ne-au marcat existența. Însă, aici, povestea descrisă de distinsa mea invitată, ca o experiență personală, ne trimite chiar la începuturile vieții sale și apoi ne trece prin diverse etape ale vieții profesionale, de la profesor universitar, până la judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, vom cunoaște câteva biografii inspiraționale și motivaționale pe care nu trebuie să le ratăm cu Doamna Judecător Brândușa Ștefănescu, o personalitate marcantă a științei dreptului!
Pentru cine nu știe, Doamna Profesor și-a dedicat întreaga viaţă studiului Dreptului, a călăuzit pașii multor profesioniști ai Dreptului, în calitate de profesor și îndrumător de doctorat, cerând rigoare și insuflând pasiune. Brândușa Ștefănescu, este profesorul emerit care și-a urmat visul și astfel a ajuns să înțeleagă tainele științelor economice, culminând cu plăcerea de a fi un judecător de elită la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comercială.
A desfăşurat o activitate prestigioasă, pentru care și astăzi se bucură de recunoaștere internă și internațională, ca specialist al Dreptului, cu o carieră profesională de excepție. Judecătorul Brândușa Ștefănescu, așa cum îi place să i se spună, a fost îndrăgostită și a rămas îndrăgostită de dreptul comerțului internațional, pe care l-a predat cu multă pasiune din anul 1972.
Cu o experiență de viață impresionantă, titluri academice obținute datorită muncii asidue și a capacității intelectuale cum rar întâlnești, Brândușa Ștefănescu, profesor universitar, conducător de doctorat, și-a iubit nespus de mult studenții. Scriu și parcă îi simt prezența, îi simt frumusețea sufletească, ca o adiere caldă care i-a rămas pe chip, precum emoția pe care o transmite atunci când povestește despre studenții dânsei.
Doamna Prof. Univ. Brândușa Ștefănescu ne-a deschis ușa casei și a sufletului, am înregistrat un interviu de colecție care va rămâne în inima noastră pentru totdeauna. Așa cum am spus, am avut șansa unei întâlniri memorabile, precum frumusețea chipului femeii intelectuale care, așa cum se prezintă, vine dintr-o altă epocă, într-un stil aristocrat și de o modestie uimitoare. Mi-a rămas în suflet ce a spus în timpul interviului: „Niciodată nu am putut desconsidera un om. L-am considerat întotdeauna egalul meu. Aaaa, că eu am avut șansa să fiu profesor universitar și el nu, fiecare are o evoluție proprie. Cred că nu am fost încrezută, nici acum nu sunt, n-am devenit între timp pentru că nu mai am de ce!”
Un alt moment emoționant a fost atunci când a povestit cum l-a cunoscut, cum a trăit, dar și cum l-a pierdut pe soțul dumneaei, Ion Traian Ştefănescu. La fel ca și autoarea noastră, Ion Traian Ştefănescu a absolvit, ca şef de promoţie, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, era doctor în ştiinţe juridice, cadru didactic universitar şi conducător de doctorat, autor a numeroase articole, analize de drept comparat, studii şi comunicări ştiinţifice. Ion Traian Ștefănescu şi-a dedicat întreaga viaţă studiului Dreptului, cu precădere ramura Dreptului muncii.
Ce ne mai spune doamna judecător sunt informații necunoscute până acum publicului larg. Vorbește inclusiv de Nicolae Ceaușescu, pe care l-a cunoscut personal și face multe mărturisiri care pot rămâne mărturie peste timpuri.
Spre finalul interviului, am întrebat-o: „Doamna Profesor, ne puteți da o formulă pentru sensul vieții?”
Cu o oarecare reținere, a spus: „Nu cred că pot să dau o formulă, pot să sugerez… să lupți pentru ceea ce îți dorești în viață, să fii corect, să muncești foarte mult și să nu crezi că banul este cel mai important. Este necesar, mai ales în epoca actuală, dar nu este cel mai important. Importante sunt sentimentele curate, importantă este educaţia, importantă este prietenia și poate nu că și soțul meu și eu am fost bolnavi de muncă, noi am muncit toată viața și eu mai muncesc și acum, asta mă ajută mult. M-a ajutat să-mi reiau logica gândirii.”
Aseară, într-un târziu, am vorbit la telefon cu Doamna Profesor Brândușa Ștefănescu și am întrebat-o ceva ce nu am îndrăznit să o întreb în timpul interviului.
Am întrebat-o: „Doamna Profesor Brândușa Ștefănescu, ce ați vrea să se spună despre dumneavoastră în posteritate?”
Cu un murmur în voce, a spus: „Am ținut un curs foarte bun de drept al comerțului internațional și este prima carte juridică publicată în România în legătură cu dreptul comunităților europene. Da, a fost cartea mea… «Curtea de Justiție a Comunităților Europene», care a apărut în anul 1979 la Editura Științifică și Enciclopedică București. A fost teza mea de doctorat, prima lucrare juridică publicată în România în legătură cu dreptul comunitar și apreciată după 1990”.
În concluzie, vă invit cu drag să urmăriți un interviu de colecție cu Doamna Prof. Univ. Dr. Brândușa Ștefănescu, judecător, o femeie remarcabilă, care a spus foarte puțin din ce a trăit în cei optzeci de ani, ani pe care i-a trăit în epoci diferite.
Lasă un răspuns