Vă mulțumim că ne-ați fost alături și în anul care a trecut, continuăm împreună! Vă dorim sănătate, fericire și noroc. La mulți ani! Echipa cristoiublog

Riscurile geopolitice pentru anul 2022 (II) (scurt excurs printre posibile evenimente)

SUA cedează treptat din spațiul pe care l-a controlat în Orientul Mijlociu și în Asia Centrală și se concertează pe Indo-Pacific. Nu vom vedea o mare grabă, în 2022, în a ocupa spațiul pe care îl cedează SUA, de către Rusia sau China, ci mai degrabă începutul repoziționării. Nouă ordine geopolitică va fi modelată de probleme vechi legate de asigurarea surselor de energie, resurse și rute comerciale. Dar aceste surse se schimbă. Țările producătoare de combustibili fosili au acum un viitor incert ele cedând terenul țărilor care produc alternative regenerabile. Toate rețeaua de la cea financiară la cea a rutelor se schimbă. Acum este momentul astral al Europei ca să devină un jucător global. Deocamdată UE are o putere suficient de mare de reglementare în ciuda „incendiilor” cauzate de Polonia și Ungaria dar și de plecarea lui Merkel. Vor accepta Rusia și India noile comandamente. În mod sigur nu. Pe măsură ce această realiniere începe să vă așteptați ca atenția voastră să se reorienteze asupra unor puncte de foc geopolitice cunoscute de mult timp: Iran-SUA, Taiwan (China), Pakistan-India, Rusia-Ucraina. Într-o lume în care puterea militară este mai greu de desfășurat, căutați semne/semnale ale armelor nemilitare ale geopoliticii – sancțiuni sau atacuri cibernetice, măsuri active etc – care devin mai agresive.
Economist Intelligence Unit (EIU) și-a lansat Perspectiva de risc pentru 2022. Raportul prezice cele mai mari zece scenarii de risc care ar putea afecta creșterea mondială și inflația în anul viitor.

Economist Intelligence (EIU) analiză de risc 2022

Am să prezint în continuare poziția unui structuri importate de analiză economică EIU, poziție care contează în lumea de astăzi. Perspectiva agenției este cam sumbră dar în mod sigur 2022 va fi mai rău decât 2021. EIU se așteaptă ca redresarea post-pandemie să continue în 2022, PIB-ul global crescând cu 4,1%, după ce a crescut cu aproximativ 5,4% în 2021. Cu toate acestea, există o serie de alte scenarii care ar vedea o creștere diferită de previziunile de bază ale EIU într-un mod care ar afecta semnificativ operațiunile de afaceri globale. Primele zece scenarii de risc prezentate de Economist Intelligence (EIU)[1] pentru 2022 sunt: (1) Înrăutățirea legăturilor SUA-China forțează o decuplare completă a economiei globale; (2) O înăsprire monetară neașteptat de rapidă duce la prăbușirea pieței bursiere din SUA; (3) O prăbușire a proprietății în China duce la o încetinire bruscă a economiei; (4) Condițiile financiare interne și globale mai stricte împiedică redresarea pe piețele emergente; (5) Apar noi variante de Covid-19 care se dovedesc rezistente la vaccinuri; (6) Tulburările sociale larg răspândite afectează redresarea globală; (7) Conflictul izbucnește între China și Taiwan, forțând SUA să intervină; (8) Legăturile UE-China se înrăutățesc semnificativ; (9) Secetele severe provoacă un început de foamete; (10) Un război cibernetic interstatal paralizează infrastructura statului în economiile majore.

Pericolul unui război între marile puteri

America de Nord, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Centrală, zona Indo-Pacific și Europa toate au suferit schimbări în echilibrul lor de putere, schimbări care au definit dinamica politică regională timp de decenii. Autorii acestor schimbări sunt Donald Trump cel care a zguduit sistemul relațiilor internaționale stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial, prințul moștenitor al Emiratelor Mohammed bin Zayed care participat la crearea Acordurilor Abraham[2], președintele chinez Xi Jinping care a preluat locul lui Mao în galeria liderilor chinezi comuniști, președintele rus Vladimir Putin care încercă refacerea statutului de putere global al Rusie și președintele francez, Emmanuel Macron care dorește ca steagul Franței să fluture deasupra sediului de la Bruxelles al UE. Toți vor o consolidare a puterii lor în zonele de influență respectivă. Statele Unite devin serioase cu privire la amenințarea războiului cu China. Departamentul de Apărare al SUA a etichetat China ca principalul adversar, liderii civili au îndrumat armata să dezvolte planuri credibile de apărare a Taiwanului, iar președintele Joe Biden a sugerat cu tărie că Statele Unite nu vor permite cucerirea acelei democrații insulare unice în Marea Chinei. Ne aflăm în fața unui an în care pericolul unui război între marile puteri este „în cărți”. So stay tune!

Președintele rus Vladimir Putin a mobilizat la granița cu Ucraina o forță militară suficientă pentru o invazie totală. Agențiile de informații occidentale au evaluat o începere a acțiunilor până în luna februarie 2022 când condițiile climatice ale Ucrainei permit acest lucru (în terminologia militară-terenul mediu frământat înghețat). Asta însemnă ca dacă occidentul nu-i accepta solicitările aplică planul B: invazia. Dar poate ca Putin nu are de gând să invadeze Ucraina. Oricum a început un dialog cu liderii europeni pentru a implementa soluția dictată de Moscova, Acordurile de la Minsk. Cert este că acțiunile lui Putin au schimbat mediul informațional din Occident. Discuția a trecut de la dezbateri despre gravitatea unei amenințări militare la concesii diplomatice. Discuția lui Biden cu Putin și apoi convorbirile telefonice ale lui Putin cu Boris Johnson, Macron sau discuția între preşedintele rus şi omologul său finlandez, Sauli Niinisto, Finlanda fiind un partener de negociere între Rusia și Occident, toate au dus la o concluzie: Kremlinul folosește acum Ucraina ca un „cârlig” cu care atrage alte probleme care argumentează mai bine poziția lui Putin. Președintele american sugerează ca în procesul diplomatic de detensionare ar putea face concesii Rusiei, ca parte a unui efort de a evita războiul, dar a respins cererile specifice pe care Putin le-a făcut până acum. Anul 2022 este anul Ucrainei pentru Rusia!

Blocajul politicii climatice (Risc Mediu) Economiile dezvoltate nu reușesc să sporească investițiile publice și acțiunile de reglementare în urmărirea ambițiilor lor declarate de emisii nete zero. Riscul climatic s-a mutat în centrul elaborării politicilor din întreaga lume. SUA s-au alăturat consensului global privind clima, iar bugetul și proiectele de infrastructură propuse de Biden ar accelera eforturile de decarbonizare ale SUA. UE și-a lansat recent pachetul de politici „Fit for 55” care vizează implementarea unei reduceri cu 55% a emisiilor până în 2030. Până acum, China sa angajat să atingă zero emisii până în 2060. Sectorul privat din țările industrializate, și nu numai, s-a alăturat guvernelor pentru a face angajamente de emisii zero. Sectoare cum ar fi transportul maritim, aviația și oțelul, se organizează pentru a urmări căile cu emisii nete zero. Pe măsură ce emisiile au revenit la nivelurile de dinainte de 2020, există o îngrijorare din ce în ce mai mare că obiectivul de a limita încălzirea la 1,5 °C ar putea fi în afara țintei stabilite.

Fragmentarea europeană (Risc Scăzut) Lansarea haotică a vaccinurilor, oboseala politicilor birocratice ale Bruxellesului și blocajele economice duc la o renaștere populistă în Uniune. Sprijinul puternic al politicii monetare și fiscale a întărit unitatea politică europeană. Schimbarea cancelarului Merkel a fragilizat cumva unitatea Alianței. Nu văd un impact imediat pe piață, dar poziția fiscală a Germaniei ar putea deveni mai complicată/restrictivă și ar putea stopa în continuare integrarea europeană a țărilor prezente în Parteneriatul Estic, în condițiile unei coaliție de centru-dreapta. Vedem tensiuni în creștere între Regatul Unit și UE în legătură cu Brexit-ul și am putea vedea impunerea de sancțiuni sau tarife împotriva Regatului Unit cu referire la disputa de la granița cu Irlanda de Nord. De asemenea avem tensiuni între țările cu dorințe suveraniste conduse de Ungaria și Polonia. Recenta reuniune de la Varșovia a marcat acest lucru care a îngrijorat în primul rând Franța lui Macron, cel care a făcut primul pas spre soluționarea cerințelor, mergând la Budapesta. Libertatea şi patriotismul sunt cele două mari tradiții ale politicii maghiare, „cei doi mari piloni ai Ungariei milenare, conectați printr-o grindă a fidelității„, a spus premierul ungar Viktor Orbán, la un discurs susținut în orașul „fidelității” Sopron. Cu cine se luptă premierul Orban? Cu Uniunea Europeană! O luptă căreia i s-a dat un restart la reuniunea Grupului de la Vișegrad derulată la Budapesta. Acolo s-au spus lucruri care vor marca UE în 2022. Prețurile ridicate ale gazelor naturale sunt o problemă fundamentală, consideră prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, potrivit căruia acestea sunt afectate şi de manipularea politică, la care Comisia Europeană ar fi trebuit să reacționeze ferm și nu a făcut-o. „Inflația din Europa este afectată şi de faptul că cotele emisiilor de carbon sunt influențate artificial. Întregul sistem ETS (Emissions Trading System) trebuie modificat”, a precizat liderul polonez. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovenia se concentrează pe problemele legate de energie şi migrație pentru ce urmează în 2022. Interesant pentru că Bucureștiul nu este pe nicăieri. De ce pentru că nu s-a dorit intrare în Grupul de la Vișegrad sau mai bine zis când s-a dorit a venit Mineriada, și nu s-a putut, apoi nu s-a mai dorit iar începând cu 2016, când avem această posibilitate, s-a pus „batista pe țambal”. De către cine? Știți voi mai bine!

Tensiunile din Golf( Risc Scăzut) Negocierile cu SUA pentru a se alătura acordului nuclear cu Iranul sunt ezitante și chiar de cele mai multe ori blocate de noul președinte iranian Ebrahim Raisi. Discuțiile cu privire la reintrarea Statelor Unite în acordul nuclear cu Iranul au stagnat, dar acum este probabil să se reia, în urma unui acord între ONU și Iran care redă dreptul de monitorizare al Agenției pentru Energie Nucleară a ONU la instalațiile nucleare iraniene. Acestea fiind spuse, văd o revenire la acordul din 2015 ca fiind posibilă în anul următor. Iranul continuă să se distanțeze de la obligațiile sale din Acordul nuclear (JCPOA) inițial, iar președintele Ebrahim Raisi pare să adopte o abordare mai dură a discuțiilor. În orice caz Israelul se pregătește de război.

Balcanii au probleme din nou (Risc Mediu)

Balcani fierb din nou! Liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, amenință să se retragă din instituțiile la nivel de stat, inclusiv din armata națională construită cu asistență internațională în ultimul sfert de secol, și să reconstruiască o forță sârbă în zona controlat de el. La 14 octombrie, Dodik a spus că va forța armata bosniacă să se retragă din Republica Srpska (jumătatea sârbă a Bosniei) înconjurând cazărmile acesteia și că, dacă Occidentul ar încerca să intervină militar, are „prieteni” care au promis că vor sprijini cauza sârbă (o presupusă referire la Serbia și Rusia). Poliția sârbă bosniacă a efectuat în septembrie 2021 exerciții de „contraterorism” pe Muntele Jahorina, de unde forțele sârbe au bombardat Saraievo pe parcursul unui asediu din 1992-95. Peste 100000 de oameni au fost uciși în timpul războiului bosniac din 1992-1995, declanșat de destrămarea fostei Iugoslavii. Un acord de pace, Acordul de la Dayton din 1995, a împărțit Bosnia în două unități sau entități administrative – Republica Srpska, cu majoritate sârbă, și Federația Bosniaco-Croată. Cele două regiuni au o oarecare autonomie, cu instituții umbrelă la nivel de stat, inclusiv președinția, parlamentul și consiliul său de miniștri, armata, sistemul judiciar central și administrația fiscală. La începutul luni octombrie 2021, Dodik a spus că Republica Srpska se retrage din trei instituții cheie ale statului: forțele armate, organul judiciar superior și administrația fiscală. Pe 12 octombrie, Dodik a declarat că justiția, securitatea și agențiile de informații bosniace vor fi interzise să opereze în Republica Srpska. În schimb, instituțiile „doar sârbe” vor înlocui aceste organisme în entitate până la sfârșitul lunii noiembrie. „Acesta este pentru întărirea poziției Republicii Srpska” a spus Dodik. Jasmin Mujanović, autorul cărții „Foame și furie: Criza democrației în Balcani”, a spus că ar fi o „catastrofă pentru Uniunea Europeană și pentru comunitatea atlantică în general, deoarece ar fi încă o criză de securitate într-o situație deja extrem de volatil în sud-estul Europei”. El a subliniat că, având în vedere crizele de securitate deja existente în Ucraina, Belarus, Siria și Afganistan, „o deteriorare semnificativă a securității și stabilității Bosniei este ceva pe care atât UE, cât și SUA nu își pot permite”.

În loc de concluzie

Sfârșitul războiului din Afganistan și retragerea trupelor au dus la prăbușirea guvernului din Afganistan și a cufundat în instabilitate una dintre cele mai bogate zone în zăcăminte minerale. Plecarea bruscă a trupelor americane a lăsat în urmă arsenale de armament avansat și a făcut ca mii de prizonieri jihadiști să fie din nou liberi. Scena globală este plină acum de tulburări geopolitice: renașterea mișcării jihadiste, interferența Rusiei și armonizarea dominației pe petrol și gaze în UE, tensiuni cu China și instabilitate cauzată de Iran. În opinia mea, 2022 va prezenta unul dintre cele mai complexe, imprevizibile și potențial periculoase fundaluri geopolitice din ultimele decenii. Mai mulți factori determină acest risc crescut, începând cu schimbările structurale în mediul geopolitic, care includ o ordine mondială mai competitivă, creșterea inegalității economice și disfuncții politice la nivel global. De asemenea, asistăm la implicațiile în creștere ale schimbărilor climatice asupra securității naționale. Cred că pandemia de COVID-19 va avea în continuare un impact persistent. După cum am văzut în 2021, pandemia tinde să accelereze schimbările geopolitice și să ajute la modelarea evenimentelor în moduri noi și surprinzătoare, contribuind la efecte macro divergente, perturbări continue ale lanțului de aprovizionare, schimbări ciclice și structurale de pe piețele muncii și perspective diferite ale inflației. Așteptați-vă ca toată această incertitudine macroeconomică să influențeze, din nou, politicile interne și alegerile nu numai din Europa.

Post Scriptum:

Site-ul Europa Liberă scrie în Newsletter despre situația din Ucraina și negocierile dintre SUA și Rusia (am să redau textul de pe site)[3]. Newsletter-ul prezintă condiții inacceptabile puse de Federația Rusă care se crede încă în timpul Războiului Rece. Fostul consilier pentru securitate națională al SUA, Zbigniew Brzezinski, scria la începutul anului 1994, în Revista Foreign Affairs despre Ucraina pe care a descris ca fiind sănătoasă și stabilă (ceea ce nu mai este astăzi). Brzezinski o considera o contrapondere pentru Rusia și „piciorul” care ar trebui să susțină noua strategie a SUA după Războiul Rece. Biden fost membru al Comisei pentru Relații Externe din Senatul American știe bine acest lucru, el fiind acolo când Brzezinski a emis teoria. „Nu se poate sublinia suficient de tare că fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu, dar cu Ucraina subordonată, Rusia devine automat un imperiu”, a scris el. Și acum ce scrie Europa Liberă: „Riabkov a declarat reporterilor că Rusia nu mai este dispusă să suporte situația actuală. El a cerut Statelor Unite să ia în serios propunerile și să vină cu un răspuns constructiv cât mai rapid. Oficialul rus a susținut că Rusia este pregătită să înceapă discuțiile chiar de sâmbătă, eventual la Geneva, și că echipa sa de negociere este pregătită. Agenția de presă RIA a rezumat punctele cheie ale propunerilor făcute de Moscova: (1) Să excludă extinderea în continuare a NATO și aderarea Ucrainei la alianță; (2) Să nu desfășoare trupe și arme suplimentare în țările în care NATO s-a extins după mai 1997, adică în țările din Europa de Est, care au făcut parte din spațiul ex-sovietic, cu excepția cazurilor excepționale, dar numai cu acordul Rusiei și al membrilor NATO;(3)Să abandoneze orice activitate militară NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală; (4) Să nu desfășoare rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în țările unde ar putea lovi teritoriul aflat de cealaltă parte a NATO;(5) Să nu desfășoare exerciții cu mai mult de o brigadă militară într-o zonă de frontieră convenită și să facă schimb regulat de informații despre exercițiile militare; (6) Să confirme că părțile nu se consideră adversari și sunt de acord să rezolve toate disputele în mod pașnic și să se abțină de la folosirea forței; (7) Să se angajeze că nu va crea condiții care ar putea fi percepute ca o amenințare de cealaltă parte; (8) Să creeze legături directe de comunicare pentru situații de urgență.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că Statele Unite au văzut propunerile prin care Rusia condiționează începerea discuțiilor care ar putea duce la dezamorsarea crizei din Ucraina, dar că urmează să se consulte cu aliații și partenerii săi europeni. „Nu vor fi discuții despre securitatea europeană fără aliații și partenerii noștri europeni”, a spus Psaki reporterilor, citată de Reuters.

Psaki a spus că Statele Unite s-au angajat în dialog cu Rusia de zeci de ani și nu există niciun motiv pentru care să nu o facă în continuare pentru a reduce instabilitatea pe glob, dar a reiterat că SUA nu o vor decât în parteneriat cu aliații europeni. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că președinții Vladimir Putin și Joe Biden, care au avut pe 7 decembrie o discuție video, ar putea vorbi din nou înainte de Anul Nou, deși nu s-a convenit nimic ferm”.

NO FURTHER COMMENTS!


[1] 10 risk scenarios that could impact global growth and inflation in 2022- Economist Intelligence Wed, 27th Oct 2021

[2] Acordul Abraham – semnat în 2020 și care a normalizat relațiile dintre Emiratele Arabe Unite și Israel iar Bahrain, Maroc și Sudan au urmat exemplul

[3] https://romania.europalibera.org/a/rusia-nato-europa-de-est-conditii/31614171.html


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii