Popularitatea lui Orban în România este de 57%. Institutul Nézőpont din Budapesta a dat publicității rezultatele unui sondaj de opinie despre percepția premierului Ungariei, Viktor Orban, în rîndul românilor

Schimbul de faxuri între Departamentul Înzestrării și firma Bell

 Am să comentez două faxuri sosite pe adresa Secției Colaborări Tehnice Externe. Unul este faxul primit de la negociatorul șef, Mark Gibson, cel care se ocupa de afacerile Bell în România și celălalt de la firma Bell. Dorința lui Gibson era ca Ministerul Apărării să dea o declarație pe tema elicopterelor pentru a devoala toate elucubrațiile puse în ziare pe această temă. Mai jos aveți spicuiri din fax, de fapt din ceea ce am mai găsit în notițe din traducerile de la vremea respectivă.

Unul dintre aceste faxuri spunea:
Draga domnule col Grumaz,
Te rog vezi draftul alăturat. Dorim o opinie a domnului general Zaharia (despre anexa pe care mi-a trimis-o). Scopul este de a opune acest material unor informații eronate din presă. Sunt la dispoziția ta dacă dorești să discutăm aceste lucruri. Mulțumesc foarte mult.

Haide să vedem cam cum suna declarația firmei Bell Helicopter TEXTRON referitoare la beneficiile programului AH-1RO Dracula:

În ziua de 20 Mai 1997, Guvernul României a semnat un contract cu firma Bell Helicopter Textron Inc. să procure 96 de elicoptere de atac. Programul AH-1RO Dracula este un pas important în dezvoltarea/revigorarea industriei aerospațiale românești. Acesta va da pentru apărarea României un elicopter de atac avansat tehnologic. Costul total al programului este aproximativ 1.5 miliarde USD (echilibrat în mod egal de o mare cantitate de beneficii către Romania). Mai mult, cu 70% procent local, mare parte a investiției va rămâne în Romania.

AH-1RO va fi construit la IAR Brașov și va fi livrat Ministerului Apărării între 1999 si 2005. Motoarele și transmisia vor fi fabricate în București de compania Turbomecanica. Ansamblele de avionica vor fi fabricate de o alta companie romana AE Electronics. În plus cu milioanele de dolari investiți Bell Helicopter va cumpăra 70% din acțiunile IAR Brașov, iar alte doua mari companii vor investi în Romania în programul AH-1RO. Acestea includ General Electric care asigura tehnologia pentru motoare și componentele acestora și ELBIT Israel care asigura tehnologia pentru avionica și sistemul de arme AH-1RO. AH-1RO va duce la renașterea industriei aerospațiale în Romania…..(lipsă)

AH-1RO va crea un milion de ore munca/om la IAR Brașov, Turbomecanica și AE Electronics. Va crea sute de locuri de muncă, cu timp întreg de munca, ca să se mențină forța de 2400 oameni. Acest program va crea și menține de asemenea multe locuri de muncă la Turbomecanica….. (parte neinteligibilă a faxului)

În plus, cu substanțialele cheltuieli să se cumpere IAR, Bell va investi milioane de dolari pentru pregătirea angajaților, noile echipamente și renovarea facilitaților IAR Brașov. Prin transferul tehnologic, IAR Brașov va deveni un participant deosebit în industria aeronautică mondială…… (parte neinteligibilă a faxului)

Bell este o sucursala a companiei multi-industriale Textron Inc. cu un capital global de 9.3 miliarde dolari, cu operații de piață în industria aviatică, automobilelor, finanțe. Pe lângă programul AH-1RO, IAR Brașov va fabrica componente pentru elicopterele Bell comerciale la fel ca și alte piese de schimb pentru alte sucursale ale companiei Textron incluzând închizătoare industriale(….!?), componente de plastic pentru industria de automobile la fel ca și componente de motoare pentru avioane ușoare de tipul Cessna și Lycoming.

Programul elicopterului Dracula va genera în mod sigur adițional 2500 locuri de munca ….. (parte neinteligibilă a faxului)

Bell a demonstrat dorința de a fi alături de economia României ca un „bun cetățean” făcând donații caritabile ……(neinteligibil).

Un avantaj major al acestui program este ca Bell va plăti taxe asupra venitului generat de producția lui AH-1RO la IAR la fel ca și taxele plătite de IAR , aceste generând milioane de dolari în taxele colectate de Guvernul României.

Se spune ca nu poți dezvolta o industrie aerospațială dacă nu ai nimic de construit. Programul AH-1RO Dracula dă acestei națiuni un mare avantaj tehnologic datorat produsului realizat în Romania. Va fi geneza renașterii și revitalizării industriei aerospațiale în Romania prin constituirea unei facilități aerospațiale de clasa la IAR Brașov. În concluzie va demonstra ca în Romania privatizarea merge.

În final programul AH-1RO demonstrează membrilor NATO că România este pregătită să-și asume rolul de furnizor de securitate pentru națiunile NATO…. (parte neinteligibilă a faxului)

Mark Gibson era autorul textului de mai sus. Cam asta era poziția americanilor de la Bell. Nu mai spun că au cumpărat și apartamente în Brașov pentru specialiștii americani care urmau să vină la IAR.

Am preluat din arhiva Ziarul de Iași (articolul din ziua de 10.08.1998) textul integral al unui articol despre afacerea Bell (text preluat fără corecturi de limbă română sau de gramatică), text care va mai ”luminează” puțin în privința acestei afaceri:

Afacerea Bell Helicopters domină de câtăva vreme discuțiile politice din Romania. Ea aduce diferende chiar și în rândurile guvernului. Datorită implicațiilor acestei afaceri, ministrul de finanțe Daniel Dăianu[1], a intrat in conflict cu promotorii proiectului. Dăianu s-a împotrivit de la început acordului semnat de Bell cu Ministerul Apărării din Romania. Înaltul demnitar refuză să semneze documentul în ciuda unei decizii favorabile acordului, luată de guvern, și în ciuda nenumăratelor aprecieri pozitive exprimate de președintele Constantinescu la adresa afacerii. Ministrul de finanțe consideră că datorită dezvoltării economice insuficiente, Romania se afla actualmente în imposibilitatea de a oferi garanțiile pe care le implica acordul. Dăianu, politician independent susținut de liberali, a găsit sprijin în persoana ministrului industriilor, democratul Radu Berceanu. Chiar și președintele Senatului, Petre Roman, a remarcat pe un ton critic că transferarea procesului de producție a elicopterelor de la Bell în Romania și obligația părții romane de a achiziționa un număr important de elicoptere(n. G.A. – !?). Babiuc a cerut zilele trecute ministrului de finanțe să se supună deciziei luate de cabinet sau să demisioneze. Ministrul apărării considera că aderarea României la NATO impune dublarea sau chiar triplarea bugetului în sectorul apărării. În acest caz ar ajunge banii și pentru susținerea afacerii Bell. Dăianu a ripostat că înțelege ca ministru importanța proiectului, dar ca economist nu poate accepta riscurile pe care le implică acordul. Datorită încăpăținării sale, asupra ministrului de finanțe s-au abătut critici ale premierului Radu Vasile. Ministrul de finanțe a adresat chiar și guvernului de la Washington câteva cuvinte ce lasă un gust amar. Deși cabinetul american cunoaște situația precară a economiei românești, el intenționează să vâre Bucureștiului afacerea pe gât – a afirmat Dăianu. Ambasadorul Statelor Unite la București a dezmințit informația că guvernul de la Washington s-ar fi implicat în afacere. Președintele Constantinescu motivează că noua colaborare ar duce la crearea de noi locuri de muncă, precum și la transferul de cunoștințe în domeniu. În aceste condiții președintele firmei Bell Helicopters Textron a vizitat Bucureștiul pentru a prezenta politicienilor punctul său de vedere. Programul va aduce beneficii incontestabile României și o poziție prioritară pe piața mondială în domeniul construcției de aparate de zbor – a spus președintele firmei Bell Helicopters Textron. Omul de afaceri american a afirmat că două treimi din investițiile de 1,5 miliarde de dolari vor rămâne în economia românească. Mai mult, acordul prevede și producerea de piese pentru elicopterele civile, ceea ce ar duce la sporirea exporturilor românești, a adăugat președintele firmei Bell Helicopters Textron. Subiectul Bell Helicopters va mai domina o vreme, pe semne, scena politica de la București.

Nu comentez cele spuse despre Dăianu, deși articolul nu este semnat în forma în care l-am găsit, dar aparține arhivei unui ziar. Cert este că povestea a început în vremea lui Ciumara și a continuat, ani și ani, trecând prin punctul culminat al mandatului lui Dăianu.

Ceea ce mă surprinde este că sovieticii în cadrul Tratatului de la Varșovia nu au acceptat ca România să aibă elicoptere de atac produse în URSS, Mi-24 Krokodil. Francezii, nici ei nu ne-au dat elicoptere de atac după ce au preluat o parte din IAR Brașov.

Fabrica de elicoptere de la Ghimbav, deschisă de Airbus de mai bine de patru ani, în 2018, are în acest moment activitățile înghețate. „Nu pot să o susțin în contextul actual, într-o piață dificilă, nu pot susține costul unei fabrici care nu are o activitate”, a declarat CEO-ul Airbus Helicopters, Bruno Even, într-un interviu publicat de HotNews[2]. ”De fapt, fabrica Airbus Helicopters Industry nu mai are niciun angajat din 2018, în condițiile în care statul român a contribuit la această investiție acordând un ajutor de stat de 15 milioane de euro. Clădirea acesteia fusese închiriată celor de la Premium Aerotec, care aveau nevoie de spațiu pentru diversificarea producției. Francezii s-au angajat în 2016, pentru milioanele de euro primite, să creeze 104 locuri de muncă. Au angajat 28, acum sunt cu 0 oameni pe statul de plată” (scrie Ziarul Bună Ziua Brașov).

Bell Helicopter TEXTRON și ministrul Ciumara

În 1997 primesc, la Secția Colaborări Tehnice Externe, un fax de la firma Bell Helicopter TEXTRON. Din agenda personală, unde am făcut traducerea, am să redau atât cât am mai găsit din textul faxului primit de la Bell, deoarece agenda are o pagină ruptă. Faxul are ca subiect întâlnirea reprezentanților firmei cu ministrul Mircea Ciumara, care a deținut funcția între 12 decembrie 1996 – 5 decembrie 1997.

Detalii (din traducerea faxului): L-am întâlnit astăzi pe ministrul Ciumara, ministrul de finanțe, fiind în compania doamnei Susan Jacobs, a lui Bill Crawford de la ambasada americană și a lui Emilian Ijdelea consilier local a lui Bell. Scopul acestei întâlniri a fost să aflăm cum domnul Ciumara dorește să procedăm, având în vedere notificarea primită săptămâna trecută de Andrei Dimitriu, că Guvernul a decis sa amâne programul Cobra…..

Mesajul domnului Ciumara a fost scurt și clar „Nu puteți merge mai departe. Fondul Monetar International nu ne permite acest contract (nici proiectul centralei nucleare Cernavoda II) în cadru bugetului pe anul 1997. Dumneavoastră ați înțeles greșit mesajul domnului Dimitriu, sau poate dânsul nu a înțeles. ….Apoi Ciumara a trecut la explicarea faptului că FMI este ostil oricărui program militar și în mod particular programului Cobra. Acordul cu FMI este de cea mai mare importanta pentru Romania iar noul acord revizuit, pe care mi l-au arătat, reduce cheltuielile militare de la 2,2% la 1,6% din PIB . …Și asta, pentru mine- a declarat Ciumara- deși eu personal sunt în favoarea acestui contract, face ca acest contract Cobra să nu existe„….

….Prezentând mesajul său, Ciumara a început să acuze atât Bell-ul cât și Guvernul american ca fiind incapabile să influențeze FMI-ul (!?). „Noi suntem o țară mică și săracă, dar voi (vorbind cu Susan Jacobs) sunteți furnizorul majoritar la bugetul FMI, și chiar nu sunteți în stare să influențați o singură tranzacție ca aceasta” …..Pentru mine a spus…..v-am spus în februarie că va trebui să rezolvați problema FMI-ului, și nu ați făcut-o„…

….Eu am repetat (n.A.G. șeful Bell) ce i-am spus în februarie, că putem accede la FMI numai prin intermediul canalului guvernamental ”ceea ce noi am făcut în mod activ prin intermediul Guvernului American, dar nu am primit sprijin din partea Guvernului Român”……. (neinteligibil în agendă) Îmi exprim dezamăgirea cu privire la această știre, comentând faptul ca noi ne-am asumat să negociem cu Guvernul României în termeni corespunzători și l-am avertizat că voi raporta la executivele de la Bell și de la Textron care vor răspunde corespunzător. Schimburile au fost nici supărătoare nici amenințătoare….

……Mi-am permis câteva minute ca să discut cum vom proceda de acum înainte. „A fost vreo posibilitate de restructurare a acordului ca să-l facem mai pe placul bugetului? „.” Nu, dar până în 1998 mai sunt numai 5 luni de acum înainte iar anul 1998 nu este acoperit de acordul FMI„. Ciumara a fost foarte atent să nu deschidă prea mult „ușa” pentru revizuirea acordului pe 1998, dar a fost foarte clar și intenționat a lăsat ușa întredeschisă. A sugerat să despărțim privatizarea IAR de vânzările Cobra și să continuăm cu IAR-ul. I-am spus că fără Cobra, IAR este o companie moartă și nu este o investiție bună pentru Bell/Textron. El nu a sugerat nimic și eu nu am adus în discuție alte opțiuni ca de exemplu împărțirea contractului Cobra în părți anuale sau reducerea cantitativă a programului.

Au urmat o serie de recomandări (Bell) din care spicuiesc:

  1. Acordul nu este mort. Nici Ciumara și nici FMI nu sunt șefii executivi ai țării. Îmi pare că soluția este ca șefii executivi ai Bell/Textron să stea de vorba cu Primul Ministru Ciorbea cât se poate de repede și să-i explice cum vedem noi încheierea contractului, care este impactul ”căderii” programului, etc. și așa mergem mai departe neutralizând greutățile.
  2. Campania de PR (promovare) Carl Harris & co. este aproape gata de lansare campaniei de promovare, campanie care este mai importantă decât oricând. Va fi extrem de dificil pentru Guvern să spună nu unui public informat despre care sunt beneficiile programului Cobra și care știe că dacă programul moare, moare o importanta piesa a industriei naționale aeronautice.
  3. Noi dorim să dăm câteva opinii pentru restructurarea programului sau a contractului într-un mod care să păstreze esența lui pentru noi, în timp ce dă puterea FMI/României să împrăștie impactul programului asupra vieții de zi cu zi.
  4. Să vedem ce putem face în Washington DC să întoarcem totul în câștig în legătură cu Camdessus și FMI. Ei au trecu de limitele lor în România și au atins interesele SUA în acest caz. Este cineva în Guvernul SUA care să-și asume sarcina cu FMI-ul?

Acum cred că aveți o imagine clară a celor care s-au opus contractului, ei fiind atât români cât și străini (poate francezi- nu știm). Eu încerc să aduc pe masa de discuții elemente și acțiuni din acele timpuri. Afacerea Bell Helicopters a demarat în cursul anului 1995 prin vizite asidue la Cotroceni, la președintele Iliescu, continuate şi în 1996, din partea ambasadorului Alfred Moses însoțit de un apropiat al președinției lui Iliescu, Marius Opran (fost șef de secție la Institutul de Fizica Atomică-IFTAR, secția militară inginer de telecomunicații specialist în laseri). Tot atunci s-a discutat despre vizita președintelui Ion Iliescu la Washington. România era interesată de clauza națiunii celei mai favorizate, iar comunitatea evreiască din America de crearea unei industrii aeronautice moderne în România în care se implicau și firme din Israel. Conform notițelor de atunci, cam disparate, negocierile au fost purtate din partea româna de Mirel Ţariuc (membru al consiliului de administrație al FPS şi ministru secretar de stat în Guvernul Ciorbea) şi Tudorel Dumitrașcu (reprezentantul statului român privind privatizările cu străinătatea, director FPS și fost Director al Romaero-Băneasa). Senatorul american Tom Lantoş a fost un alt personaj important care s-a implicat în afaceri, și nu numai, și în politică în România. El sosește la București în data de 25 mai 1997, în calitate de congresmen american şi, împreuna cu Alfred Moses și cu alți oameni de afaceri, au avut o întrevedere cu premierul Victor Ciorbea. Au fost prezentate deschis intențiile “oamenilor de afaceri americani şi canadieni” de a-și dezvolta afacerile în România. Lantoş cere ca aceștia să fie tratați favorabil de oficialii români, arătând că, în schimb, se va ocupa de intrarea României în NATO, și sfârșește întâlnirea prin a-l invita pe Ciorbea în SUA. Era un semn care venea pe linia comunității evreiești din America extrem de puternică întotdeauna. Din discuțiile purtate cu generalul Zaharia și comandorul Georgescu aflu că s-a vorbit și despre eventualitatea unui împrumut de la o bancă americană, banca Merryl Linch, cu cele cca. 1,5 miliarde dolari necesari demarării achiziționării elicopterelor, dar banca cere garanții guvernamentale. Era, în fapt, o opoziție la deciziile Fondului Monetar International, care considera că România nu își poate permite asemenea aventuri economice.

Așa ni s-a băgat pumnul în gură: aventură economică!

Curând însă, primul-ministru român Victor Ciorbea participă în SUA la un somptuos dineu oferit de Bell Helicopters și Merryl Linch, compania și banca preocupându-se de întreaga ședere în SUA a premierului român.
Apoi, constrâns de refuzul Fondului Monetar de a accepta un buget plin cu elicoptere de atac, premierul Radu Vasile i-a dus cu vorba pe americani, în stilul sau inimitabil de jucător de șah. După cum s-a văzut, Bell a cedat pas cu pas, până la limita de jos a oricărei oferte respectabile. Mai departe e pomană!

Radu Vasile a negociat ca scoțianul cu vânzătorul de pantofi: Comerciantul cerea un preț, scoțianul îi oferea jumătate. Până când primul, sictirit, i le-a oferit gratis numai să scape de așa client. Răspunsul a venit prompt: În acest caz, dă-mi doua perechi!

Odiseea producerii de elicoptere de atac continuă în România

Am preluat un material din HotNews, la vremea când am început să scriu, în 2017, pentru lămurirea unei situații actuale care demonstrează evoluția programului de elicoptere de atac: România nu a renunțat la elicoptere de atac cel puțin la nivel declarativ. Romania vrea să achiziționeze 45 de elicoptere de atac pe care Bell Helicopters să le producă în țară scria Victor Cozmei în HotNews.ro în 2017. „Din cele 45 de elicoptere de atac pe care Romania intenționează să le achiziționeze primele vor fi realizate pe linia din Texas, însă marea majoritate vor fi realizate pe linia pe care Bell Helicopters o va avea la Ghimbav, la Brașov„, a declarat ministrul Apărării, Mihai Fifor. E prima dată când în spațiul public un oficial anunță numărul exact de elicoptere de atac pe care țara noastră își propune să le achiziționeze de la Bell Helicopters, după ce în august 2017 a fost semnată o scrisoare de intenție de preț și disponibilitate între Guvernul României și firma americană. Am vorbit atunci cu Banea și mi-a spus că a fost în vizită la Bell și a discuta despre un program al elicopterului de atac.

Deși nu a fost confirmat până acum oficial, modelul vizat ar fi elicopterul de atac AH-1Z Viper. „Dorim sa facem transfer de tehnologie, de know-how in Romania, sa avem cooperare industriala in domeniul apărării si, in principiu, dorim sa repornim industria de apărare românească, care a fost foarte bine poziționată și recunoscuta la nivel mondial pana la un anumit moment dat„, a afirmat Fifor, la Antena 3. Fifor a mai spus că Romania negociază și cu Bell Helicopters pentru producerea elicopterelor de atac la Ghimbav. Aceiași ciorbă reîncălzită!

În august 2017 Ministrul Apărării, Premierul și alți oficiali Romani – printre care și Mihai Fifor la acel moment ministru al Economiei – au semnat o scrisoare de intenție de preț și disponibilitate privind achiziționarea de elicoptere de atac de la Bell Helicopters care urma să fie adresată guvernului SUA. La acel moment oficialii anunțau că vor urma discuții aprofundate între reprezentanții Ministerului Economiei și cei ai Bell Helicopter privind înființarea unei societăți mixte, dar și a transferului tehnologic și de know-how care să permită producția elicopterelor pe teritoriul României. Compania americana si IAR SA (deținută majoritar de Ministerul Economiei) are în derulare un Memorandum de Înțelegere semnat în noiembrie 2016 prin care cele două părți se angajează la o potențială colaborare ce ar consta în sprijin tehnic, în caz că Romania cumpără elicopterul de atac AH-1Z Viper. AH-1Z Viper este unul dintre cele mai performante elicoptere de atac, aflat doar în dotarea infanteriei marine a Statelor Unite ale Americii. Elicopterul este unul bimotor și este o variantă modernizată a elicopterului Bell AH-1 SuperCobra dezvoltat în colaborare cu United States Marine Corps. I se mai spune și Zulu Cobra și este privit drept unul dintre cele mai performante elicoptere de atac alături de Boeing AH-64 Apache. Pe de alta parte, în septembrie 2016 apărea informația într-o publicație americană că Forțele Terestre Române se interesează să achiziționeze elicoptere de atac. Jane’s Defense cita o cerere de informații emisă de către US Army în numele Forțelor Terestre Romane pentru achiziția de elicoptere destinate în principal misiunilor de sprijin aerian apropiat-CAS (Close Air Support), dar care să poată fi folosit și pentru transport de trupe și cargo sau misiuni de evacuare medicala (Medevac). Jane’s Defence scria ca în specificațiile indicate de Forțele Romane s-ar putea încadra mai multe modele de elicoptere precum Airbus H145M, Airbus H215M, Airbus H225M, Bell OH-58D Kiowa Warrior, Bell 407 GT, Bell UH-1Y Venom, Boeing AH-6i sau MD 530F.

Scria și scria și noi am rămas cu visul…!

Acum avem un conflict la graniță și tot nu avem elicoptere de atac. Au în schimb polonezii. Polonezii de la PZL Mielec, în parteneriat cu firma americană Lockheed Martin, au transmis o propunere Ministerului român de Interne pentru furnizarea a 12 elicoptere Black Hawk (8 pentru uscat și 4 pentru mare) care ar urma să acopere misiuni de urgență, de salvare de vieți omenești, medicale dar și de stingere a incendiilor. Conform reprezentanților companiei poloneze, armata SUA este cel mai mare operator Black Hawk din lume, cu peste 2.100 de elicoptere. Varianta S-70M construită în Europa de PZL Mielec, elicopterul inclus în oferta pentru România, este cel mai recent design al elicopterului Black Hawk. Deci polonezi produc elicoptere americane. Noi nu!

