Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Renate Weber continuă să fie un veritabil Avocat al poporului

Comentarii

9 comentarii pentru articolul „Renate Weber continuă să fie un veritabil Avocat al poporului”

  • scena de teatru e colosala !!! lasand la o parte textul ,gesturile ,,spun ,,totul …
    degetul aratator care de obicei sta in dreptul tamplei ,atunci cand cineva asculta cu atentie ,si vrea sa inteleaga vorbitorul….aici degetul sta pe buze in semn de admiratie ,tacere si dandu/i aripi interlocutorului sa …spuie…..orice …numa,sa spuie .
    saruturile blajine trimise ,sunt ca likurile la orice…poze cu pisici ori revolutia ,pentru amandoi sunt subiecte majore in viata lor .
    Daca unui domn ii spui in mod repetat …,,bobocule,,ii dai aripi dar mai ales incredere ca inca este tanar …viril…si are intelepciunea vorbelor rostite ….
    teatrul …jumatate sunt cuvinte ,jumatate e jocul scenic …restul e doar capacitatea de montaj al spectatorului !!!

  • Hahaha! daca ati stii cate Efimite am intalnit, si mai tinere si mai coapte….Pt bogatii actuali, consoarta nu trebuie sa fie culta…si frumoasa si culta, mai rar… si mai periculoasa…..Mi-aduc aminte de directorul meu care spunea in anii de inceput, prin 1998, despre imbogatitii rusi – au divortat de Natashe si s-au insurat cu Svetlane….cam pe acolo si la noi…

  • Absoult, atât Efimița cât și Leonida sunt doi proști. Domnule Cristoiu, tot spuneți că Efimița era mult mai în vârstă, or Caragiale face prezentările la început:

    CONUL LEONIDA, pensionar – 60 de ani COANA EFIMIȚA, consoarta lui – 56 de ani SAFTA, slujnica lor

    Dar nici Leonida nu era așa bătrân, arăta el ca naiba, era ‘’trecut prin viață’’. Ce ne mai spune Caragiale, ceva foarte iportant și foarte autentic, e că puteai trage un ce profit de la revuluție. Ceea ce se întâmplă de 30 de ani. Pe mine mă interesează o altă problemă, mai mult decât dacă ăia erau proști, că e evident că erau proști. Precum Rică Venturiano, care și el era un dobitoc. Pe mine mă interesează CINE i-a botezat CUI un copil, Papa lui Galibardi sau Galibardi lui Papa? Dumneavoastră ați spus că Papa i-a botezat un copil lui Galibardi, dar eu cred că Caragiale ne spune exact invers, că și de aici reiese imbecilitatea lui Leonida.

    „Mă nene, ăsta nu-i glumă; cu ăsta, cum văz eu, nu merge ca de, cu fitecine; ia mai bine să mă iau eu cu politică pe lângă el, să mi-l fac cumătru.” Și de colea până colea, tura vura, c-o fi tunsă, c-o fi rasă, l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. Eu înțeleg că Galibardi i-a botezat Papei un copil.
    Eu am fost tot timpul captivat, domnule Cristoiu, de personajele care nu apar fizic, destul de multe și care apar în cam toate operele lui Caragiale. Personaje cu nume. Cine au fost? Eu sunt sigur că au fost oameni reali, nu au fost inventați. Poate nu le folosește numele lor reale, dar ele au existat și s-au interesectat cu el într-o anumită perioadă. Poate chiar s-au cunosc bine. Nae Ipingescu, ipistatul, care era beat frânt și trăgea la pistoale. Apropo, nici asta nu s-a schimbat până azi. Diferența e că ipistații beți de azi nu trag la pistoale, cel puțin nu se aude.

    Bursuc, din O noapte furtunoasă, care avea prăvălie.

    ”eu i-am ieșit înainte peste uluci tocmai pe la prăvălia lui Bursuc; dar… geaba! până să ieșim noi, fugise bagabontul!”

    Ionescu, care juca comedii la Iunion.

    ”Ne punem la o masă, ca să vedem și noi comediile alea de le joacă Ionescu.”

    Meșterul Dincă binagiul, care a bătut numărul 6 greșit la casă și care este vinovatul principal pentru furtunoasa noapte.

    JUPÂN DUMITRACHE (către Ipingescu): Așa e; asta meșterul Dincă binagiul mi-a făcut-o; a tencuit zidul de la poartă și mi-a bătut numărul 6 d-a-ndoaselea; să-l pui mâine să mi-l întoarcă la loc, să nu mi se mai întâmple vreun conflict.

    Și pentru Năpasta, în perioada când era scandalul cu Caion, spune că s-a inspirat din viață. Că ideea i-a venit pe vremea când era revizor școlar în Argeș și a asistat la o ceartă într-un han, pentru o fată. Le-a inventat alte nume, dar ele au existat.

    Și multe alte personaje, care dau farmec operei lui Caragiale.

  • vaaai, creca mi-am gasit jucarie, paici, Maestre:))),
    mai vreau! :))

  • personajele lui caragiale se inchina…placerii:))
    ele, asa cum se manifesta, simt placere:))
    daca pentru ‘placerea asta’ tre sa puna de-o drama, aia e, daca pentru placerea asta tre sa joace orice alt rol,…indiferent cum arata el :))), il joaca de-i merg fulgii:))), indiferent cit de penibil e rezultatul, deci cit de buna e comedia:)

  • Conu Leonida zice ca Mitza si face ca el, iar Mitza face ca ea, insa de zis zice ce zice Conu Leonida:)))
    Romani sadea, ce mai!:)))))

  • Colosal Caragiale! El a surprins atitudinea poporului (ca medie) roman cam dintotdeauna. Leonida este tipul omului atostiutor nepregatit si nici foarte educat asa cum sunt toti politrucii si oamenii de azi in general. Este numitorul comun al poporului roman iar nu acest lucru este cel mai important; ci faotul ca am ramas aceeasi de atatea generatii. Sutem practic cu totii angrenati in aceasta balacareala atat Leonizii cat si cei mai educati dintre noi si dupa cum se vede nici dupa 30 ani nu am evoluat tot cu Caragiale ramanem. Cred ca nu suntem pe drumul cel bun…ar trebui schimbat destinul lui Leonida si asta trebuie sa inceapa cu dvs.dl.Cristoiu, vorbiti de atata timp si degeaba reexperimentam aceleasi probleme Revolutionare fara rost si deznodamant. Asa zis a evolutie culturala stiintifica nu ne a adus nicaieri poate ca ar trebui sa ne orientam spre cultura dinaintea leonizilor: tablitele de smarald, evanghelia eseniana a pacii, ramtha, ramaiana, mahabcarata, scarlat demetrescu, hasdeu, valeriu popa etc. Lipseste inalta educatie spirituala! si asta ne tine pe loc ca pe o placa veche de patefon in care acul sare si nu realizeaza continuitatea chiar evolutia! Cu stima,

  • Conu Leonida…creca n are cui sa i povesteasca balivernele din cap:))), insa lui ii lipseste o ‘tribina’ in mod fundamental:)))
    are nevoie de-o tribunaaa…ca de aer!:)))
    acu daca nimeni nu i ofera unaaa, ce sa faca si el, si a tras ‘tribuna-n dormitor!:))), si…nu prea pare deranjat ca auditoriu e…o proasta, ideea e ‘sa vorbeasca de la tribuna’, si…cine l-o asculta…sa se minuneze!:)))
    iar cu Mitza…ii iese:)))), il si asculta, insa se si minuneaza:)))

    faptul ca la final zice:
    ca dumneata ( de prost!, evident!:))) )…mai rar cineva!:))), da masura ‘starii de echilibru a personajelor’, care, asemenea poporului roman…se inclina pe o parte sau pe altaaa…da de crapat nu prea!:))))

  • toti joaca teatru:)))
    de comedie, de cea mai buna calitate:))) :))))

    ca dumneata…( de prost!:))) ), mai rar cineva!:))))

    personajele lui Caragiale sint…echilibrate bine, nu gluma:))), ele, dincolo de faptul ca sint glumete, pot interpreta roluri variate ; pun de-o dramaaa…pe loc!:))), daca e nevoie:)), insa distrandu-se in sinea lor:)))

    tipei nici nu-i vine sa creada ca a avut atata noroc in viata incat sa dea peste un asa mare prost:)), iar tipul joaca teatru in asa masura incat ea chiar asta sa creada, ca e un prost:))

    dramele prezente in opera lui Caragiale sint infasurate de comedia care e opera lui Caragiale:)), …astia sint haiosi de la un cap la altul:)))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *