Cel puţin 30 de persoane au fost ucise şi alte o sută rănite într-un bombardament israelian lansat sâmbătă seara asupra taberei de refugiaţi Maghazi din centrul Fâşiei Gaza, a anunţat Ministerul Sănătăţii Hamas, relatează AFP.
„Peste 30 de martiri au ajuns la spitalul martirilor Al-Aqsa din Deir Al-Balah după masacrul comis de ocupaţie în tabăra Maghazi din centrul Fâşiei Gaza”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Ashraf Al-Qudra, potrivit unui comunicat.
Majoritatea victimelor „sunt copii şi femei”, a adăugat ministerul, menţionând că atacul a vizat direct case.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres s-a declarat îngrozit de atacul israelian asupra unei ambulanţe, în Gaza. La rândul său, şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat că pacienţii, personalul medical, unităţile sanitare şi ambulanţele trebuie protejate în orice moment.
„Sunt îngrozit de atacul din Gaza asupra unui convoi de ambulanţe în afara spitalului Al Shifa. Imaginile cadavrelor împrăştiate pe stradă în afara spitalului sunt îngrozitoare”, a declarat şeful ONU într-un comunicat.
Punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt, a fost deschis miercuri dimineață pentru a permite o evacuare limitată a persoanelor din Gaza. Un prim grup format din 320 cetățeni străini sau cu dublă cetățenie și 20 de palestinieni răniți au intrat în partea egipteană, după ce Ministerul egiptean al Sănătății anunța că palestinienii răniți au început să sosească în Egipt „unul câte unul”. Pe prima listă de ieșire din Gaza se află aproximativ 80 de pacienți palestinieni și aproximativ 500 de cetățeni străini sau cu dublă cetățenie. (Libertatea)
Forțele israeliene au intrat pentru a doua noapte consecutiv în Gaza, lovind mai multe poziții Hamas, înainte de o așteptată ofensivă terestră completă care deocamdată întârzie. În paralel, armata americană a bombardat două unităţi folosite de trupele iraniene şi „grupuri afiliate” în estul Siriei, a anunţat Washingtonul, după o serie de atacuri împotriva militarilor SUA din regiune, scriu Times of Israel, The Guardian și BBC. (Libertatea)
Qatarul, una dintre ţările cu rol de mediator în criza ostaticilor luaţi de Hamas, consideră că este posibilă o eliberare „foarte curând” a ostaticilor datorită discuţiilor în curs, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al-Ansari, într-un interviu acordat sâmbătă ziarului Welt am Sonntag, relatează AFP.
„Nu pot să promit că se va întâmpla azi, mâine sau poimâine. Însă suntem pe un drum care va duce foarte curând la eliberarea ostaticilor, în special a civililor”, a declarat Majed Al-Ansari, a doua zi după eliberarea a două femei americane luate ostatice pe 7 octombrie de Hamas. (Agerpres)
Liderul egiptean Abdel Fattah el-Sisi găzduieşte sâmbătă la Cairo un summit de pace, în speranţa că poate evita ca situaţia din Gaza să escaladeze într-un război regional mai amplu, însă problema sa cheie este că trio-ul de ţări extrem de important – SUA, Israel şi Iran – nu se va afla la masa discuţiilor, relatează POLITICO. Liderii din 12 ţări, inclusiv înalţi oficiali din Turcia, Qatar şi Europa, se reunesc în Egipt, dar absenţa celor trei mari state care se află în centrul conflictului face foarte puţin probabil ca summitul să poată furniza rezultate surprinzătoare. (news.ro)
Biserica greco-ortodoxă Sfântul Porfirie a fost lovită joi seară într-un atac aerian israelian, spun proprietarii acesteia și reprezentanții Hamas, citați de CNN. Campusul bisericii din orașul Gaza este deținut de Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului, care a precizat într-o declarație că „își păstrează angajamentul de a-și îndeplini datoria religioasă și morală de a oferi asistență, sprijin și refugiu celor aflați în nevoie, în contextul în care Israelul cere în mod continuu evacuarea acestor instituții de civili și al presiunilor exercitate asupra bisericilor în acest sens”. (Libertatea)
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat în discusul său către națiune că va înainta o solicitare urgentă Congresului pentru a „finanța nevoile de securitate națională ale Americii pentru a sprijini partenerii noștri critici, inclusiv Israelul și Ucraina”, relatează The Times of Israel. „În Israel, ne vom asigura că vor avea ceea ce au nevoie pentru a-și proteja poporul astăzi și întotdeauna. Pachetul de securitate pe care îl trimit Congresului este un angajament fără precedent față de securitatea Israelului, care va ascuți avantajul militar calitativ al Israelului, pe care ne-am angajat (să îl menținem)”, a precizat președintele SUA.
Criza umanitară din Fâșia Gaza este una „îngrozitoare” și „catastrofală”, a declarat responsabilul UNICEF pentru Orientul Mijlociu și Africa, Saleem Oweis, adăugând că familiile au ajuns să bea apă de mare, ceea ce le expune inclusiv la riscul „de moarte pentru copii”, relatează Sky News. „Familiile beau apă de mare și apă din fântâni murdare. Acest lucru pune populația de acolo în pericol de boli transmise prin apă, de deshidratare și, în cele din urmă, la riscul de moarte pentru copii”, a avertizat reprezentantul UNICEF, subliniind că este nevoie ca ajutoarele umanitare să ajungă la civilii din Fâșia Gaza.
Situația de la spitalul Al Ahli a fost descrisă drept „fără precedent și de nedescris”, de către ministerul palestinian al sănătății din Gaza.
„Medicii efectuează intervenții chirurgicale pe sol și pe coridoare, iar unii dintre ei sunt tratați fără anestezie”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Dr. Ashraf Al-Qudra, într-o declarație postată pe Facebook, miercuri dimineața. „Mulți oameni încă așteaptă operații, iar echipele medicale încearcă să salveze vieți la terapie intensivă”, a precizat oficialul. El a adăugat că multe dintre victime sunt copii și femei, iar multe dintre rănile suferite sunt „dincolo de capacitățile echipelor noastre medicale”.
(Libertatea)
Magazinele din Gaza își vor epuiza stocurile de alimente disponibile în „mai puțin de o săptămână”, comercianții cu amănuntul neputând să se aprovizioneze de la angrosiști din cauza „distrugerilor și a insecurității generalizate”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU pentru CNN. Zona se confruntă cu o criză a rezervelor de pâine, în condițiile în care doar una dintre cele cinci mori de făină din Fâșia Gaza funcționează din cauza lipsei de combustibil și de electricitate, a spus oficialul ONU. (Libertatea)
Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a spus luni președintelui rus Vladimir Putin că Israelul nu se va opri până când nu va distruge capacitățile militare și guvernamentale ale Hamas, potrivit unui comunicat al biroului premierului.
Anterior, Putin a vorbit cu lideri din Israel, Autoritatea Palestiniană, Siria, Iran și Egipt, despre escaladarea conflictului Israel-Hamas. Putin i-a spus lui Netanyahu că Rusia este pregătită să ajute la încheierea conflictului în mod pașnic, prin mijloace diplomatice, potrivit unui comunicat al Kremlinului. (Libertatea)
Preşedintele american Joe Biden va vizita miercuri Israelul, a anunţat secretarul de stat american Antony Blinken în noaptea de luni spre marţi, după ce a avut o întâlnire de aproximativ opt ore cu premierul Benjamin Netanyahu şi cabinetul său de război la sediul militar Kirya al armatei israeliene din Tel Aviv, relatează The Times of Israel. (news.ro)
În timp ce locuitorii din Gaza se pregătesc pentru o ofensivă terestră israeliană, după mai multe zile de lovituri aeriene intense şi blocadă, ca răspuns la atacul grupării militante palestiniene Hamas, un oficial din Ministerul Sănătăţii local, Ashraf Al-Qidra, se întreabă cum vor face faţă spitalele, relatează luni agenţia Reuters.
Medicii se luptă să ajute un număr tot mai mare de pacienţi, inclusiv copii răniţi în atacurile aeriene, în spitalele supraaglomerate care nu mai dispun de medicamente şi combustibil din cauza blocadei. Doar cele mai acute cazuri se operează pentru că nu sunt suficiente resurse, spun medicii.
Şeful Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, „a cerut” luni „încetarea imediată a operaţiunilor militare” în Fâşia Gaza şi crearea de „coridoare” umanitare pentru a ajuta populaţia, în a zecea zi a războiului dintre Israel şi organizaţia palestiniană Hamas, care a făcut mii de morţi, potrivit AFP.
„Solicităm încetarea imediată a operaţiunilor militare şi deschiderea unor coridoare sigure pentru a oferi ajutor populaţiei, a transporta materiale de bază şi a-i salva pe răniţi”, a declarat Ahmed Aboul Gheit în cadrul unei întâlniri a miniştrilor justiţiei din ţările arabe la Bagdad. (Agerpres)
Soldații israelieni care se pregătesc pentru o ofensivă terestră în Fâșia Gaza se vor confrunta cu o serie de provocări serioase – clădiri înghesuite, mine și tuneluri – în timp ce îi vor vâna pe militanții Hamas care se amestecă printre civili, o situație ce ar putea provoca suferințe umane imense și ar putea atrage și alte țări în război, au explicat oficiali americani și analiști familiarizați cu conflictul, citați de Washington Post și ABC News.
(Libertatea)
Un bărbat în vârstă de 71 de ani din Illinois, acuzat că a înjunghiat mortal un băiat de 6 ani şi a rănit grav o femeie de 32 de ani, a fost inculpat duminică pentru o crimă motivată de ură. Poliţia susţine că acesta a ales victimele din cauza credinţei lor islamice şi ca răspuns la războiul dintre Israel şi Hamas, relatează AP. Preşedintele Joe Biden a postat un mesaj în social media în care a precizat că un astfel de “act de ură” nu are ce căuta în Statele Unie şi că americanii trebuie să respingă islamofobia şi toate formele de bigotism şi ură. (news.ro)
Armata israeliană spune că aşteaptă o „decizie politică” înainte de a desfăşura o ofensivă terestră în Fâşia Gaza, pe care o bombardează fără încetare ca represalii la atacul sângeros al Hamas de acum o săptămână. În două briefinguri de presă separate, purtătorii de cuvânt ai armatei israeliene, Richard Hecht şi Daniel Hagari, au declarat că o „decizie politică” trebuie să preceadă orice invazie, relatează Le Monde (news.ro)
Premierul Benjamin Netanyahu a convocat duminică pentru prima dată cabinetul de urgenţă extins al Israelului, afirmând că unitatea naţională arătată a trimis un mesaj puternic acasă şi în străinătate, în timp ce ţara se pregăteşte să „demoleze Hamasul” în Gaza, relatează Reuters.
Jan Egeland, fost diplomat norvegian care a fost implicat în negocierea Acordurilor de la Oslo și a facilitat discuțiile dintre palestinieni și Israel, a declarat pentru BBC Radio 4 că ordinul de evacuare al Israelului în nordul Fâșiei Gaza reprezintă un transfer forțat de persoane, considerat o crimă de război în conformitate cu Convenția de la Geneva. Egeland, care este secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a spus că nu există acum nicio modalitate practică de abordare a „catastrofei” umanitare în curs de desfășurare în Gaza. (Libertatea)
Emirul Quatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, a anunțat că în cazul în care bombardamentele din Fâșia Gaza nu se opresc, atunci Qatar va tăia aprovizionarea cu gaze a lumii. „Dacă bombardamentele din Gaza nu se opresc, vom opri aprovizionarea cu gaze a lumii.”, a anunțat emirul Qatarului.
În ciuda acestui anunț, armata Israelului a început un bombardament pe scară largă a Fâșiei Gaza. De asemenea, la granița cu Fâșia Gaza au fost aduse sute de tancuri și peste 300.000 de soldați așteaptă ordinul pentru a începe invazia terestră. (știri pe surse)
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a afirmat că planul Israelului de a evacua peste un milion de persoane din nordul Fâșiei Gaza într-o singură zi este „absolut imposibil de pus în aplicare”, relatează The Times of Israel.
„Să-ți imaginezi că ai putea muta un milion de oameni în 24 de ore într-o situație precum cea din Gaza nu poate fi decât o criză umanitară”, a precizat Borell.
Trupele israeliene au efectuat „raiduri locale” în ultimele 24 de ore în Fâșia Gaza, au anunțat vineri Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), relatează CNN și Sky News, care notează că acesta poate constitui primul indiciu al trecerii la ofensiva terestră anticipată în enclava dens populată. Raidurile au implicat „unități de infanterie și blindate”, au precizat IDF.
Războiul din Israel şi reacţiile la acesta dezvăluie o lume tot mai fragmentată, în care vocea ţărilor occidentale devine o minoritate, tendinţă care s-a accentuat de la conflictul din Ucraina, comentează vineri AFP.
Hosni Abidi reaminteşte că o serie de ţări şi-au justificat neutralitatea în Ucraina prin standardele duble: condamnarea invaziei, dar „abţinerea de la a face acelaşi lucru în faţa colonizării teritoriilor palestiniene”. „Acest decalaj este grav. Subminează credibilitatea discursului democraţiilor occidentale”, a spus el
Nebal Farsakh, o purtătoare de cuvânt a Semilunii Roșii palestiniene din orașul Gaza, a declarat pentru Associated Press că nu există nicio posibilitate ca mai mult de 1 milion de persoane să poată fi mutate în siguranță atât de repede. „Fără mâncare, fără electricitate, fără combustibil. Singura preocupare acum este să supaviețuim”, a spus Farsakh. „Ce se va întâmpla cu pacienții noștri?”, a întrebat ea. „Avem răniți, avem bătrâni, avem copii care sunt în spitale”, a adăugat ea. Farsakh a mai spus că mulți medici refuză să evacueze spitalele și să abandoneze pacienții. În schimb, a spus ea, și-au sunat colegii pentru a-și lua rămas bun. (Libertatea)
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza şi de şase zile în război cu Israelul, a respins propunerea creării unui coridor umanitar făcută de Egipt, pentru că aceasta „ar forţa poporul palestinian să îşi părăsească patria” şi ar implica noi strămutări şi căutări de locuri de refugiu, a declarat joi pentru EFE o sursă din cadrul grupării islamiste.
Hamas continuă să ceară „acces la produsele şi bunurile de primă necesitate, cum ar fi combustibilul sau electricitatea, tot ceea ce poate să le garanteze” celor 2,3 milioane de palestinieni din enclavă „dreptul la viaţă”, în timp ce Fâşia Gaza se află în pragul colapsului umanitar în urma bombardamentelor intense şi a unui asediu israelian total care împiedică chiar şi intrarea alimentelor.
Israelul a lansat joi lovituri aeriene asupra principalelor aeroporturi siriene din capitala Damasc şi oraşul Alep (nord), a anunţat televiziunea de stat siriană, relatează AFP şi Reuters.
Aceste lovituri aeriene sunt primele asupra Siriei de la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas, care s-a soldat cu mii de morţi, declanşat de atacul de sâmbătă al grupării islamiste palestiniene împotriva statului evreu.
„Un atac israelian a vizat aeroporturile din Damasc şi Alep”, a anunţat televiziunea de stat siriană.
Cele două principale aeroporturi din Siria – din Damasc şi Alep – sunt scoase din funcţiune în urma atacurilor israeliene de joi, a anunţat presa oficială siriană.
Iranul a lansat joi un apel către „ţările musulmane şi arabe” să facă front comun împotriva Israelului, în timp ce lideri occidentali, cu preşedintele Joe Biden în frunte, au avertizat Teheranul „să fie atent” şi să nu extindă dincolo de Gaza războiul care a făcut deja mii de morţi şi de răniţi, relatează France Presse.
Israelul nu se comportă „ca un stat” în Fâşia Gaza, spune preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce armata israeliană a lansat miercuri noi raiduri în enclava palestiniană, ca represalii faţă de atacul sângeros lansat în weekend de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, notează AFP. „Israelul nu trebuie să uite că dacă acţionează ca o organizaţie nu ca un stat, va sfârşi prin a fi tratat ca atare”, a criticat şeful statului turc. Recep Tayyip Erdogan a denunţat „metode ruşinoase” folosite de către armata israeliană în Fâşia Gaza.
Un guvern „de urgență de uniune națională” a fost format miercuri în Israel în timp forțele sale armate bombardează Fâșia Gaza pentru a elimina Hamas, desfășurând forțe la nord de enclava palestiniană dens populată, acolo unde militanții grupării spun că încă luptă după atacul lor transfrontalier început sâmbătă, informează Reuters. Premierul Benjamin Netanyahu a fost de acord să formeze un cabinet de război alături de fostul șef al apărării și liderul partidului de opoziție centrist Benny Gantz și să se concentreze în întregime asupra conflictului, conform unui comunicat comun semnat și de Partidul Unității Naționale al lui Gantz.
(Libertatea)
Israelul a chemat 300.000 de rezerviști pentru a sprijini eforturile armatei, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), maiorul Doron Spielman pentru CNN.
El a adăugat că mobilizarea din Israel, care are o populație de aproximativ 9,2 milioane de oameni, a fost la „scala unei țări majore” precum Statele Unite. Șeful de stat major al IDF, Herzi Halevi, a afirmat că Israelul „se pregătește pentru orice scenariu”, deoarece continuă să adune forțe terestre de-a lungul graniței sale de sudice.
Bilanţul victimelor din Israel a crescut la 1.200 de morţi, a anunţat postul public de televiziune Kan.
Victimele au fost în principal civili, a adăugat sursa citată.
Forţele de Apărare ale Israelului au transmis că există 50 de ostatici confirmaţi sau persoane dispărute.
Cea mai recentă actualizare din partea palestinienilor a fost că peste 900 de persoane au fost ucise în Gaza. (news.ro)
Joe Biden: Tocmai am vorbit cu premierul Netanyahu și i-am spus că SUA vă susține într-un răspuns rapid, decisiv și copleșitor. Astăzi americanii din toată țara se roagă pentru familiile care se luptă cu aceste lucruri. Asta înseamnă tragedia umană. Vom rămâne uniți, vom susține oamenii din Israel și ne vom opune urii, violenței și teroriștilor. Ne asigurăm că Israelul are muniție și interceptoare pentru Iron Dome, și ne vom asigura că nu vor rămâne fără aceste muniții critice, (…) SUA au întărit prezența militară pentru a descuraja și apăra zona în cauză prin portavionul USS Gerald Ford, suntem pregătiți să mutăm și alte trupe dacă este nevoie. Inimile noastre poate sunt frânte, dar știm ce avem de făcut. Aș vrea să nu existe dubii, Statele Unite vor proteja Israelul. Aceste atrocități îmi creează greață.
Mai multe rachete au fost lansate, marți după-amiază, din sudul Libanului spre nordul Israelului. Conform unor surse militare israeliene, rachetele au fost lansate de grupuri islamiste palestiniene staționate în sudul Libanului. În replică, armata israeliană a lansat atacuri cu obuze spre sudul Libanului, informează cotidianul Haaretz.
Bilanțul bombardamentelor israeliene asupra Fâșiei Gaza a ajuns la 830 de morți și 4.250 de răniți, anunță Ministerul Sănătății din acest teritoriu palestinian.
În Israel, bilanțul victimelor este de cel puțin 900 de morți și peste 2.800 de răniți. Conform Ambasadei Israelului în SUA, bilanțul a depășit deja 1.000 de morți.
Speriați de amploarea pe care a luat-o războiul, mulți cetățeni israelieni pleacă din țară spre destinații mai sigure. Aeroportul Ben Gurion, din Tel Aviv, este extrem de aglomerat. Pe de o parte, sunt mulți străini care vor să se întoarcă acasă, iar pe de altă parte sunt israelieni care caută o țară de refugiu, în condițiile în care se tem de ce va urma. De câteva zile, în Aeroportul Ben Gurion, din Tel Aviv, este o forfotă cum nu s-a mai văzut până acum, nici măcar în perioada războaielor anterioare din Israel. O mulțime de oameni încearcă să scape din infernul care s-a declanșat în Israel începând de sâmbătă dimineață.
Sirenele care avertizează apropierea tirurilor de rachete se auzeau marți dimineața în sudul Israelului. Israelul a continuat bombardamentul masiv asupra Fâșiei Gaza. Grupările palestiniene au lansat, de asemenea, rachete, potrivit Al Jazeera. Bilanțul victimelor din Gaza depășește 700 de morți după raidurile aeriene israeliene din timpul nopții, a transmis ministrul palestinian al Sănătății. Ca urmare a atacurilor, aproximativ 4.000 de palestinieni au fost răniți. (Libertatea)
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut luni formarea unui „guvern de uniune naţională”, în a treia zi a ofensivei masive lansate de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, care s-a soldat cu cel puţin 900 de morţi în Israel până acum, scrie AFP. „Le cer liderilor opoziţiei să formeze imediat un guvern de uniune naţională de urgenţă, fără condiţii prealabile”, a declarat Netanyahu, într-un discurs televizat, prima sa apariție publică de la atacul Hamas.
Israelul a decis că atacurile sale asupra țintelor teroriste din Gaza vor fi efectuate cu o mare forță și pe scară largă, chiar și cu prețul de a-i răni pe israelienii care sunt ținuți prizonieri în Gaza, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt în fața presei, potrivit The Times of Israel. Sursa a precizat că, dacă Israelul are informații precise din partea serviciilor de informații cu privire la locația israelienilor captivi, se va abține, bineînțeles, să atace în acel loc specific. Dar, atât timp cât nu există astfel de informații, toate țintele Hamas vor fi atacate. (Libertatea)
„Nicio negociere” nu este posibilă în acest moment cu Israelul atât timp cât continuă ostilităţile, a declarat luni pentru AFP un responsabil al mişcării palestiniene Hamas, cu sediul la Doha, potrivit Agerpres. „Operaţiunea militară continuă, iar rezistenţa, condusă de Brigăzile Al-Qassam (braţul armat al Hamas), continuă să apere drepturile poporului nostru, aşa că în prezent nu este posibilă nicio negociere asupra problemei prizonierilor sau a altora” cu Israelul, a afirmat Hossam Badran, membru al biroului politic al Hamas în capitala Qatarului.
Uniunea Europeană a suspendat toate plăţile ajutorului său pentru dezvoltare către palestinieni şi a decis să îşi reevalueze toate programele în derulare, a anunţat luni comisarul european Oliver Varhelyi, potrivit AFP.
„Toate plăţile au fost suspendate imediat, toate proiectele revizuite, toate bugetele proiectelor, inclusiv pentru 2023, amânate până la noi ordine, reevaluare a întregului program”, a precizat comisarul pentru vecinătate şi extindere.
El a spus că actualul program de asistenţă pentru dezvoltare se ridică la 691 de milioane de euro, fără a da detalii.
Consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jon Finer, a reiterat luni că, deși SUA consideră că Iranul este „în mare măsură complice” la atacurile Hamas în Israel, SUA nu au în acest moment „informații directe” care să lege Iranul de aceste atacuri, transmite CNN.
Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a anunțat luni, 9 octombrie, că a ordonat o blocadă totală asupra Fâșiei Gaza, relatează Haaretz și BBC. „Am ordonat un asediu complet asupra Fâșiei Gaza. Nu există energie electrică, nu există alimente, nu există gaz, totul este închis. Ne luptăm cu animale umane și acționăm în consecință”, a spus oficialul israelian.
Armata israeliană a anunţat luni că a lovit „peste 500 de ţinte” în timpul nopţii în Fâşia Gaza, pentru a încerca să reia controlul în faţa combatanţilor Hamas, în a treia zi de confruntări care s-au soldat cu peste 1.100 de morţi în cele două tabere, informează AFP.
Armata americană „întărește eforturile regionale de descurajare”, pe fondul situației din Israel, se arată într-un comunicat al Pentagonului, citat de Bild. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a anunțat că o flotă care cuprinde portavionul Gerald R. Ford va fi trimisă în estul Mediteranei. Este cea mai mare navă de război din lume. Această desfășurare include, de asemenea, mai multe crucișătoare și distrugătoare cu rachete ghidate.
De la începutul atacului surprinzător asupra Israelului al organizaţiei paramilitare Hamas declanşat sâmbătă, pe uscat, în aer şi pe mare, peste 700 de israelieni au fost ucişi şi 2.150 au fost răniţi, a anunţat armata israeliană într-un nou bilanţ publicat luni dimineaţa.
Este prea devreme să spunem cum noul conflict izbucnit în Israel va afecta economia globală, care încă se confruntă cu efectele inflaţiei ridicate post-pandemie, a afirmat duminică Agustin Carstens, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), cea mai veche instituţie financiară internaţională şi contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale, transmit Bloomberg şi Reuters.
”Iranul nu a fost implicat” în atacul comis de militanții Hamas în sudul Israelului, a transmis misiunea sa la ONU, duminică, printr-o declarație citată de Reuters, relatează BBC. „Susținem în mod categoric și fără rezerve Palestina; cu toate acestea, nu suntem implicați în răspunsul Palestinei, pentru că acesta este luat exclusiv de Palestina însăși”, se precizează în declarație.
Israelul anunță că a „degradat grav capacitățile” Hamas în timp ce atacurile aeriene asupra Fâșiei Gaza au continuat până luni dimineață, au declarat Forțele de Apărare Israeliene (IDF), relatează CNN. Hamas a susținut duminică, 8 octombrie, că forțele sale sunt încă prezente și desfășoară operațiuni în Mavki’im, în sudul Israelului, la nord de Gaza. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene nu a confirmat sau infirmat afirmațiile Hamas, dar a declarat că „încă luptăm în sud”. (Libertatea)
Explozii puternice s-au auzit în centrul Israelului și în suburbiile din Tel Aviv duminică târziu, au relatat echipele CNN aflate la fața locului. Hamas a afirmat că vizează Aeroportul Internațional Ben Gurion, care se află în afara Tel Avivului. Totodată, Hamas a anunțat că a lansat „un atac major cu rachete cu 100 de rachete” asupra orașului Ashkelon din sudul Israelului, aflat nu departe de granița cu Fâșia Gaza. (Libertatea)
Peste 600 de persoane au fost ucise în Israel de când Hamas a lansat sâmbătă o ofensivă militară din Fâşia Gaza, iar mişcarea palestiniană a luat „peste 100 de prizonieri”, a transmis duminică guvernul israelian, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Numărul morţilor „nu este definitiv”, a declarat pentru AFP un oficial al biroului de presă al executivului israelian, adăugând că, dintre cei 2.000 de răniţi din ţară, 200 sunt „în stare critică”.
Cabinetul de securitate israelian a declarat oficial stare de război în urma atacurilor Hamas, transmite CNN. Cabinetul de securitate al Israelului a declarat oficial stare de război, potrivit biroului de presă al guvernului, duminică. Războiul „a fost forțat asupra statului Israel într-un atac terorist criminal din Fâșia Gaza” sâmbătă, se arată în comunicatul guvernului. Premierul Benjamin Netanyahu a promis că țara se va „răzbuna cu forță” pentru atacul militanților palestinieni. Declarația de război a fost luată în conformitate cu articolul 40 din Legea fundamentală a Israelului, a spus biroul de presă. Israelul nu are o constituție scrisă, dar cele 13 legi fundamentale ale sale îndeplinesc o funcție similară.
Premierul Benjamin Netanyahu este criticat extrem de sever în presa israeliană, The Times of Israel acuzîndu-l azi, într-o analiză, că războiul de acum a fost provocat de politica sa eronată de toleranță și chiar sprijinire a Hamas, ani de-a rîndul, pînă cînd organizația teroristă s-a întărit pînă la a produce Pearl Harbour-ul israelian, cea mai sîngeroasă zi din istoria țării. „În cea mai mare parte a timpului, politica israeliană a fost de a trata Autoritatea Palestiniană ca pe o povarăși Hamas ca pe ceva pozitiv(…)
Susținută de această politică, Hamas a devenit din ce în ce mai puternic până sâmbătă – „Pearl Harbor-ul” Israelului, ziua cea mai sângeroasă din istoria sa – când teroriștii au trecut granița, au ucis sute de israelieni și au răpit un număr necunoscut sub acoperirea miilor de rachete trase asupra localităților din sudul și centrul țării.
Țara a cunoscut atacuri și războaie, dar niciodată la o astfel de scară într-o singură dimineață”.
Alexander Dughin avertizează asupra unui posibil efect de domino după atacul Hamas în Israel. El susține că războiul a putea să se extindă, cu actori regionali importanți din zonă.
„O escaladare în Israel ar putea declanșa o reacție în lanț. Palestinienii nu au nicio șansă într-un astfel de război, pentru că nu pot să distrugă Israelul sau să îi provoace o înfrângere militară semnificativă, dar și Israelul nu are pentru ce să lupte. Palestina este, din punct de vedere tehnic, un teritoriu israelian, pe care nu îl controlează și nu îl poate controla sub nicio circumstanță. Este la fel de imposibil să-i distrugi fizic pe toți palestinienii. Dacă am fi într-o situație internațională diferită, palestinienii ar putea conta pe compasiunea stângii internaționale, dar SUA este condusă de neoconiști și globalişti. Cu siguranță nu le pasă de palestinieni, deși nici ei nu sunt prea apropiați de politicile naționaliste ale Israelului. „Multipolarismul se întărește, intensitatea hegemonia occidentală în non-Occidentul colectiv slăbește. Aliații Occidentului în lumea islamică – în special Turcia și saudiții – nu urmează automat fiecare ordin de la Washington. Aceasta este situația în care va fi pus la încercare polul islamic, care a aderat recent în mod provocator la BRICS.
Desigur, conflictul s-ar putea extinde și în alte teritorii. Implicarea Iranului și a Hezbollahului nu poate fi exclusă, ceea ce înseamnă un potențial transfer al ostilităților către teritoriile Libanului și Siriei. În Israel însuși, există destui palestinieni care urăsc cu înverșunare evreii. Toate acestea ar putea avea consecințe imprevizibile.
În opinia mea, SUA și globaliștii vor încerca să închidă totul acum, deoarece nu pot obține nimic bun din escaladarea ulterioară”, a mai spus Dughin. (Preluare știri pe surse)
Artileria israeliană a lovit duminică sudul Libanului, ca răspuns la un atac armat provenit din această zonă, a anunţat armata israeliană într-un comunicat, citat de France Presse şi Reuters. Hezbollah recunoaște că a tras asupra Israelului și anunță că e solidar cu „rezistența palestiniană victorioasă”, transmite Agerpres. „Artileria israeliană a lovit zona din Liban de unde au fost trase focurile”, se spune în comunicatul armatei israeliene (IDF), fără alte precizări despre natura acestui atac. Acest anunţ vine în timp ce Israelul se confruntă de sâmbătă cu o ofensivă din partea mişcării islamiste palestiniene Hamas, lansată din Fâşia Gaza asupra flancului său sudic. Hamas şi alte mişcări palestiniene implicate în lupta armată împotriva Israelului sunt implantate în sudul Libanului, aminteşte AFP.
Ambasadorul israelian în Statele Unite, Michael Herzog, susţine că printre persoanele răpite în Israel de luptătorii palestinieni Hamas din Fâşia Gaza se numără şi americani, potrivit AFP. Întrebat duminică la CBS dacă printre civilii şi militarii răpiţi în sudul Israelului de Hamas se află şi americani, ambasadorul a spus: „Înţeleg că există unii, dar nu am detalii”.
Secretarul de stat american Antony Blinken, care a acordat duminică o serie de interviuri televizate, a declarat că SUA verifică informaţiile conform cărora printre persoanele ucise sau luate ostatice s-ar afla şi americani, fără a putea însă să le confirme. Israelul a recunoscut că atacatorii palestinieni care s-au infiltrat sâmbătă din Fâşia Gaza au răpit civili şi soldaţi israelieni, fără a specifica numărul. Site-ul israelian de ştiri online Ynet avansează „o estimare de aproximativ 100 de persoane”.
Bilanțul victimelor, după cele aproape două zile de violențe a crescut considerabil, cu cel puțin 600 de israelieni uciși și peste 2.000 răniți, potrivit presei israeliene. Ministerul palestinian al Sănătății a declarat că până acum 370 de persoane au fost ucise în Fâșia Gaza și 2.200 au fost rănite.
Biroul de presă al guvernului confirmă că cel puțin 100 de israelieni sunt în prezent ținuți captivi în Gaza. Până acum, autoritățile a refuzat să confirme numărul de civili sau soldați ținuți ostatici, scrie Times of Israel. Rapoartele din presă au sugerat că cel puțin 170 de oameni ar putea fi captivi în Gaza.
Wall Street Journal îi citează pe oficiali egipteni care spun că negociatorii lor „nu au reușit să convingă facțiunile palestiniene să elibereze captivii israelieni răniți”. Anterior, publicația a notat că Israelul a contactat Cairo pentru a solicita intervenția sa.
Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, Gilad Erdan, a susținut duminică că „zeci de cetățeni americani se numără printre ostaticii capturați de Hamas în Israel și ținuți în prezent în Gaza”, relatează Haaretz.
„Avem rapoarte că mai mulți americani au fost uciși. Lucrăm din greu pentru a verifica toate informațiile. În același timp, sunt date despre americani dispăruți. Analizăm toate pistele”, a declarat Anthony Blinken, secretarul de stat al SUA, pentru CNN.
Secretarul general al Jihadului Islamic, Ziad Al-Nahala, a anunțat că 30 de israelieni sunt în prezent în captivitate în Gaza, transmite Haaretz. Potrivit acestuia, persoanele răpite „nu vor fi returnate acasă decât în schimbul eliberării prizonierilor”.
„Este destul de clar că inamicul este speriat. Deja la primele ore, el a implorat ajutor de la primul său aliat, Statele Unite, șeful răufăcătorilor din lume”, a adăugat Al-Nahala.
(Preluare din Libertatea)