Republica Moldova: O odisee a imposturii și incompetenței de la Merkel, la Macron, la Soroș și acum înapoi la oligarhi

Puțină lume înțelege ce se petrece cu adevărat la Chișinău. Și nu de ieri, de azi, ci de aproape douăzeci de ani. Dar nu confuzia este partea cea mai gravă și periculoasă, ci întreprinderea de proiecte pe baza confuziei. Pentru că orice proiect eșuat al Occidentului dincolo de Prut, nu face altceva decât să trimită Republica Moldova și mai departe de Europa. În brațele lui Putin, ar crede mulți. Însă nici Putin nu o vrea! O vor, în schimb, niște șmecheri care vor utiliza draga noastră Basarabie pe post de teren de încercare. Pentru orice! De la experimente sociale, până la momeală geopolitică. Ca să nu mai vorbim de bani!

Deși desprinsă din trupul Moldovei în 1812 de către Imperiul Țarist, Basarabia nu a fost ținta unor procese intense de rusificare, drept urmare că sovieticii au fost cruciți de cât de bine s-a integrat înapoi în România Mare, după 1918. Iar pe ei i-a durut asta. Teribil! Dovadă că într-un interviu pe care i l-am luat anul trecut ambasadorului rus Valery Kuzmin mi-a menționat sfidător: „În afară de cei 22 de ani de ocupație românească, Basarabia nu a fost niciodată a României!”. I-a usturat! I-a lovit în drept în plex că o sută de ani de țarism, mărețul lor țarism, nu a lăsat nicio dâră cultural-ideologică în Basarabia. Însă sovieticii aveau să recupereze. Sângeros! După 1940, au înțeles că trebuie să facă din RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) un proiect special. O zonă de încercare, fiind un spațiu nici prea mare, nici prea mic, dar perfect pentru experimentele lor de anulare a identității, a culturii, a limbii și chiar a istoriei, pentru a lăsa loc omului nou: homo sovieticus.

Asta explicația faptului că în Republica Moldova încă avem 40% filo-ruși. Nu etnici ruși, ca în cazul Ucrainei, ci filo-ruși. Adică etnici români re-educați de sovietici în spiritul pro-slăvirii Moscovei. Deci, mult mai periculos! Pentru că vorbim de oameni pervertiți. O întreagă halcă din societate reorientată organic către Moscova. Nu te joci cu așa ceva! Nu poți combate asta cu mimetismele consacrate ale Occidentului, ci cu proiecte inteligente și consistente. De asta eșuează cu toții în Republica Moldova. De asta a eșuat Merkel cu toate puterea sa economică, de asta tot eșuează Macron de un an de zile și nu a reușit să strângă nici măcar un miliard în trei conferințe de sprijin pentru Republica Moldova și de asta va eșua și marele și prea-puternicul Soroș, în fața oligarhilor de tip Șor și Plahotniuc.

Oligarhii, acești băieți deștepți de peste Prut, au înțeles exact ce e cu homo sovieticus și fix asta exploatează. Vestea bună, căci este și o veste bună, este că rușii nu mai vor să audă de homo sovieticus. Ci vor, mai degrabă, să îngroape cu orice preț fiecare fărâmă rămasă din moștenirea de tip sovietic, care le-ar putea împiedica sau îngreuna zborul sub formă de Rusia. Ce înseamnă asta? Că toate demersurile anti-guvernamentale de la Chișinău sunt manevrele unor șmecheri care nu au niciun fel de legătură cu strategiile Kremlinului, dar exploatează moștenirea sovietică în acest colț de lume. De care Rusia încearcă să scape cu orice preț. Dar fără să se vadă. Kremlinul nu va putea confirma, dar nici nu va putea condamna la scenă publică niciunul din demersurile filo-ruse de la Chișinău. Ar speria vânatul. S-ar descalifica! Asta exploatează Șor, Plahotniuc și toți homo-sovieticus de peste Prut. Aceasta este marea taină pe care Occidentul este incapabil să o compileze.

Lăsată la voia întâmplării de o Europă inertă și neputincioasă, Moldova a fost preluată de George Soroș, omni-prezentul miliardar planetar, dispus să-și încerce cele mai fanteziste proiecte pe teritorii care sunt ale nimănui și lăsate în voia sorții. Culmea este că inclusiv marele Soroș e pe cale să eșueze! Dovadă că Moldova stă pe un butoi de pulbere. Și laudele la scenă deschisă ale lui Joe Biden, ce răsunau la Varșovia ca fiind „angajamentul ferm al liderului lumii libere”, până au ajuns la Chișinău n-a mai rămas din ele decât un șir de vorbe goale ale ramolitului planetei. De ce? Pentru că „homo sovieticus”. Pentru că la filo-rușii din Basarbia nu merge cu propaganda hegemoniei americane. Ci cu o abordare mult mai profundă, nicidecum în eclecticul stil occidental.

Și suntem la zi. O zi în care guvernarea pro-europeană Maia Sandu e conectată la aparate și atârnă de un fir de ață. O zi în care homo sovieticus este pe cale să preia din nou puterea la Chișinău, cu aceeași metodă ca după epoca Filat-Ghimpu-Chirtoacă, iar Occidentul pare să-și fi epuizat strategiile, tacticile și chiar resursele. Ce e de făcut? În primul rând să ne calmăm și să înțelegem că doar de la București poate veni soluția. Sau soluțiile. Doar Bucureștiul înțelege ce e cu homo sovieticus cel puțin la fel de bine ca rușii. Ca o paranteză, să ne amintim un detaliu important: noi am scăpat de ofițerii sovietici din conducerea instituțiilor cheie ale statului în anii ’50. Ulterior, în 1958 am obținut inclusiv retragerea Armatei Roșii de pe teritoriul României. Polonia, Cehia, Slovacia sau chiar Germania de Est, au stat cu rușii pe cap până la căderea Zidului Berlinului. Bine, nu neapărat pe cap, cred că s-au și adaptat de la un punct încolo. Deci, singura soluție reală, concretă pentru Chișinău e la București. Și da, e tot sub formă de factor intern. Care factor intern a început să joace. Iată, deci, un upgrade. Factorul intern nu se ocupă doar de România, ci de românism. Deci, și peste Prut! Cum se va manifesta factorul intern în Republica Moldova e cam devreme de conturat, însă avem deja câteva întâmplări spectaculoase de la care s-ar putea pleca și pe care vi le propun spre observație până la o analiză viitoare:

1. Maia Sandu nu a fost deloc fericită cu înlocuirea Nataliei Gavriliță (o altă soroșistă), dar a fost forțată să o facă. Altfel, plecau cu toții.
2. Maia Sandu nu a fost deloc fericită să-l desemneze premier pe Dorin Recean, dar a fost forțată să o facă. Altfel, plecau cu toții.
3. Prin operațiunea „lovitura de stat” despre care a aflat de la Zelenski și neconfirmată de nicio altă agenție de informații (nici ale noastre, nici ale americanilor) Maia Sandu s-a descalificat ca jucător politic de anvergură, pe ambele maluri ale Prutului.