România reeducată: Scrisoare deschisă către Președintele României, domnul Klaus Iohannis

Stimate domn,

În documentul România Educată. Viziune și strategie 2018-2030, elaborat la inițiativa domniei voastre, se menționează (p. 5), printre alte beneficii ale educației de calitate, creșterea calității vieții, îmbunătățirea sănătății, dezvoltarea economică și creșterea implicării civice. Conform programului, copiii și tinerii ar trebui, printre altele, „să facă diferența între adevăr și falsitate, între realitate și fantasme” (p. 35 – modelul Maria) și să aibă „capacitatea de a discerne adevărul de sursele nedocumentate sau false de informație” (p. 43 – modelul Cristina).

Unul dintre cele douăsprezece deziderate ale programului conține următorul paragraf (p. 14): „Întreg parcursul educațional are la bază dezvoltarea gândirii critice și (a) creativității fiecărui copil. Etica și integritatea sunt valori care se cultivă și (se) respectă pe tot parcursul educațional.” Mai este pomenit de două ori (pp. 5 și 20) „spiritul critic” atât de benefic unei „educații de calitate”, deși uzul termenului „critic” în document e general-propagandistic, dat fiind că, la fel ca programele școlare în vigoare, dincolo de aceste ocurențe nu face nicio referire reală și semnificativă la abilitățile de examinare critică a informației.

Absența unei discipline menite să antreneze abilitățile de gândire este parțial justificată de lipsa unei viziuni integrate despre educația viitorului, axată pe deprinderi care nu pot fi înglobate în contextul disciplinar actual. Totuși, e rezonabil să presupunem că autoritățile care iau decizii în numele și spre binele poporului român dispun de aceste abilități și cultivă etica și integritatea morală. Din păcate, o analiză judicioasă a situației actuale nu ne oferă prea multe motive să credem asta.

Putem considera că în urmă cu o lună nu aveam informații suficiente pentru a justifica o eventuală nerespectare a „schemei internaționale de luptă” (și în special a măsurilor de izolare). Astăzi însă avem. Crește de la o zi la alta numărul experților în virusologie, epidemiologie, imunologie, patologie etc. care oferă noi date fundamentate științific despre noul coronavirus și efectele lui reale: Pablo Goldschmidt, Peter Gøtzsche, John Ioannidis, Ansgar Lohse, Yoram Lass, Gerard Krause, Martin Haditsch, Klaus Püschel, Carsten Scheller, Bodo Schiffmann, Hendrik Streek, Yanis Roussel, Knut Wittkowsky, Pietro Vernazza, Michael Spitzbart și mulți, mulți alții. Sunt voci care se aud destul de slab la noi, ori sunt citate trunchiat sau scoase din context. Toți sunt dezlegați economic și politic de interese „superioare”, motiv pentru care mulți au avut de suferit (vedeți cazurile Peter Gøtzsche, Wolfgang Wodarg, Sucharit Bhakdi sau Hendrik Streek). Toți susțin că actuala criză e artificială, iar măsurile impuse populației o să aibă un efect devastator și pentru sănătatea oamenilor, nu doar pentru economie și viața socială. Mulți fac apel către autorități să reevalueze datele și să schimbe sistemul de raportare a victimelor, care induce falsa impresie că oamenii „mor ca muștele” din cauza acestui „virus ucigaș”. Așa cum a preluat modelul restricțiilor impus de autoritățile speriate din unele state europene, România ar putea prelua și un model de ridicare a acestor restricții. Austria a făcut deja primul pas și o să fie urmată în zilele următoare de multe state în care rațiunea începe să se trezească din somnul acestei primăveri furate.

De vreme ce de curând ați anunțat prelungirea cu o lună a stării de urgență – și implicit a măsurilor de luptă împotriva Covid 19 –, permiteți-mi vă rog să întreb: Pe ce v-ați bazat? Sunteți sigur că afirmații ca „creșterea numărului de persoane afectate de epidemie nu a fost așa de mare… vine din faptul că noi din timp am luat măsuri foarte ferme” sau „nu suntem încă la vârful epidemiei” sunt întemeiate? Sunt afirmații bazate pe ipoteze de lucru care devin de la o zi la alta tot mai puțin credibile, chiar și înainte de apariția noilor studii bazate pe teste serologice (care se apropie și o să producă multe contraargumente). Dacă e așa, Maria, Andrei, Damian și Cristina s-ar putea să fie nedumeriți: numai ei trebuie să deosebească între realitate și fantasme, să cultive etica și integritatea morală?

Le cerem elevilor și studenților să cerceteze sursele de informație și să dea dovadă de discernământ, evaluând corect credibilitatea lor. Ne intrigă fenomenul fake news, dar îl îmbrățișăm, chiar și în presa „de calitate”, doar pentru că a fost îmbrăcat potrivit și avem scuza că lucrurile stau cam la fel și pe la alții. Așa creștem calitatea vieții copiilor și tinerilor? Interzicându-le să iasă din casă și băgându-i în sperieți pe baza unei ipoteze? Cerându-le să dea crezare numai surselor oficiale, care vântură scenarii apocaliptice? Continuând să susținem că am ales ipoteza corectă chiar și când a devenit evident că e falsă? Comunicând în masă recorduri negative și trecând sub tăcere informații esențiale și opinii întemeiate științific?

Domnule Președinte, e un moment prielnic pentru reflecție. O lună de zile din viața milioanelor de români obligați la „distanțare socială” înseamnă mai bine de 1.000 de vieți. Dacă adăugăm și luna precedentă și victimele afectate de izolare și de haosul care urmează, vorbim deja despre un bilanț incomparabil cu cel al victimelor reale ale virusului, pe care deocamdată nu-l cunoașteți, fiindcă autoritățile stau cu ochii pe o numărătoare pe care tot mai mulți specialiști o declară absurdă. Nu credeți că e momentul să dați dovadă de rezonabilitate și „capacitate de a discerne adevărul”? Să puneți capăt festivalului de „comunicări strategice” care induc panică, scurtează vieți, ne condamnă la marasm economic și spulberă orice posibil model moral și intelectual pentru Maria și Andrei?

Cu respect,
Un cetățean nedumerit

ANEXĂ: Un mărunt „fapt divers”

Åsa Wikforss, devenită de curând membră a Academiei Suedeze, a publicat în 2017 o carte menită să explice populației recente – și în special „milenialilor” – legăturile dintre cunoaștere, inteligență și rezonabilitate. Titlul aproximativ ar fi Realități alternative – Despre cunoaștere și dușmanii ei. Este o chemare „pe înțelesul tuturor” la gândire corectă și valabilă, care se încheie cu câteva liste de măsuri la care ar trebui să recurgem ca să ne asigurăm că operăm corect cu informație – una pentru oamenii obișnuiți, una pentru jurnaliști și una pentru cercetători. Iată mai jos lista pentru „oameni de rând”:

„Ar trebui să:

– Căutăm informațiile în surse diferite, inclusiv acolo unde sunt reprezentate puncte de vedere diferite de ale noastre (cu condiția să fie vorba de surse credibile).

– Evaluăm cu atenție credibilitatea sursei.

– Reflectăm asupra întemeierii unei afirmații și să evităm diferitele capcane din raționament.

– Fim deschiși la ideea că ne-am putea înșela și să luăm în calcul cele mai bune obiecții împotriva propriei poziții.

– Luăm în serios competența. Când nu suntem siguri dacă cineva e cu adevărat expert într-un domeniu, putem verifica informațiile referitoare la realizările sale academice.

– Avem mare grijă la teoriile conspirației și la tendința lor de a fi imune la falsificare.

– Ne asumăm răspunderea pentru conversațiile pe care le purtăm cu ceilalți.

Ar trebui să evităm tot ce conduce la polarizare și reacții emoționale și să facem tot ce putem pentru a găsi puncte de plecare comune, încercând în același timp să interpretăm cu cât mai multă bunăvoință poziția celorlalți. Trucurile argumentative de genul argumentului momâii [tradus la noi și ca „omul de paie” – V.Z.] sau ad hominem ne împiedică să purtăm o dezbatere reală.”

Anul trecut, Björn Ulvaeus (cei cărora numele nu le spune nimic îl pot căuta pe internet, eventual alături de ABBA) a produs un tiraj special din cartea doamnei Wikforss: 111.000 de exemplare pe care le-a distribuit gratuit elevilor din anii mari de liceu. A numit acțiunea „Campanie pentru combaterea prostiei”.

Să fie pur întâmplător faptul că Suedia e singura țară europeană care nu a impus măsuri drastice de izolare a populației?

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii