Referendumul lui Iohannis pe justiție a avut rolul să arunce în derizoriu Inițiativa USR „Fără Penali în funcții publice”

Pe data de 26 mai, am refuzat să primesc buletinele de vot, de la Referendumul lui Iohannis pe justiție, aferente celor două întrebări prezidențiale atât de greu de reținut:
„1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Însă, în condițiile în care domnișoara operator, care atingea neîntrerupt tableta STS-ului, m-ar fi întrebat dacă vreau să votez la Referendumul „Fără Penali în funcții publice” atunci se schimba treaba și acceptam buletinul. Cine nu ar fi de acord cu următoarea propunere:

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

Între Referendumul lui Iohannis pe justiție și Inițiativa USR „Fără Penali în funcții publice” nu există termen de comparație.
În primul rând pentru că, după cum bine știe toată lumea, în afară de Ludovic Orban, Referendumul lui Iohannis pe justiție nu are nicio finalitate practică, nu contează în arhitectura constituțională a statului român pentru că nu schimbă absolut nimic.
Adică, în raport cu nimicul lui Iohannis, Inițiativa USR „Fără Penali în funcții publice” poate să modifice pentru prima dată, în 30 de ani de democrație, Constituția României.
Revin la subiectul acestui text, pentru că trebuie să recunoaștem evidența: prin convocarea Referendumului pe justiție, Iohannis a reușit să arunce în derizoriu Inițiativa USR „Fără Penali în funcții publice”.
Până la sfârșitul anului, cine își va mai aduce aminte de această inițiativă și de ce ar mai veni românii să voteze la un alt Referendum care are, în mintea oamenilor, cam același obiect precum Referendumul lui Iohannis?
Pe de altă parte, Viorica Dăncilă va face tot ceea ce dorește Iohannis pentru ca proiectul legislativ care își propune modificarea Constituției României, în forma cerută de USR, să nu ajungă să fie adoptat de Parlament până la alegerile prezidențiale, din noiembrie.
În toată această competiție pentru cucerirea electoratului, prin intermediul referendumurilor, există și o ironie. USR, deși este partid politic parlamentar care poate depune inițiative legislative, a confiscat sensul inițiativei cetățenești.
În același timp, Iohannis a preluat tema de la USR, a stors-o ca pe o lămâie și a aruncat-o la gunoi. Într-adevăr se mai laudă pe la Brusseles cu rezultatul referendumului, dar totul a fost și este doar un joc de imagine. Argumentul principal care susține această afirmație este tocmai faptul că referendumul pe justiție nu a schimbat nimic în mod concret.
Practic, Iohannis s-a folosit de români să mai câștige un mandat de președinte și, tot cu această ocazie, le-a mai dat o scatoalcă usr-iștilor. S-a strigat bingo: Iohannis, acest Poroshenko sibian, este cel mai mare susținător al justiției și nu USR!