Seara aceasta, de la ora 22.00 voi fi prezent la emisiunea lui Ionuț Cristache, de la TVR. Voi comenta formarea noului guvern.

Radiografie postelectorală

Dacă aș fi în locul liberalilor, m-aș teme de victoria asta clară și, de ce să n-o recunoaștem ?, surprinzătoare. Căci nimic n-o prevestea, un lider de cârpă, o marionetă, și un program remorcat la sloganul de pomină „Muie, PSD!” De azi înainte, partidul istoric reformat cu oamenii lui Băsescu, va fi izbit nemilos din două părți. Din stânga va lovi PSD, iar din dreapta, USR – PLUS. Bașca orgoliul maladiv al „îmbulzitului de sine” Rareș Bogdan, care se va deda la orice vicleșug ca să-l înlăture pe părelnicul lider Ludovic Orban. În definitiv, și nu de ieri, ci dintotdeauna, în politica de la noi și de aiurea, e valabilă remarca unui personaj dostoievskian: „O năpârcă înghite o altă năpârcă” ! D-aia mă miră prostia de a propune la Camera Deputaților o individă compromisă, pe numele subretei Raluca Turcan. Urmașii Brătienilor au cea mai delicată poziție, ori acceptă guvernarea ori rămân în opoziție. Și într-un caz și în altul, vor pierde. La butoanele executivului, șansele să repete isprava din 26 mai 2019 vor scădea considerabil, deoarece până la anu’ nimeni nu e în stare de minuni. În banca veșnic nemulțumiților, iarăși nicio șansă să se mențină în frunte, întrucât electoratul îi va considera lași, impotenți. Pe de altă parte, useriștii îi vor ataca furibund, pe motiv de antecedente politice, de alianțe contra naturii.

Că tot suntem aici, formațiunea fără chip născocită de serviciile secrete devine principala prioritate a părinților ei fondatori. Alde Barna încep să fie incontrolabili, rezultatele inimaginabile le-au umflat deja egourile nemăsurate. „Eu te-am făcut, eu te omor!” va fi sloganul șoptit în laboratoarele păpușarilor din umbră. Mă aștept ca de-acu’ înainte să apară fel de fel de dezvăluiri stânjenitoare despre huliganii civici întruchipați de politrucii Pâslaru și Ghinea. Pe de altă parte, cum să-ți închipui că puberii ăștia ifosizați și fanatizați vor înțelege mecanismele administrației de la Popreaca, Țăndărei ori Vișeul de Sus? Cu scandalul din parlament sigur culegi adepți, însă construcția înseamnă cu totul și cu totul altceva. În așezările rurale ale țării, rămase în stadiul feudalismului, „tinerii frumoși și liberi” se vor împiedica de problemele României reale și, mă tem, că mentorul Tudor Chirilă și alți parlagii aidoma lui nu-i vor putea ajuta cu vreun sfat util. Sigur, n-am nicio îndoială că strategii lor le vor furniza proceduri clare, copiate din manualele multinaționalelor, însă eșecul va fi răsunător. Sunt sate cu duiumul în care closetul e o realitate de neocolit, astfel încât calculatoarele se vor vădi de prisos. Măcar de-ar reuși să strângă fonduri europene, că prea se laudă cu astfel de competențe.

Cât despre perdantul PSD, o singură povață: reformarea grabnică și din temelii ! Cu tineri pe măsura revoltaților din jumătatea cealaltă a scenei, cu influenceri pescuiți din zona consumerismului deșănțat. Vremea găleților de plastic și a șepcilor de cărpă a trecut. Door to door nu mai e de actualitate, Facebook-ul a năvălit oriunde, iată calea ! Țăranii rătăciți prin văgăuni votează după cum le spun odraslele pripășite prin cele patru zări, gata, despărțirea de trecutul imediat e ireversibilă. Cartea patriotismului n-are căutare încă, e musai să trecem prin scarlatina europenismului. Să se mai scurgă vreo cinci ani și va fi la modă euroscepticismul real și argumentat. Mulți susțin că pesediștii n-au decât o soluție: să-și recunoască înfrângerea și să cedeze puterea. De la distanță, raționamentul pare lipsit de cusur, numai că primarii de dincolo de Chitila nu-și vor ierta șefii din Kiseleff pentru o asemenea decizie. Puterea centrală se bazează pe puterea neînsemnaților din cătunele patriei, de acolo provin voturile! Și cum să-ți mai convingi consătenii să te plebisciteze dacă ți se taie fondurile, proiectele sociale nu se înfăptuiesc din lozinci înălțătoare !

Marea necunoscută o reprezintă, neîndoielnic, jumătatea de absenteiști, cea mută, câștigătoarea de fapt a alegerilor ultime. Nouă nu ni s-a adresat nimeni deocamdată, toți ne ignoră, de parcă n-am exista. Oare de ce ?
Scena politică românească s-a transformat dintr-odată în una magmatică, imprevizibilă, pe placul profesorașului din Sibiu, al cărui curaj de a organiza referendumul merită recunoscut ca mutare genială. Dar asta nu-i scuză mediocritatea exemplară, iar în locul lui m-aș feri de useriști, cu ei se va bate în turul doi, la iarnă. La urma urmei, și el este un om vechi și nu văd de unde ar mai lua sufragii, dincolo de bazinul electoral captiv. Cât îi privește pe ștabii bruxellezi, ei își freacă mâinile de încântare: România va fi o slujnică docilă în Casa Europei și nu le va mai răspunde obraznic.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Radiografie postelectorală”

  • De 10 ani se tot discută despre reformarea partidelor! De la vârf, de la mijloc, de jos în sus, de sus în jos, din temelii (mai nou)…
    Faptul că, din când în…gând s-a mai întâmplat câte un “niu entri”, nici măcar peticeală nu-i putem spune a fi, darămite REFORMĂ.
    Principiul “rotirea cadrelor” a funcționat…și, vedem bine, încă funcționează.
    Până când?
    Până…vor ei.
    Pentru că pot!
    Despre criteriul competenței, nicio vorbă. Din partea nimănui! Zici că este un subiect mai mult decât tabu.
    Cât despre subiectul zilei, despre Barna a tot apărut câte ceva în spațiul public. Nu pare deloc afectat.
    Stimate invitat!
    Problema majoră a României este despădurirea!!! Cum bine a obs o cititoare a blogului.
    Nu știm, pentru că nu se spune, ce situație similară este și pe mapamond cu…toaletele de prin suburbii. A rămas România ultima țară cu wc-le în fundul curții? N-aș prea crede. Dar, poate o rezolvă USR -ul și pe această ultimă problemă.
    Cât despre reprezentanții, susținătorii și militanții partidelor PSD, PNL, PMP, UDMR, gândesc, probabil ca mine. Când este să ne apuce nevoia stringentă, ne ducem oriunde, de îndată, fără tristețea gândului că wc-ul este în fundul curții, ci fericit că…

  • Teo Matei, tu esti baietica partea aia jignita a POPORULUI ROMAN???
    Si eu care credeam ca esti doar un #paduche, cu tupeu obraznic si buze reci.. 😀

  • Referendumul asta-i un act de CURAJ?
    Intelegeam daca era un bungee jumping, dar a fost o cadere in cur a presedintelui si mi se pare ca ii este frica sa se ridice, sa nu constate ca si-a rupt noada.

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mircea Diaconu: „Președintele Iohannis execută al treilea mandat al lui Băsescu”

Interviu cu Mircea Diaconu, candidat independent susținut de alianța ALDE-ProRomânia, în cadrul emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, 10 octombrie 2019, transmisă pe Mediafax și Gandul.info

Transcrierea interviului o puteți urmări la rubrica Interviuri

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:



Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi