Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Șansa reabilitării unei Guvernări de Dreapta a fost ratată de Guvernul Orban

Comuna din Paris a durat doar două luni: din 28 martie pînă la 28 mai 1871.
Se spune că în clipa în care Guvernul bolșevic, instalat prin Lovitura de stat din 7 noiembrie 1917, a trecut de două luni, depășind cu o zi Comuna din Paris, Lenin a ieșit de la Smolnîi și a dansat în zăpadă pentru a sărbători supraviețuirea de mai mult de două luni a unui nou Guvern al proletariatului.

Guvernul Ludovic Orban a fost investit pe 4 noiembrie 2019.
Pe 5 ianuarie 2020, Guvernul a depășit cele două luni ale Comunei din Paris.
E greu de crezut că Ludovic Orban ar fi ieșit în curtea Palatului Victoria și ținînd-o de brîu pe Violeta Alexandru i-ar fi ars o Sîrbă în pereche. Socotind că e vorba de al doilea om în Guvern, ar fi trebuit să-i pun pereche lui Ludovic Orban pe Raluca Turcan. Avînd în vedere solemnitatea de statuie ecvestră a doamnei viceprim ministru secvența mi s-ar fi părut prea crunt ridicolă pentru a fi reală.

E greu de crezut nu pentru că Ludovic Orban nu e Lenin și pentru că iernile nu mai sînt cele ca de pe vremea Loviturii de stat bolșevice. E greu de crezut, pentru că în supraviețuirea Guvernului Orban mai mult de două luni nu-i nici un prilej de bucurie. Nici pentru PNL, nici pentru noi, românii.
Asta deoarece, supraviețuirea de peste două luni a Guvernului PNL înseamnă compromiterea în ritm accelerat a unei Guvernări de Dreapta și prin asta compromiterea pentru mult timp a necesare alternanțe la putere în România postdecembristă.

Venirea unui Guvern de Dreapta după cei șapte ani de Guvernare de Stînga și dacă mă gîndesc bine, după 30 de ani, în care Opoziția la PSD n-a avut norocul unei căderi a PSD ca acum, a stîrnit mult entuziasm în rîndul fanilor antiPSD și nădejdi în restul electoratului. Marea nenorocire a celor 30 de ani de postdecembrism a constat în absența unei alternanțe de tip tradițional la guvernare. Altfel, spus România postdecembristă n-a cunoscut o etapizare gen patru ani PSD, patru ani un partid antiPSD, definit ca de Dreapta. Din 1990 pînă în 1996 a guvernat la modul absolut PSD. Prin președinte și prin guvern. Regimul Emil Constantinescu, ivit tocmai din nevoia de Schimbare, a durat practic pînă la 11 februarie 1998, cînd a ieșit PD de la Guvernare. Din acel moment, deși au fost un președinte și un Guvern CDR, cel care și-a impus politica a fost PSD. După 2000, pînă în 2004, PSD a stăpînit România. Prin președinte și prin Guvern. Opoziția de Dreapta era ca vai de mama ei după eșecul de la parlamentare. În 2004, se părea că în fine țara va beneficia măcar patru ani de alternanța la guvernare. Avea președinte și Guvern de Dreapta. Din vara lui 2005, între președinte și premier a intrat dihonia, ca și între PD și PNL. În martie 2007, PD era dat afară din Guvern. Alianța DA era o palidă amintire. Se înțelege că pînă în 2009, practic PSD a fost jupînul țării, După prezidențialele din 2009, cînd părea că în fine vom avea un regim de Drepta de patru ani, în trei ani totul s-a dus dracului. În 2012, venea la Guvernare PSD. Și de atunci PSD a guvernat România. Guvernul Cioloș nu-l putem considera o veritabilă guvernare de Dreapta cîtă vreme PSD domina în Parlament.

Despre această nefirească dominare a țării de către un singur partid, am mai scris și am mai zis.
Printre alte efecte cumplite ale acestei anormalități, care e absența alternanței la Guvernare, se numără și ceea ce aș putea numi diferența de tratament a celor două partide din partea opiniei publice. Dreapta a fost totdeauna văzută ca o forță pirpirie, incapabilă să meargă pe picioarele ei și în consecință ca o forță care are nevoie de alintări, de țineri în brațe ca nu cumva să se pună pe smiorcăit. PSD a fost văzut ca un monstru care domină țara, care calcă totul în picioare și, în consecință, ca un partid care trebuie tratat cu ură.

Multă vreme s-a spus că prăpastia de tip postdecembrist dintre cele două forțe Stînga și Dreapta își are cauza în fărîmițarea Dreptei. E nevoie de un partid puternic la Dreapta – s-a spus -, și astfel s-a ivit fuziunea dintre PDL și PNL, dintre două partide cu experiență de Guvernare. Au trecut deja cinci ani de la apariția Marelui Partid de Dreapta, zis și PNL. S-a schimbat ceva în raporturile de putere dintre Stînga și Dreapta? Firește că nu. În 2016, PNL, Marele partid de Dreapta, a obținut un scor mai slab decît cel obținut de PNL cînd nu fuzionase cu PDL.

Anul 2019 a adus cu sine, pe fondul unei căderi a PSD, venirea la Guvernare a Dreptei. Dacă ne gîndim că și Președintele e de Dreapta, putem spune că PNL avea șansa de a demonstra ce nedreptate istorică a fost că Dreapta n-a avut șansa de a guverna nestingherită. De două luni și ceva, PNL a avut șansa unică de a arăta românilor de ce-i în stare Dreapta cînd ajunge la Putere.

Din nenorocire, de două luni și ceva, guvernarea PNL e o strălucită demonstrație de cît de prost administrează Dreapta țara. În condițiile unei opinii publice favorabile și din ură față de PSD, ale unui președinte tot de Dreapta, ale sprijinului dat de Sistemul instituțiilor de forță și ale unei amabilități arătate de Marile Puteri, Guvernul Ludovic Orban a reușit să fie cel mai prost guvern din istoria postdecembristă. Un guvern fără busolă, fără țel, fără obiective, cu majoritate demnitarilor obsedați de Breaking newsuri la televiziunile de știri, cu miniștri precum Monica Anisie, Violeta Alexandru, Florin Cîțu, Lucian Bode, Marcel Velea, pe post de personaje de desene animate, cu un premier pe care, cînd îl vezi la televizor te întrebi dacă n-ai avea ceva valută de schimbat pe sub mînă.

PSD, dovedind că nu poate ieși din blestematele sale clișee, o ține langa cu acuzația că Guvernul Orban e un Guvern de Austeritate.
Aiurea!
Austeritatea e un obiectiv istoric și poate da măreția unui Guvern, cum s-a întîmplat cu Guvernul Dimitrie Sturzda, în 1901, cînd prin Legea asupra măsurilor reclamate de echilibrarea Bugetului Statului, votată în Adunarea Deputaţilor din 26 martie 1901, a salvat România de la dezastrul deficitului bugetar prin sloganul Să punem capăt cheltuielilor nesăbuite! Se vede un asemenea obiectiv la Guvernul Orban? Nu se vede, pentru că nu există. Și chiar dacă ar exista nu s-ar vedea din cauza spectacolelor de iarmaroc mediatic la care se dedau demnitarii în frunte cu Ludovic Orban.

Șansa reabilitării unei Guvernări de Dreapta a fost ratată de Guvernul Orban.
Dacă mă gîndesc la faptul că mai există și USR aș șovăi să spun că totul e pierdut.

Acest editorial a apărut în ediția online a cotidianului Evenimentul Zilei.

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

8 comentarii pentru articolul „Șansa reabilitării unei Guvernări de Dreapta a fost ratată de Guvernul Orban”

  • precum am prevazut ,liberalii au cazut drept in capcana PSD istilor,astia,desi morti la propriu,au stiut ca liberalii sunt mai prosti,mai incompetenti decat ei,si le au lasat astora,pe langa o „grea mostenire”, talambilor de liberali,stiind ei PSD eii,ca liberalii nu pot sa o duca,dar le au dat liberalilor ,si lui iohannis puterea suprema in stat pe vreo 4-5 ani in asa fel incat sa aiba ocazia in toti anii astia,si sa aibe si timp suficient,sa isi franga gatul atat de tare,in asa fel incat dreapta in Romania sa fie iremediabil compromisa dupa 2024,si sa aibe ocazia de a se prabusi mult mai rau decat a facut o PSD ul dupa castigarea alegerilor din 2016.PSD a stiut ca liberalii lui iohannis odata ajunsi la putere,nu vor putea guverna tara,iohanistii fiind doar buni la strigat lozinci,nu si la guvernat efectiv,asa ca le au dat toata puterea in maini pentru a si rupe gatu cu iohannis cu tot la putere.PNL istii au picat direct in capcana intinsa de PSD istii,care desi muribunzi,au reusit totusi sa atraga Dreapta in capcana guvernarii in furtuna,si sa se retraga de la putere la timp,inainte sa sucombe.

  • exista tendinta de concentrare a privirilor catre actori,
    sa vezi ce fac, cum fac, ce decizii vor lua, eventual sa participi tu insuti la nasterea deciziilor.

    aceasta tendinta e un Efect, prin urmare privirile ar trebui indreptate (si) spre Cauza, ca asta zice mai multe, in orice caz zice mai din timp.

    ceva folositor:
    mai intai vremurile, abia apoi oamenii prin care vremurile devin realitate.

    • vremurile apartin unei revolutii plenare, prin care lumea mare isi schimba temeliile, tinta fiind manifestarea unor noi-noute sisteme sociale. dupa ce procesul va fi echilibrat, stabilizat, se va putea spune cu lejeritate ca peste lumea mare a mai trecut un razboi mondial.
      ce e clar e ca insu-si razboiul mondial a crescut, s-a facut mare in suta asta de ani, deci el, azi, arata altfel, cu totul altfel, e de nerecunoscut, prin urmare razboiul mondial clasic e un produs expirat, cel mai probabil e ca el arata azi ca un Proiect Mondial de Demolare Controlata a Temeliilor Lumii Mari, care vine la pachet cu Noi Sisteme Sociale, in fapt cu Noi Temelii, capabile.

      • odata cu Donal s-a manifestat o noua Competitie Mondiala.
        cele care conteaza sint Noile Temelii.
        Noile Temelii vor fi implementate…tot asa cum vine primavara.
        o noua Competitie, un nou Start.
        toti sint in fata aceleiasi linii de Start, cam tot asa cum toti se aseaza in fata liniei de Start numita Primavara.
        prin urmare e de luat aminte la vremurile astea, ca ele sint un catalizator al vremurilor vcare le vor urma astora.
        dinamicile civilizatiei, azi, sint extrem de capabile, prin urmare ‘termenele’ trebuie redefinite. termen lung, mediu, termen scurt, etc, astea sint raportari care toc,mai au expirat. spre ex noua definitie a termenului lung este: termen mediu, cu precizarea ca dfinitia e in plina dinamica, la nivelul asta, prin urmare ea, pe termen scurt, se modifica astfel: termen scurt. mai simplu spus, ce se nastea, mai ieri, in 10 ani, pe vremurile astea care tocmai sosesc se naste intr un an.

        cum sa-ti doresti, domne,azi, o tara ca afara, daca inclusiv tarile…de afara sint in plin proces de demolare controlata?!
        mai bine privesti spre noile lor temelii, si ti tragi si tu unele leite.

        • ( a se inlocui ‘Ziua când poporul român a fost făcut muci din vorbe’ cu ‘Ziua nationala a Tradarii Nationale’, adica ziua in care an de an poporul isi face tort dintr o coliva, suflind frumos in luminari si bucurindu se,… barim atit!:))), cu haz, de marele necaz.
          Ziua in care poporul roman a fost facut muci din vorbe e tot una cu ziua in care Statul National Roman a incetat sa se mai manifeste, din el mai ramanind doar Statul Roman.
          Al cui o mai fi si asta…habar n am!
          Creca, totusi, Ziua nationala a Tradarii Nationale e lipsita de haz, pentru ca cum altfel ar putea fi o zi in care toti cei care erau rinduiti sa protejeze natiunea au tradat-o?! )

  • PSD nu mai sta pe PNL,
    dar nici PNL nu mai sta pe PSD.

    temeliile lor au expirat.
    deci PNL e un partid expirat, PSD e un partid expirat,
    iar asta pentru ca temeliile lor, in fapt PSD, respectiv PNL
    sint expirate.

    povestea e clasica, de cind lumea.
    e obligatorie o innoire plenara.
    incepind cu doctrina, e nevoie de o innoire,
    o innoire din radacina.
    din radacina pentru ca vremurile sint altele, marete, cu greutate, vechile rinduieli au devenit incapabile.

    pentru ca PSD si PNL sa se innoiasca au nevoie de o referinta externa. fara a avea o referinta externa, cele doua mari partide, PNL si PSD nu se vor reforma din temelii, pentru ca…nu simt o astfel de nevoie.
    daca cele doua mari partide nu si vor aduce la zi ecuatia de miscare, alte partide vor intra pe piata, in forta, peste o vreme.

    treaba e implacabila. de ce? pentru ca nu dinamica partidelor e cea care conteaza, ci, pe vremurile astea, chiar electoratul. electoratul se innoieste in mod fundamental. procesul e natural, implacabil. e ca si cum vine primavara. vine si n-ai ce i face, n ai cum s-o opresti din mers.

    de unde rezulta ca Dreapta si Stinga, in fapt Partidul National Liberal si Partidul Social Democrat, pentru ca interesul national o cere, pentru ca treaba e una care tine de securitatea nationala, trebuie sa si innoiasca temeliile, tot asa cum vine primavara, adica de voie…de nevoie…

    USR, care e un Efect, Cauza reprezentind-o electoratul de tip nou,
    acest electorat putind fi asimilat cu ghioceii care anunta venirea primaverii,
    pare a fi o referinta capabila sa devina una pe masura PSD si PNL.
    dinamica USR pare a fi singura capabila sa genereze innoire fundamentala in marile partide, adica in partidele fundamentale, PSD si PNL.
    avind in vedere ca USR e un Efect, si el se poate inmolnavi, daca vrea sa devina Cauza, dar cita vreme cel care dinamizeaza USR ramane electoratul de tip nou, deci practic dinamica e pastrata in sleauri naturale, atunci USR poate fi partidul care innoieste dinamica sistemului politic in RO.

    dinamicile naturale sint cele care poarta Pacea.
    dinamicile artificiale, dar care se indreapta catre tintele pe care dinamicile naturale se indreapta, vor fi acceptate, chit ca sint artificiale, fara reactiuni.

    prin urmare e necesar un Proiect de innoire a sistemului politic din RO, dinamica ecuatiei de miscare prinsa in Proiect fiind hibrida, artificiala SI naturala.

    asta se poate face doar daca statul, statul national este puternic, nenica. in cazul in care el nu e puternic, Proiectul este improbabil, oricite sperante s-ar manifesta.

    • in timp ce PNL sta pe PSD si PSD sta pe PNL, USR e putin diferit, el e din povestea Noului care sta pe Vechi, prin urmare USR, in mod natural, se afla in opozitie cu intreg sistemul politic din Ro. deci el nu contesta un partid sau alt partid, ci intreg sistemul politic.
      bine, asta daca si numai daca USR sta pe sleaul lui natural, adica ramane un Efect, treaba care nu prea se intimpla ( Cauza fiind electoratul de tip nou )

  • Hai sa fim seriosi! Care dreapta? Ca aproape toti dreptacii astia au supt la tzatza statului inca din frageda pruncie. Diferenta dintre „dreapta” si „stanga” in Romania o face doar nivelul de „foame”, sprijinul secu si al puterilor garante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *