Inițiativă. În volumul „Scrisori întredeschise” Paul Goma povestește pe larg răsunătorul eșec al unei inițiative de ale sale: Internaționala rezistenței. Organizația urma să reunească dizidenți celebri din Est sub semnul anticomunismului. Cu toate zbaterile lui Paul Goma internaționala a sucombat înainte de a ieși din uterul făuritorilor. Cauza? Atitudinea dizidenților ruși. Aceștia voiau pentru ei partea leului. Confrații din Est erau tratați de sus, cu surîsuri ironic-îngăduitoare. Spre uluirea lui Paul Goma, anticomuniștii ruși se purtau față de anticomuniștii din țările Europei Centrale și de Est cam cum se purtau comuniștii ruși pe vremea lui Lenin și Stalin cu comuniștii din fostul lagăr. Prilej pentru scriitorul român să descopere un adevăr. Rușii rămîn ruși, adică aroganți, imperiali chiar și cînd se luptă sau declară că luptă împotriva imperiului sovietic. Ei gîndesc la scara uriașei suprafețe a Rusiei, altfel spus la scara întregii planete. Chiar dizidenți fiind, ei nu uită că aparțin unei superputeri. Ca și americanii de altfel. Un adevăr pe care Paul Goma ține să-l împărtășească într-o epistolă lui Georgfoke:
„A fost o vreme în care, constatînd colosala contra-putere a unui Soljenițîn speram, credeam că salvarea noastră va veni tot de la Răsărit… – adică din interiorul Rusiei. Acum nu mai cred și nu pentru că «dizidența» și-ar fi trăit traiul (știm foarte bine că Soljenițîn și ai lui au fost abuziv numiți de Occident «dizidenți»), ci pentru că, pe de o parte rezistenții ruși în Occident, oricîte eforturi ai face, nu reușesc să se derusifice, nu sînt în stare să citească o hartă, ci doar să arunce un ochi asupra Globului pămîntesc; în al doilea pentru că celălalt talger al balanței este ocupat de americani – și ce sînt americanii dacă nu «niște ruși care vorbesc englezește»?”
*
Vorbă. Venind vorba de un politician român de seamă, Geta Dimisianu, redactoarea cărţilor lui Marin Preda, mare admiratoare a lui Carol al II-lea şi mare adversară a lui Traian Băsescu, mi-a vorbit de cele trei pagini din Adolescentul lui Dostoievski, în care marele zbuciumat susţine că rîsul e cel care defineşte un om.
Taifasul a avut loc la dudul de la BAR – unde-mi dau eu întîlnire cu toată lumea – şi-a fost iscat de vizita Getei Dimisianu pentru a-mi da, spre publicare în Historia, articolele profesorului Ovid Ţopa, despre stăpînirea habsburgică în Bucovina. Întorcîndu-mă în sală, pe drum, mi-am zis următoarele, ca o prelungire în Icloud a discuţiei din realitatea de sub dud:
1) Ar trebui să recitesc Adolescentul.
Dar cîte n-ar trebui să recitesc!
Numai că, din nenorocire, nu mai pot citi, ca pe vremuri, de plăcere, sub puterea lecturii viciu.
Cînd încep o carte, mă întreb imediat, negustoreşte:
Ce eseu poate ieşi din ea?
2) Cred că după rîs se poate descifra nu numai o personalitate (oare eu ce fel de rîs am?!), dar şi o stare sufletească iscată de un fapt.
*
Nici nu se răciră bine rîndurile despre luciditatea lui Traian Băsescu în chestiunea Crizei ucrainene, că mă și văd obligat să le anulez. Azi dimineață, folosind prilejul ultimei sale Cuvîntări în fața ambasadorilor, Traian Băsescu a luat-o atît de razna că, o clipă, am crezut că degustă mai nou din zori. Mai întîi, Traian Băsescu a găsit de cuviință să-l insulte pe Vladimir Putin, făcîndu-l ins bolnav. A procedat astfel în fața ambasadorilor noștri, îndemnîndu-i să lase dracului diplomația și, la întoarcerea la post, să practice mahalaua din politica autohtonă. Dacă șeful statului român își permite să spună despre șeful unui alt stat că e un ins bolnav, de ce n-ar scrie ambasadorul nostru în Anglia pe Facebook că Regina e o sifilitică? Apoi, îngrijorat de soarta Armatei ucrainene, Traian Băsescu a anunțat că va cere NATO, în numele României, să trimită armament în sprijinul oligarhilor de la Kiev. Dacă România va veni cu o astfel de propunere, indiscutabil, ea va trebui să ofere prima armament oligarhilor ucraineni, care să fie folosit în războiul din Estul Ucrainei. Armamentul pe care-l va oferi, generos, Traian Băsescu în numele României, costă România. De unde bani? Traian Băsescu i-a găsit! Să-i luăm de la primării și să-i dăm Armatei! Așa pot interpreta eu declarația lui Traian Băsescu potrivit căreia Guvernul n-ar trebui să mai dea primarilor nici un ban acum, în campania electorală. Banii ar trebui să meargă în tunuri, în tancuri, în rachete. Care tunuri, care tancuri, care rachete vor fi făcute cadou oligarhilor ucraineni. Chiar dacă din motive electorale, banii dați către primării de Guvern sunt bani de care vor beneficia pînă la urmă amărîții de români. Asta pentru că pînă la urmă în localitățile cu primari PSD-iști sunt români și nu malgași, cei care vor beneficia de modernizarea dată de banii guvernamentali. Culmea, n-am auzit pînă acum ca vreun oligarh ucrainean să anunțe că-și dă averea obținută prin jefuirea țării Armatei ucrainene, pentru a cumpăra armament modern, cerut de războiul pentru păstrarea integrității teritoriale a țării. L-am auzit însă pe președintele României declarînd că românii trebuie să renunțe la banii ceruți de modernizarea satelor cu privata în curte, de asigurarea minimului de condiții pentru școlile, pentru dispensare, și să-i dea pentru armamentul menit a-i apăra pe oligarhii ucraineni S-a trezit Traian Băsescu de dimineață cu o întunecare a minții? S-a trezit cu un telefon de la Stăpînii săi de la Washington. NB: În timp ce Traian Băsescu murea de grija Armatei ucrainene, televiziunile de știri transmiteau imagini cu Victor Ponta dînd primăriilor microbuze școlare. Și ne mai întrebăm de ce va ajunge Victor Ponta președinte!
Lasă un răspuns