În Programul polonez al elicopterului de atac, Varșovia a depus solicitări către cinci producători, și anume compania europeană Airbus Helicopters, cu Tiger, cea italiană Leonardo, cu AW249 (încă în dezvoltare), Turkish Aerospace Industries, cu T129 Atak, Boeing, cu AH-64E Guardian și, în sfârșit, Bell, cu AH-1Z Viper pentru a cumpăra elicoptere de atac. În 21 aprilie 2022, în timpul unei vizite la Washington, pentru a se întâlni cu mai mulți reprezentanți ai industriei americane de apărare, ministrul Apărării Naționale al Poloniei, Mariusz Blaszczak, a anunțat că vor fi reținute doar ofertele producătorilor americani, Boeing și Bell. Polonia va alege între Boeing AH-64E Apache Guardian și Bell AH-1Z Viper pentru a-și îndeplini cerințele pentru elicopterul de atac. Cele două tipuri de elicoptere americane au fost selectate pentru a îndeplini cerințele Ministerului Polonez al Apărării Naționale de a înlocui vechile elicoptere sovietice Mi-24 „Hind” ale armatei. Polonia se află în mijlocul unui efort de recapitalizare a elicopterului pentru a-și înlocui inventarul din perioada Pactului de la Varșovia. Recent au pus accentul pus pe achiziționarea Sikorsky S-70i Black Hawk, ca un nou tip de elicoptere pentru forțele speciale, în vederea înlocuirii vechiul său Mil Mi-8/17. Polonia cumpără de asemenea elicoptere de război antisubmarin Leonardo AW101 Merlin pentru a înlocui Mil Mi-14 „Haze” care este un elicopter anti-submarin derivat din Mi-8.

Nu mai continuu, pentru că este inutil.

Suntem total depășiți de strategia militară de achiziții a polonezilor la toate capitolele!

[1] Daniel Dăianu ministru de finanțe între 5 decembrie 1997 – 23 iulie 1998 A fost precedat de Mircea Ciumara și succedat de Decebal Traian Remeș

[2] Hot News – Joi, 18 Martie 2021- Fabrica de elicoptere de la Brașov, în pericol. Șeful Airbus Helicopters global: „Azi fabrica e închisă, nu există activitate. Avem nevoie de un prim contract cu România” – INTERVIU


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Schimbul de faxuri între Departamentul Înzestrării și firma Bell”

  • Domnule Colonel Alexandru Grumaz,
    În continuarea a ceea ce am postat la ora 13:35, dat fiind telefonul primit la ora 19, vă rog, dacă nu vă supără, să îmi răspundeți la comentariu mâine, sau duminică dimineața.

  • Domnule Colonel Alexandru Grumaz,
    Am înțeles că tatăl dumneavoastră este General STcS. De asemenea, am înțeles că dumneavoastră aveți legături puternice cu firma domnului General cu O Stea (*) Dr.Ing. Theodor Necșoiu, având un rol important în atribuirea multor contracte, inclusiv din fonduri UE, acestei firme. Ceea ce este frapant în articolul dumneavoastră despre fax-urile trimise de firma Bell-Textron, articol altminteri interesant, este faptul că îl făceți uitat pe unul dintre importan-ții factori de decizie români în problema elicopterelor de atac AH1 Ro-Cobra: Gen Brigadă cu 2 ** Dr. Ing. Marius Eugen Opran. Întrebarea este de ce? Aici, dată fiind omisiunea majoră făcută de dumneavoastră în articol, pot face o serie de afirmații pe care dumneavoastră le veți cataloga drept speculații provocatoare ș.a.m.d. Eventual, mă veți cataloga drept trompetă GRU/SVR/FSB. Afirmația principală referitoare la afacerea Bell-AH1 Ro-Cobra este că România, prin elita tehnică inginerească, într-o ipotetică reglementare contractuală pe offset, nu ar fi avut ce oferi.
    Ca să fiu mai explicit, de exemplu, referitor la echipamentele laser de ghidare a proiectilelor inerțiale sau reactive spre ținte (iluminator laser), vă rog să îmi înțegeți indignarea și să mă sprijiniți pentru îndeplinirea a ceea ce am propus încă de acum 10 ani domnului Președinte Klaus Werner Iohannis, și anume ca la intrarea actualului INOE 2000, unde a ființat Laboratorul Dispozitive Speciale Laser (DSL) condus de, pe atunci, doar Colonel Dr. Ing. Theo-dor Necșoiu, să fie comatată o placă de marmoră pe care să se consemneze cu litere de bronz aurit că în octombrie 1984, în respectiva clădire, într-o sală de la etajul 1, Colonel Dr. Ing.Theodor Necșoiu a lansat proiectul iluminatorului laser de ținte bazat pe un laser Nd:YAG cu frecvența de repetiție de minim 10 Hz de mare strălucire. Domnule Colonel Grumaz, dumneavoastră puteți afla, în mod oficial, dacă General * Dr. Ing. Theodor Necșoiu a realizat până în anul 2022 măcar un astfel de laser?
    Domnule Colonel Grumaz, ca să revenim în zilele noastre, referitor la un subiect pentru care maestrul Ion Cristoiu, în legătură cu o emisiune Sinteza Zilei, a postat un film/comentariu în care l-a nominalizat pe Gen. ** Dr. Ing. Marius Eugen Opran, fiind vorba despre un subiect arzător: arma laser. Ceea ce nici dumneavoastră, nici domnul Cristoiu nu veți menționa vreodată, presupun că vă veți defeca pe dumneavoastră, Cristoiu la fel, este cum se realizează, începând din octombrie 2021, superba armă laser românească, pe baza unui contract cu fonduri UE de 7.000.000 EURO, sub denumirea de contact „Sistem Laser Defensiv CERBER”.
    Chiar așa: nu vă interesează să analizăm această chestiune?
    Și ca să nu uit, o întrebare gen scrisoare deschisă, adresată domnului Ion CRistoiu: vărul domniei sale, Vasilică, mai lucră în sistem. Știți, ca tânăr fizician stagiar, detașat în DSL, am avut privilegiul să lucrez cu vărul Vasilică, care, sub acoperirea de maistru militar electronist rangul maxim, funcționa ca șaman vrăjitor al tribului telemetrie condus de Colonel Dr. Ing. Theodor Necșoiu, în sensul că mai făcea pase deasupra copârșeelor (telemetrelor laser) ca să mai pâlpâie puțin. Cred că înțelegeți că nu se putea ca să primesc direct din mâna Colonel Dr. Ing. Theodor Necșoiu, telescopul collimator cu prisme de pe calea de emisie laser a telemetrului laser periscope pentru tanc ERICSSON model 1967-68, ca să-i fac releveul. Intermediarul era maistrul Vasilică. Telemetrul laser suedez a fost dezmembrat la ordinul Colonel Dr. Ing. Theodor Necșoiu care nu a mai putut să-l asambleze la loc.

  • Fiecare tara cu interesul sau, Polonia vrea sa isi apere tara singura, are frica Germaniei dar poate vrea sa imparta si ceva din Ucraina. Noi nu reusim sa ne inarmam, mai ales sa cumparam armament american, suntem saraci, alocam prea mult in sănătate, învățământ investitii in energie. Ar fi o varianta, ca toti cu pensii peste 5000 lei, bugetarii, parlamentarii, presedintele, cei din guvern, parlamentarii, sa doneze suma pe o luna si poate reusim sa ne luam si noi elicoptere de atac, poate luam Moldova, Bucovina, Cadrilaterul, de ce nu si ceva de la rusi sau unguri.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax