Vladimir Putin, în interviul acordat lui Tucker Carlson: ”Invadarea unei ţări NATO este un scenariu exclus”

Puterea Presei a început să slăbească din 1991 deja!

Se discută mult în ultimul timp despre Puterea Presei. Și se cocnhide că Presa nu mai are Putere. Cel puțin Puterea din primii ani postdecembriști.
Cu 32 de ani în urmă, pe 31 iulie 1991 publicam în Expres Magazin amplul comentariu, Puterea presei şi puterea corupţiei. Esența acestei proze politice, prezente în volumul meu recent apărut la Editura Martorul Clipei, sub titlul Cui e frică de Mareșalul Antonescu ar putea să surprindă pe mulți. Puterea Presei începe să slăbească deja în 1991, al doilea an postdecembrist.
Fragmentele reproduse aici o dovedesc.

Despre Gogol, se spune că îşi ruga prietenii să-i trimită tăieturi din ziare cu fapte absurde din realitatea Măicuţei Rusii. Am putea afirma astfel că Suflete moarte, celebra contabilizare a haosului rusesc, s-a născut şi din presa vremii.

Citind ziarele şi revistele româneşti de azi, te duce gîndul că Gogol ar fi fost bucuros să i se trimită tăieturi şi din ele. Realitatea întrece în multe cazuri fantezia celor mai înzestraţi scriitori satirici. Abuzul de putere, corupţia generalizată, prostia aflată, în sfârşit, liberă de-a se exprima, demagogia lăbărţată, alcătuiesc materia din care presa îşi trage pamfletele, satirele şi denunţările spectaculoase.

Mai zilele trecute, Televiziunea română ne-a înfăţişat ambiţia unor oficialităţi vrîncene de a pune mîna pe celebra cascadă a Putnei. E acesta doar unul dintre sutele, miile de fapte tipice pentru domnia bunului plac în aceste vremuri tulburi, care amestecă la un loc mentalităţile comuniste în stare latentă cu vicleniile capitalismului balcanic. Ar fi o splendidă inutilitate încercarea de a trece în revistă întreaga gamă de întruchipări concrete ale bişniţei ridicate la rang de filosofie existenţială.
Faţă de acest asalt al corupţiei, al bunului plac agresiv, al sfidării bunului simţ, realităţi egalate, poate, doar de vremea NEP-ului sovietic, omul simplu se simte neajutorat.

Izbucniri de protest cu valoare pur literară

Cînd nu-i coruptă, administraţia e neputincioasă. Din cînd în cînd domnul Petre Roman se mînie public împotrivă corupţiei pe cale de generalizare. Izbucnirile domniei sale au mai mult o valoare literară. O dată trecut momentul, mafiile locale îşi reiau liniştite afacerile. Cetăţeanului cinstit, umilit de îmbogăţiţii clipei, i-a mai rămas un singur punct de reazem: presa. Sedus de propoziţia potrivit căreia presa e a patra putere în stat, omul simplu compune epistole pe adresa ziarelor şi revistelor. El se mai iluzionează că un articol împotriva corupţiei, a abuzurilor, a afacerilor dubioase practicate chiar de cei chemaţi să lupte împotriva lor, va avea efect. Bietul cititor nu ştie că presa nu mai are demult nici o putere! În toate ţările civilizate, campaniile de presă duc la îndreptarea unor lucruri, la demisia unor demnitari, chiar la prăbuşirea unor guverne. În România de azi, cele mai violente denunţări din ziare şi reviste trec aproape neobservate. Doar cîte un birou de presă catadicseşte să răspundă printr-o dezminţire searbădă. Dar şi acest lucru se petrece tot mai rar în ultimul timp.

Vremurile cînd presa noastră avea autoritate

Cum se explică fenomenul?
Răspunsul trimite la evoluţia realităţilor noastre postrevoluţionare. Cititorii îşi amintesc, probabil, că în ianuarie trecut, România liberă a făcut pe un ministru să demisioneze şi a trimis la puşcărie pe un fost membru al C.P.Ex.-ului. Era vremea de glorie autoritară a cotidianului condus de domnul Petre Mihai Băcanu, dar şi a tuturor publicaţiilor apărute după Revoluţie. Ziarişti de toate culorile privim azi cu nostalgie la acele vremuri, în care litera tipărită provoca angoase.

Analizând momentele de vîrf ale presei noastre democratice, vom sesiza imediat că fundamentele autorităţii nu se găseau nici în valoarea jurnalistică a intervenţiilor, nici în autoritatea semnăturii, ci într-un element exterior presei: opinia publică. Puterea reacţiona la orice critică apărută în presă nu pentru că înţelegea adevărurile vehiculate, ci pentru că se temea de moarte de mişcările de stradă.

Iată explicaţia crizei de autoritate prin care trece azi presa. Denunţările din ziare şi reviste nu mai au nici un efect, pentru că, spre deosebire de începutul lui 1990, nu mai există o forţă în stare să preia scandalul de presă şi să-l transforme în scandal politic. Am aflat cu toţii de zguduirea provocată în Republica Sud Africană de dezvăluirile unei reviste privind finanţarea de către Poliţie a mişcării zuluse.

Cum a putut avea loc un asemenea scandal?
Foarte simplu.
Pentru că a existat o forţă – Congresul Naţional African – care a preluat dezvăluirile presei şi le-a folosit în scopuri politice. Articolul de presă n-are eficienţă în sine. El joacă rolul de detonator al unui scandal în cadrul căruia o forţă politică îşi atacă adversarul pe baza documentelor făcute public de un ziar sau o revistă. Fireşte, într-o ţară civilizată, simpla dezvăluire din presă poate duce la demisia demnitarului surprins în flagrant delict. Acţionează, în acest sens, cîţiva factori specifici democraţiilor avansate. Unul dintre ei – cel mai important, poate – îl reprezintă conştiinţa omului politic. Educaţia sa, mediul în care trăieşte fac din el un om de onoare. Chiar dacă nimeni nu-l fluieră şi nu-l huiduie pe stradă, el simte presiunea opiniei publice.

Nu contează pentru politician imaginea făurită de presă

În al doilea rînd, un om politic cunoaşte importanţa pe care o are în cariera sa imaginea făurită de presă. Într-o societate avansată, cea mai mică fisură morală poate constitui o piedică greu de înlăturat în calea unui destin politic. Puterea presei devine realitate numai într-o societate în care opinia publică, mereu în stare de veghe, sancţionează drastic orice incorectitudine.

Nu acelaşi lucru se întîmplă la noi.
Comunismul a ţinut pe omul politic departe de judecata opiniei publice. Aceasta n-a jucat nici un rol în ascensiunea sau căderea unui demnitar. De aici ignorarea propriei puteri. De aici absenţa exerciţiului în ce priveşte judecarea omului politic. În alegerile din mai 1990 n-a contat aproape deloc personalitatea candidatului. Cei mai mulţi parlamentari fesenişti s-au trezit aleşi prin simplul fapt de a fi fost înscrişi pe listele Frontului. N-a jucat nici un rol personalitatea lor politică şi morală. Pentru a ajunge în Parlament ei n-au trecut prin examenul necruţător al electoratului.

În aceste condiţii, parlamentarii nu realizează importanţa imaginii făurite de presă pentru cariera lor politică. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre organele locale ale Puterii. Prefecţii, subprefecţii, primarii au fost numiţi de guvern. Ei n-au ajuns în fruntea judeţelor sau localităţilor în urma alegerilor locale. În consecinţă, ei nu realizează rolul important pe care-l are, într-o campanie electorală, aprecierea candidatului de către masa de alegatori.

Nici între cele două războaie mondiale opinia publică n-a reuşit să se instituie într-un judecător intransigent. Mari scandaluri financiare – gen afacerea Skoda – au făcut zgomot un scurt timp, după care s-au stins pentru totdeauna.

Paradoxal, dar în societatea noastră de azi lipseşte forţa în stare să facă dintr-un caz de presă un caz politic. În absenţa unei conştiinţe orgolioase, un demnitar surprins ca afacerist nu poate fi înlăturat decât prin mecanismele politicii: de presiunea diferitelor organizaţii politice şi apolitice, de intervenţia promptă a instrumentelor statului. Un demnitar compromis printr-o campanie de presă ar trebui să fie demis de Guvern. Lucru greu de presupus în România de azi, unde Guvernul n-are nici o autoritate, dar mai ales unde corupţia şi-a întins tentaculele şi prin cabinete superioare. Poliţia, Procuratura, Garda financiară ezită în îndeplinirea propriilor atribuţii. Măcinate de lupte interne, contestate de opinia publică, ele asistă neputincioase la încălcarea legii.

Slăbiciunea presei stă chiar în presă

Ineficacitatea trebuie căutată însă şi în slăbiciunile presei.
Ca şi în cazul partidelor, presa a cunoscut un proces de spectaculoasă fărîmiţare. Alături de ziare şi reviste puternice, reunind serioase forţe jurnalistice, definite prin respectarea deontologiei profesionale, au apărut o puzderie de publicaţii care tipăresc lucruri de un senzaţionalism ieftin, evident, fără întemeiere în realitate. Sumedenia de acuzaţii false au creat un soi de zgomot de fond care pune la îndoială şi intervenţiile perfect verificabile. Cînd despre acelaşi demnitar se scriu atît enormităţi, cît şi lucruri adevărate, nu-i e prea greu aceluia să se apere demonstrînd că presa exagerează sau chiar minte. Mai ales în condiţiile în care multe dintre enormităţile apărute în presă sînt rodul unor subtile intoxicări din partea unor organe interesate.
Ca şi alte instituţii fundamentale, presa depinde aproape în exclusivitate de democraţie. Puterea ei se află în strînsă dependenţă de puterea celorlalte sectoare ale societăţii democratice.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

8 comentarii pentru articolul „Puterea Presei a început să slăbească din 1991 deja!”

  • Presa, in toata lumea, e isterica, se ocupa strict de birfe si scandal, minte si manipuleaza de-ti face greata.Asta nu e „presa” e altceva, ceva ce nu poate fi definit clar, in afara de a suci mintile celor mai putin educati, altceva nu face. Mai mult, daca incercati sa cititi articole scrise de „jurnalisti” sub 40 de ani, (cind zic „jurnalisti” in ghilimele, ma refer si la baietii si fetele care isi imagineaza ca asta e o meserie usoara), e, daca incercati sa cititi articole scrise de pustime, vi se face rau. Repeta de 5-6 ori aceeasi preopozitie d eparca cititorul e idiot si nu a inteles-o cind a cititi-o prima oara. Articolele sint uneori lungi si fara sens. Jurnalistu’ sau jurnalisa sulii se contrazice de 2-3 ori de-a lugul articolului incoerent si plin de greseli. Asa prost cu scriu eu, cu greseli si virgule aiurea, cred ca as scrie mult mai inteligent si mai clar decit scriu unii pe la diverse ziare. Fatucile sint catastrofe, logica lor e de-a dreptul bezmetica. Baietii jurnalisti scriu ceva mai binisor, dar tot cu greseli de exprimare si confuz. Cind un articol incepe cam asa ” un copil din satu’ X a cazut in hazna si l-au scos vecinii…”, intelegeti ideea (?!), sigur n-ai sa afli din articol nici numele copilului,nici virsta, nici cine-s vecinii salvatori(adulti, copii, prieteni de joaca, dusmani, etc)…e doar o bulibaseala de cuvinte fara sens care nu spune absolut nimic. Apoi titlurile,mama, mama, a devenit din distractiv, insuportabil…Cind vad titluri gen „Senzational…, Nemaipomenit…, Ravasitor…,Tragedie cumplita…, Romania e in lacrimi…s.a.m.d., nici nu ma mai obosesc sa deschid articolul ca stiu ca-i pur sis simplu cacat imputit, pierdere de timp…Vreau sa citesc STIRI interesante, pozitive, ceva care sa aiba sens sau din care sa aflu lucruri noi,istorie, prezent, previziuni de viitor referitoare la evolutia economiei din tara, cum poate fi imbunatatita viata oamenilor s.a.m.d….astfel de articole sint inexistente, chiar si cind cineva scrie pe aceste subiecte, o face prost,umple articolul cu pareri dupa ureche si nu include nimic documentat, un studiu, ceva clar, calculat, include doar tiompenii de statistici facute superficial si in care sint inclusi citiva oameni la intimplare, nici macar nu li se cunoaste nivelul de educatie….astea-s stirile secolului nostru. Daca e s-o pun intr-o propozitie, pe intelesul tuturor, PRESA S-A CACAT PE EA. Uiteam spus in 5 cuvinte exact „starea presei” din toata lumea.Mai mult, presa face jocurile puterii. Uite un exemplu simplu: duduia de la Sibiu, aia ravasitoare care se imbraca ca o loloaza oriunde merge cu avionul de lux inchiriat pe banii platitorului de taxe…sint ziare care o ridica-n slavi,ca-i frumoase de crapa(la peste 60 de ani, e ca-n vorba aia „baba frumoasa, copil cuminte si femeie desteapta”), ca se imbraca de te da pe spate, ca-i eleganta de pute si tot asa…Alte ziare o critica; dar daca intr-o propozitie o ridiculizeaza, pina la sfrisitul articolului o ridica-n slavi…La ce-mi folosesc ziarele astea parshive cu astfel de articole? De desteptat n-a desteptat-o nimeni pina acum, ea tot ca la tirgul de Duminica se imbraca fie ca merge la Buckingham Palace sau la plimbare prin zone exotice.La comanda cui se scriu articolele pe tema asta? Ca nu cred ca sint scrise din lipsa de subiecte. Faramitarea presei cum ziceti in articol,se datoreaza si mentalitatii generatiilor noi, analfabetii functionali care au trecut prin scoala mai ceva ca o gisca prin apa. E mai usor sa scrie aiureli si prostii la comanda, pe subiecte de birfa decit pe subiecte legate de starea tarii, Daca in ’89 aveam o tara pusa la punct, cu o economie care functiona, cu datoriile externe platite la cent, cu locuri de munca asigurate si pt aia prosti si pt aia destepti, cu pamintul si restul de resurse naturale inca intregi si ale platitorului de taxe, azi ce avem?????Presa unde era cind se inchideau diversele fabrici si combinate, sau cind se vindeau pe cite un dolar la „investitorii” care veneau in Romania cu zero sfantzi si cu nadragii rupti in cur si puneau labele pe orice p[uteau…unde erau jurnalistii cind toate incepeau sa fie facute zob? Era mai usor sa scrie de ponei care fata capre si oua clocite din care ies castraveti, culmea fiind ca unii au si crezut astfel de stiri idioate. Presa a contribuit la distrugerea tarii….in loc sa se mobilizeze si sa se documenteze, sa sape sa afle adevarul, presa a scris la comanda ce i s-a spus de catre politicianul corupt, lacom si ticalos. Presa e parte din ticalosia asta care nu se mai termina de aproape 34 de ani incoace. Cu ajutorul presei unii au fost facuti eroi, in timp ce unii dintre cei care ar avea minte sa schimbe ceva sint facuti terci…sistematic, nu-s lasati nici sa respire ca nu cumva sa schimbam ceva in bine. Presa e o unealta de dezinformare la nivel planetar. Nu mai zic de mizeria asta de „politic corect”, s-a ajuns mult prea departe cu timpenia asta de idee de „toleranta”. Astia care trimbiteaza pe ideea „tolerantei”, ar trebui sa-i invete definitia. Daca lor le convine ca in scoala,profesorul sau profesoara care au o boala genetica, sfatuiesc copiii de 9 ani sa incerce sex si cu fete si cu baieti sa vada cu cine le place mai mult,n-au decit sa-si educe proprii copii cum vor, da’ sa-i lase pe ai mei in pace. Nu se mai tine cont de virsta si de nimic cind vine vorba de propaganda si impunerea unor idei bolnave care nu mai au legatura cu nimic omenesc, sint pur si simplu aberatii care distrag atentia de la problemele reale si alea de zi cu zi cu care se confrunta societatea de azi.Presa ar putea pune capac unor astfel de aberatii, dar presa e prima care scrie pe teme de acest fel si care fac o propaganda mai abitir decit ala bolnav genetic….Ah, am uitat, n-ai voie sa spui ca genul asta de oameni cu comportament nepotrivit as zice, sint bolnavi genetic, ca cica aia e insulta. Asa ca doctori cu reputatie si realizari deosebite in domeniul medical or s-au „adaptat” noilor idei timpite sustinute de presa, or au fost indepartati si izolati, unii pierzindu-si munca de-o viata doar pr ca au spus adevarul. Deci in final ce face presa? Distruge sistematic la fel de mult cum distruge si politicianul. Sint multe de spus si de despicat. Problema vine de la virf, de acolo se impute tot. Daca in virf avem politicieni ghiolbani si lacomi, nimic nu se va schimba in bine. Inainte de ’89 erau limite si bun simt. Nu ma intereseaza ce propaganda de face azi perioadei de dinainte de ’89. Am trait perioada aia si am simtit-o pe pielea mea, nu trebuie sa-mi spuna nimeni cum a fost, sau sa-mi sugereze ce-am simtit. ERAM LIBERI si ne puteam planifica viata. Munceam, dar aveam si vacanta, aveam si plan de viitor, puteam planifica pt ca totul era TRANSPARENT si PREVIZIBIL in mare masura. Azi avem haos si totul instrainat, analfabetism cum n-a vazut tara asta nici in evu’ mediu, hotie si crime cum nu auzeai nici in timpul razboiului. Ia sa scrie presa dur, documentat pe tema invatamintului din Romania. Cum se facea scoala inainte de ’89 si cum se face azi?Care-s consecintele schimbarilor facute dupa ureche si cu nemiluita de fel si fel de ageamii care s-au perindat pe la minister….macar atit sa analizeze baietii si fetele astea care se dau jurnalisti si-si pun si poza la articolele lor inginate si ingalate pline de greseli de gramatica….Aia e.

  • Tiberiu Iacob a anunțat astăzi că tocmai ce s-a născut alianța opoziției. Trei partide – Partidul Republican, AUR și Alianța Național Țărănistă.
    Sincer au cea mai mare șansă la alegeri.
    Cred asta fiindcă toată lumea e nemulțumită de PNL -PSD partide distruse de Iohannis.
    AUR i-a depășit pe peneliști și se apropie de PSD în sondaje.
    Dar nu sondajele contează ci faptul că populația e nemulțumită de guvernele de dreapta din ultimii patru ani.
    Cea mai mare nemuțumire este jefuirea cetățeanului prin facturi, prin taxe, prin venituri (pensii și salarii) care nu fac față inflației.
    Altă nemulțumire este jaful generalilor permis chiar impus de Iohannis. S-a alocat din burtă 2,5 % din PIB pentru înarmare fără acoperire din buget!!
    Până și dictatorul de Ceaușescu care a făcut invers, când a redus bugetul de înarmare cu 25% a apelat la un referendum.
    CSAT a luat acestă decizie fără să întrebe pe nimeni.
    Generalii au căpătat miliarde pe mână și au cumpărat armament fără licitație.
    Cine a luat comisioanele pe hodoroagele de echipamente?? Care sunt acei generali? Vrem să știm ca după Iohannis să fie anchetați.
    Apoi, ce a fîcut guvernul Orban și Câțu cu împrumuturile făcute? Unde s-au dus banii?
    De ce s-a distrus sistemul energetic din România?

    De data asta va fi un vot al furiei populației împotriva proastelor guvernări și a jefuirii țării.
    AUR va fi pe primul loc și va da următorul președinte.
    Vrem să se schimbe toată clasa politică în România!
    Nu mai vrem parlamentari de ultimă speță de trădători și proști!
    Nu mai vrem președinți în ultimul hal de indolență față de țară!
    Gata! ne-a ajuns cuțitul la os!

    • daca ceva nu suna bine teoretic, cum sa sune bine practic?!

      problema e cu totul alta.
      nu e vorba ca s a saturat lumea de psd si pnl, s a saturat lumea de toti politicienii!
      si asa va ramane, satula, pentru ca problemele in lume vor fi din ce in ce mai mari iar politicienii-oameni …la fel de priceputi ca pina acum.

      problema nu sint politicienii de pina acum, ca in general toti sint praf, ci faptul ca pe piata va aparea un nou tip de politician, ‘politicianul-IA.
      prin urmare daca vrei sa primenesti sistemul politic pui pe celalalt taler politicieni-oameni capabili sa echilibreze politicianul-IA, …nu pe politicienii-oameni care deja si au demonstrat impotenta de zeci de ani.
      deci polarizarea e cu totul alta. acu daca e alta …aia e.

      prin urmare daca vrei sa primenesti sistemul politic ii declari din start! pe toti politicienii existenti pe piata politica impotenti, incapabili sa se miste pe masura vremurilor ( demonstratia …o fi durat ea mai bine de treej de ani, insa e clara-cristal )
      si …ridici stacheta, …fix la masura vremurilor, anuntind ca e nevoie de un nou tip de echipa capabila sa conduca tara pe vremurile astea, una care n are nicio intersectie cu felul in care a aratat politica in ultimii treizeci si ceva de ani, pe motiv ca pe scena lumii va intra un nou partid politic, condus de IA si care se cere echilibrat

      insa un nou inceput se naste ingropind vechiul sistem politic cu …tot ce trebuie, cu cintari pe trei voci, cu bocitoare,…cu pomana, cu tot ce trebuie numa sa plece linistit pe lumea ailalta

      polarizarea in Lume e Artificial VS Natural, sistemul politic cum ar putea fi altfel, daca are ca tinta manifestarea echilibrului?

      ( mai altfel: si daca va cistiga partidul asta despre care vorbiti …ce?!, el alearga intr o competitie iar Lumea Mare …in alta competitie:))), deci la mai mult decit sa ajungem la un moment dat sa spunem ca …habar n are pe ce lume e, la ce sa te astepti?:))

      • atunci cind unii spuneau ca lumea nu va mai fi la fel …eu zic ca aveau un interes sa spuna asta.

        insa …in mod absolut …Lumea Mare chiar va fi alta! va fi Alta, cu totul alta, plenar alta, ceva nemaivazut, etc …:))), si va fi asa pentru ca …asta e ‘mersul Naturii’, asta e ‘dinamica anotimpurilor’ :)), deci ea merge asa …dezinteresata!:))) pur si simplu asa merge ea cind toate iernile se suprapun:)

        pentru a naviga pe Vremurile astea ai nevoie de o nou-nouta ecuatie de miscare pentru tara , de una nou-nouta, nu …de spalatul, apretatul si lustruitul aleia expirate:))), ca aia e ca si moarta, oricum pe moarte …ultima faza.

        • ‘De data asta va fi un vot al furiei populației împotriva proastelor guvernări și a jefuirii țării.’

          si …iese ceva bun din exprimarile furioase? :)))
          io creca …teoretic nu prea:))))

          despre furie stam sa vorbim pe vremurile astea?!, furia ..dureaza putin. cum pastrezi unit poporul dupa ce furia dispare?
          poporul are nevoie de o alta referinta, Artificializarea. tre sa stie care e miza, …nu de alta, dar a fost pregatit din generatie in generatie si dincolo de generatii sa se miste avand o astfel de referinta:)))
          prin urmare tre s-o folosesti, pentru simplul motiva ca asta e vremea ei 🙂

          cum sa …dirijezi poporul sa se miste dupa cum ti se pare tie ca tre s-o faca?! n o sa te inteleaga! tre sa l i definesti referinta, ca dupaia o sa si …aminteasca singurel ecuatia de miscare:))))

          • toti Batranii neamului asta au antrenat natia pentru a face fata acestor Vremuri.
            tot ce i mai trebuie e …referinta. poporul tre sa stie despre ce Vremuri e vorba in poveste. isi va schimba brusc ecuatia de miscare in relatie ombilicala cu Referinta.

            un neam e …viu. e un …organism, o exprimare unitara care emite si receptioneaza pe frecvente proprii:)))),
            sub Timp, …insa mai cu seama dincolo de el.

  • Presa a pierdut din putere pentru că s-a vândut pe arginți mulți,a făcut compromisuri jenante pe care cititorul,cetățeanul secolului XXI le-a sesizat cu ușurință ! Spuneți un ziar sau o televiziune care și-a respectat statutul,deontologia,spunând și fiind frate cu adevărul ,34 de ani ! Zero barat peste tot in lume!

  • serviciile de informatii au devenit ingerii cazuti ai natiilor, hibridind cu noul adn si serviciul de informatii numit presa. inca dinainte de 91 au devenit asa. presa …libera s-a nascut in bratele acestor ingeri,…asa ca n au avut nicio sansa.
    spuneati ca dezvaluirile lui Hersh vor produce valuri, iar eu ca …din contra. ‘lipsa valurilor’ a fost masurata chiar prin folosirea lui Hersh ca generator de valuri.
    ( daca nici el nu reuseste, …apai cine?! uite ca n a reusit, adica ‘experimentul ‘Hersh a reusit’, deci ‘presa’ e anihilata, treaba dovedita prin chiar ‘efectele dezvaluirilor recente ale lui Hersh’, care sint practic nule. adica serviciul de informatii poreclit presa nu mai exista. exceptiile doar confirma regula )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *