După România educată și România climatizată, se prefigurează un nou Proiect de țară: Schimbarea becurilor (Ion Cristoiu)

Regizorul care pictează de zece ani, dar nu a expus niciodată tablourile

Nu voi vorbi despre artă, deși este vorba despre pictură. Nu vorbesc, deoarece nu sunt critic, însă despre arta învingătorului pot vorbi.

Desigur, un titlu care să atragă ar fi cam așa: „Fiul celebrei actrițe Carmen Tănase…”, dar nu îl voi folosi doar să atrag vizualizări. Tudor Parhon, fiul unei mame care se topește în iubire, grijă, admirație și mândrie, este la prima lui expoziție, el nefiind pictor, ci regizor. Deși pictează de zece ani, nu a expus niciodată. Vernisajul are loc luni, 18 aprilie, la Biblioteca Națională, expoziția rămâne deschisă până în 2 mai.

Despre Tudor am aflat de la Carmen. În 2020, în pandemie, invitată la cristoiutv, a vorbit despre fiul ei, care atunci era în Amsterdam și îi povestea mamei cât de supuși erau olandezii, cum au intrat ei în case, unde s-au zăvorât, deși restricțiile erau facultative. Fără să ascult din nou emisiunea, mi-a rămas în minte o frază. „Cred că ăștia au murit toți în case, că nu mișcă nimeni”, i-a spus Tudor.

Un om crescut de Carmen nu putea fi altfel decât un om căruia îi curge libertatea și demnitatea nu doar prin vene, ci mai ales prin creier.

Apoi, când Tudor s-a întors acasă, am avut ocazia să-l cunosc. Știm cu toții cum este Carmen. O smardoaică, scuzați termenul colocvial, în raport cu tot ce înseamnă sistemul represiv. Curajul ei a fost apreciat de multă lume, pentru că se manifesta în acea perioadă în care nu aveai voie să ieși din retorica oficială. Ei bine, în fața lui Tudor, Carmen nu era mama autoritară și vedetă. Era mama de care v-am spus mai sus. Însă, această expoziție i se datorează, pentru că ea a insistat ca lucrările lui Tudor să fie văzute de lume.

Mi-a trimis invitație la vernisaj și i-am spus că vreau să scriu despre asta. „Cum să scrii fără să vezi? Dacă sunt niște porcării?”. Așa a reacționat ea și imediat mi-a trimis câteva fotografii cu tablourile lui Tudor.

Din zecile de fotografii pe care mi le-a trimis, vă arăt câteva. Nu pe toate, ci doar cât să vă deschid apetitul, să mergeți să le vedeți pe viu.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog