Reacții la cald despre banii obținuți de România de la Uniunea Europeană

Klaus Iohannis: Am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. Iată că după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere am obținut pentru România o sumă impresionantă: 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene – negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este de asemenea foarte important de știut că o parte semnificativă din acești bani vor fi folosiți pentru relaxare, pentru revigorare economică. Repet: 79.917 milioane, deci 80.000 de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică pe de o parte planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar pe de altă parte lucrăm de o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei  Europene pentru a primit fondurile pentru relansarea economică. Iată deci că până acuma ne-am pregătit bine, am obținut un rezultat frumos, încă o dată: este o zi importantă pentru România, o zi importantă pentru proiectul european și vom merge mai departe, fiindcă acești bani trebuie folosiți pentru reconstrucția României.

Ludovic Orban: Viitorul sună bine pentru România și pentru Europa. După zile de negocieri febrile, a ieșit fumul alb și Consiliul European a luat deciziile mult așteptate de cetățenii europeni, cetățenii țărilor din Uniunea Europeană. Mulțumită eforturilor deosebite duse de domnul președinte Iohannis, România va beneficia, în următorii ani, de sume de care nu a beneficiat niciodată, aproape 80 de miliarde de euro. O dată decizia luată, noi va trebui să accelerăm toate procedurile pentru pregătirea Acordului de parteneriat, privitor la bugetul Uniunii Europene 2021-2027. De asemenea, va trebui să pregătim Ministerul Agriculturii, Planul Național Strategic și Ministerul Fondurilor Europene, ca și coordonator, trebuie să accelerăm elaborarea planului de reziliență și recuperare pe care va trebui să îl prezinte fiecare țară, astfel încât să fundamentăm solicitările de finanţare din The Next Generation EU. Chiar dacă foarte puțini se așteptau ca la Consiliul European să se ajungă la un acord, datorită multor poziții divergente, în dimineața asta, am înţeles, pe la 6:30 dimineața, s-a ajuns la acest acord care chiar este istoric și care ne permite să privim cu încredere în viitor, atât noi ca români, cât și Uniunea Europeană, în ansamblul său.

Sebastian Bodu (a contribuit la redactarea programului de relansare economică): Liderii UE au decis în sfârșit bugetul multianual. Din păcate, mare parte este pentru prostia socialistă numită „New Green Deal”. Fără competiție și dezvoltare. Doar verde, indiferent cât de prost e. În 10 ani o să ne bată China.

Victor Negrescu-europarlamentar

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanțial sumele propuse inițial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România față de formula inițială. Planul de relansare, ambițios în concepție, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European.

Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19. Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene.

?? Ce trebuia să primească România și nu a obținut echipa de negociere:
❌ minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare)
❌ din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi)
❌ creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România
❌ regula N+3 aplicată planului de relansare
❌ mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes
❌ să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen
❌ alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană
❌ un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România
❌ un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România iar necesarul este încă foarte mare
❌ fără resurse proprii care să coste prea mult România
Și lista continuă. Evident că auzim deja altceva de la reprezentanții României.

⭕️ Țara noastră are oameni de valoare care ar fi putut negocia pentru România dar nu au făcut parte din echipa de negociere, ținută la secret. Nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european, nu au fost implicați. Sunt trist pentru România și dezamăgit că în ciuda apelurilor mele publice pentru un efort național, pur și simplu, s-a preferat adoptarea unei poziționări politice greșite. Credeți-mă că nu am nimic de împărțit cu nimeni, preferam doar ca România să obțină ce trebuie. Știu că puteam mai mult.

⚠️ Mai exact, așa cum am estimat în articolul postat în urmă cu câteva zile, am plecat cu traista plină de promisiuni și am venit cu ea goală. România nu a existat. Rarele apariții ale reprezentantului României au fost alături de premierul controversat și contestat al Bulgariei, Boiko Borisov. Imaginile spun multe privind influența României sub conducerea dreptei care tot se lăuda în ultimii ani cu prieteniile sale în Europa. De fapt, aceste prietenii nu există. Au fost doar poze de campanie. Nu trebuie să mă credeți pe mine, puteți să citiți postările LIVE de la Consiliul European ale Politico (https://www.politico.eu/…/eu-european-council-summit-live-…/).

✅ Ce au obținut alte state:
➡️ Olanda, Austria, Suedia și Danemarca au obținut scăderea granturilor
➡️ Alocări preferențiale suplimentare pentru anumite țări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 de milioane pentru Germania, 300M de milioane pentru Slovenia, 200M pentru Belgia, 100M pentru Cipru și 100M pentru Finlanda
➡️ 5 țări au obținut reduceri de la plata contribuției la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard)
➡️ Ungaria a obținut un mecanism greu de implementat pentru statul de drept
➡️ Spania și Italia au obținut o punctare mai mare a criteriului medical la alocarea banilor europeni
➡️ Germania a obținut consensul la primul Consiliu din președinția sa (asta înseamnă o Președinție la Consiliul UE de succes)
➡️ Macron a arătat că este un lider care livrează și negociază dur
➡️ Polonia și Cehia au obținut un posibil acces la Fondul de Tranziție Ecologic fără să își asume angajamentul privind zero emisii în 2050
➡️ Olanda a obținut creșterea procentajului primit din taxele vamale comunitare la 25%. Putem profita și noi dacă vom învăța să le colectăm.
Și lista celorlalți continuă.

Uniunea Europeană reprezintă cel mai de succes proiect la nivel mondial. Planul de relansare economică este istoric prin faptul că ne împrumutăm împreună, dar este mai puțin ambițios decât forma sa inițială. Parlamentul European a solicitat mai multe fonduri și a explicat de unde pot să vină resursele. Europa putea mai mult. Este nevoie să înceapă rapid dezbaterile privind viitorul Europei și să reformăm acest proiect pentru a-l aduce mai aproape de valorile europene comune, mai exact de cetățeanul european.

Carmen Avram, europarlamentar: Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut. Exact cum anticipam acum 3 zile, modești, fără prieteni și fără forță de negociere, am plecat acasă cu ce au negociat alții pentru noi. România va primi, deci, mai puțini bani decât în varianta inițială.

Alții, printre care și noii „copii neascultători” ai Europei, Polonia și Ungaria, au câștigat. Ne vor scădea banii pentru sănătate și dezvoltare rurală, subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari. Asta, după 4 zile și 4 nopți de negocieri dure, în care președintele României a fost, practic, inexistent. Vocea sa nu s-a auzit deloc. Spre deosebire de a altor lideri est europeni care au fost vocali și de neclintit.

Când o sa vedeți declarațiile victorioase ale PNL, să știți că sunt cosmetizate, elegant spus. România n-a existat la aceste negocieri pentru viitorul Europei post-covid.

Cătălin Nechifor, deputat:

E o vorbă din popor, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul!

Asta pe de o parte. Pe de altă parte, acum se pune de o mega manipulare cu privire la rezultatul pe care, chipurile, l-a obținut Klaus Iohannis pentru România la Sumitul European pentru Relansarea Economică post Covid.

Și citez din declarația din această dimineață a președintelui nostru: „repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică”.

Bun, totul frumos, ambalat, steclit, dat cu apă de colonie. Fix ca atunci, în anii 80-90, în epoca comunismului, când venea cineva din vest încărcat cu daruri pentru neamurile din țară. De la săpun Bac, la ciorapi de damă, o cafea, două și un cartuș de țigări. Marfă de top, bragă cum s-ar spune pentru românii de atunci, dar lucruri absolut banale pentru nemții federali, sau italienii și francezii acelei epoci.

Klaus Iohannis a fost modest de dimineață! Putea bine merci să adune și banii din exercițiul financiar multianual 2027 – 2034 și putea anunță o sumă și mai frumoasă de circa 130 miliarde de Euro. Parcă altfel suna, dar el nu, modest, s-a limitat la numai 79.917.000. 000, fără niciun cent în plus sau în minus. Carevasăzică, nemțește, precis.

Ei, dar haideți să analizăm cu atenție din ce se compune acest sac de bani.

În primul rând a adunat și alocarea financiară cuvenită cadrului financiar multianual 2021 – 2027, cea care e cu 8% mai mare decât în precedenta perioadă 2014 – 2020, care a fost de 36,47 miliarde Euro. Nu mai punem la socoteală că nu vor în stare ai noștri să cheltuie decât un pic mai mult de jumătate! Așadar, 2021 – 2027 ar avea alocat circa 40 miliarde, asta înseamnă că din cele 80 cu care se laudă Klaus Iohannis vom avea aproape 40 pentru planul de redresare economică post Covid.

Dar, că și aici este un dar, în urma negocierilor de 4 zile și 4 nopți la ultimul Consiliu European de la Bruxelles, lucrurile s-au schimbat fundamental. Inițial trebuia să primim 33 miliarde Euro NERAMBURSABILI. Acum se pare că primim 40, dar atenție, mare parte din ei vor fi sub formă de împrumut pentru că, la opoziția statelor austere Olanda, Suedia, Danemarca și Austria, propunerea inițială a șefului Consiliului Charles Michel de 500 miliarde nerambursabili a fost redusă la 390 și crescută corespunzător suma destinată împrumuturilor pentru statele membre, la 360 miliarde.

Concluzii!
Dată fiind diminuarea cu 22% a pachetului nerambursabil, România, în loc de 33 mld va primi doar 27 mld, rămânând un plafon de 13 mld care poate fi destinat împrumuturilor, iar, atenție, banii pentru pachetul nerambursabil se alocă pentru proiecte foarte bine findamentate, doar în situația în care țara beneficiară respectă condițiile statului de drept.

Prin urmare România pierde așadar din start 6 miliarde Euro bani nerambursabili, la acest moment, rămâne de văzut cât vom pierde la final, proverbială fiind nepriceprea guvernanților în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Vom fi în schimb campioni la partea de împrumuturi pe care va trebui să le platim înapoi, cu dobanzile de rigoare, cunoscută fiind priceperea magicianului Cîțu în a se împrumuta oricât, de oriunde, în orice monedă, la nici nu contează ce dobânda și comisioane.

Eu zic să pregătească covor roșu la Otopeni pentru Klaus Iohannis. Și să vină cineva priceput să ia sacu cu bani, nu cumva să-l arunce pe capota mașinii și să cadă, Doamne feri, pe jos ceva eurocenți din cei 79.917.000.000 Euro.