Robia prejudecăţilor europene faţă de alte civilizaţii

Autor şi al unei cărţi despre Suleyman (Soliman Le Magnifique, Fayard, Paris, 1993), André Clot se ocupă pe larg în monografia Mehmet II – Conquérant de Byzance, Perrin, 1990, apărută la noi, în 1994, sub titlul Mohamed al II-lea Cuceritorul Bizanţului de felul în care un tînăr de 21 de ani a schimbat cursul istoriei.
După Cucerirea Constantinopolului (marţi, 29 mai 1453), Mehmet al II-lea făureşte un Imperiu care face să tremure de teamă Apusul.

Eşecul Veneţiei în confruntarea cu Biruitorul Bizanţului e astfel explicată de André Clot:
Mai mult, veneţienii căzuseră pradă acelei mentalităţi, prezentă adesea în istoria Europei, care constă în a subestima adversarul care nu aparţine aceleiaşi civilizaţii şi a-l considera incapabil să se ridice în vreun domeniu la nivelul omului modelat de-a lungul a douăzeci de veacuri de cultură latină şi creştină. Chiar minţile cele mai lucide ale Veneţiei şi ale întregii Europe nu-şi imaginau că sultanul putea avea oşteni mai buni şi mai bine înarmaţi decît cei ai armatelor creştine, că ar putea fabrica o artilerie mai puternică şi construi o flotă care să o egaleze pe cea a Cetăţii Lagunelor, toate acestea comandate de un strateg a cărui inteligenţă şi geniu militar puteau fi comparate cu cele ale marilor cuceritori ai omenirii. Amara experienţă a asediului Constantinopolului fusese uitată“.

Ca orice bun cunoscător al lumii despre care scrie, autorul înfăţişează convingător superioritatea Imperiului Otoman de sub Mehmet al II-lea asupra întregii lumi apusene. O superioritate nu numai militară, ci şi socială, dacă ne gîndim că la ieniceri promovarea se făcea exclusiv pe merite, iar în administraţie un creştin, recrutat prin sistemul devșirme, putea ajunge Mare Vizir.
Nu trebuie neglijată nici superioritatea materială de la un moment dat.

Astfel că putem vorbi de existenţa unei perioade din Istoria Omenirii:
Cea în care Apusul s-a dovedit inferior Răsăritului.

Din acest punct de vedere nu e de interes amănuntul că, în timp ce Împăraţii, contesele şi conţii din Occident făceau să leşine porumbeii pe lîngă care treceau cu parfumul hoiturilor lor nespălate, Mehmet al II-lea dispune construirea în Istanbul a nu mai puţin de 19 băi publice, adăugate celor lăsate de bizantini.

Între noi fie vorba, chiar şi obligativitatea abluţiunii (spălarea picioarelor, a mîinilor şi a feţei) înainte de a intra la rugăciune, pe covorul moscheii, mi se pare expresia unui comportament mult mai higienic decît cel al creştinului, care putea intra în ditamai catedrala cu obielele asudate.

Desigur, ulterior, Imperiul Otoman, dar şi lumea musulmană. au rămas, în urma Europei Apusene.
Înseamnă asta că, la scara Istoriei, nu vor putea veni perioade în care strălucirile civilizaţiei să se mute la Răsărit?!
În toate planurile, chiar şi în cel al războiului planetar cu fanatismul islamic, Apusul creştin împărtăşeşte primejdioasa desconsiderare a neamurilor de altă religie.

Constatăm, uneori, nu fără surprindere, că teroriştii au genii I.T. sau chiar piloţi extraordinari, dacă ne gîndim, la cei care au ajuns cu Boeingul printre zgîrie norii din New York. Şi alte lumi – a Chinei, urmînd pe cea a Japoniei – mărturisesc o neobişnuită iuţeală în însuşirea mijloacelor moderne ale civilizaţiei şi chiar în depăşirea lor. Ne cuprinde mirarea să surprindem femei cu feregele folosind telefoane mobile de ultimă oră. La Istanbul am văzut un molah filmînd Moscheea lui Suleyman cu Ipadul.

La ultimul Eurovision, Azeibaigeanul s-a prezentat în concurs cu un spectacol în stare să produce apoplexie de invidie regizorilor muzicali din Occident. Mijloacele tehnice sofisticate au fost puse la lucru de o ţară căreia prejudecăţile europocentriste i-ar fi presupus un cîntăreţ de unul singur, călărind o cămilă şi lălăind ceva trist.

Ca urmare a dispreţului dovedit de veneţieni şi de creştinii europeni în general faţă de Otomani, Europa a stat secole întregi cu teama în sîn.
N-ar fi cazul ca noi, europenii de azi, să-i tratăm pe cei de alte religii pe picior de egalitate?
Ne-ar servi nouă în primul rînd!

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Robia prejudecăţilor europene faţă de alte civilizaţii”