Alegeri locale, rezultate parțiale: – Consilii locale: PSD – 36,26%, PNL – 29,41%, AUR – 9,35% – Primari: PSD – 38,47%, PNL – 32,72%, AUR – 6,29%

Și pe vremea lui Carol I, Marile Puteri ne tratau ca pe niște slugi

Memoriile lui Carol I șochează prin constanta, obsesiva preocupare a regimului față de atitudinea marilor puteri europene. Principatele Române, abia închegate într-un Regat, depind decisiv de jocurile din exterior. E uimitor să constați azi, după un secol și ceva de istorie, că nimic nu s-a schimbat. Ca și acum, pe vremuri trebuia să fim atenți la cea mai neînsemnată strîmbătură din nas a unei mari puteri. Franța, Turcia, Prusia, Austria, Rusia își permit să ne trateze ca pe niște slugi. Franța, mai ales, întrece marginile bunului simț. Micul Napoleon ne face cu degetul cînd i se năzare. În hărțuiala dintre marile puteri România se vede trasă într-o parte și în alta ca pe o foaie de plăcintă. Fiecare o vrea pentru ea. Fiecare veghează ca nu cumva dușmanul s-o ia în brațe. Bietul Prinț se vede obligat la un slalom printr-un hățiș de capricii și interese, de vorbe dulci și priviri chiorîșe. Nici nu mai știe ce să facă pentru a ține dreaptă cumpăna politicii externe a țării. Dacă se depărtează de Turcia, marile puteri sar imediat, acuzîndu-l că vrea să tulbure pacea orientală. Dacă se supune prea mult Turciei, e bănuit că vrea să se rupă de Europa! Dacă se sprijină pe Rusia supără Turcia! Dacă-și ia aliat Turcia, trezește nemulțumirea Rusiei. Marile puteri nu dovedesc nici măcar insolență. Ele sînt mai degrabă băgărețe, ca niște cumetre de mahala. Ion Brătianu nu le place. Prințul se vede obligat să-l schimbe. Cea mai mică agitație în chestiunea evreiască provoacă scandal pe piața europeană. Stupefiată nu e intervenția, ci tutelarea măruntă, în stare să exaspereze prin sîcîială.

Ca și azi, un rol negativ îl au gazetele. Presa străină întreține în jurul României un climat de confuzie și ostilitate. Se lansează zvonuri dintre cele mai aberante, sînt puse în circulație știrile cele mai fanteziste. Imaginea acestei campanii e surprinsă exact de Prințul Carol Anton într-o scrisoare către fiul său, Carol I, din noiembrie 1868:

„«Sînt femeie a căror reputație nu se poate atinge, dar pe care unii le fac obiectul discuțiilor publice, tocmai ca să le strice bunul nume. Așa se întîmplă cu România, ai cărei dușmani și-au propus să-i împiedice dezvoltarea prosperă pe toate terenurile, prin răspîndirea a tot felul de știri false.

După cum, în cele din urmă, cineva poate reuși printr-o ponegrire sistematică să calomnieze chiar pe o femeie virtuoasă, tot așa e și cu România; ești tentat să crezi ceea ce nu este de crezut! Această părere neplăcută și nesigură asupra României se oglindește în toate ziarele europene, și chiar în cabinetele cele mai binevoitoare a prins rădăcini un fel de vagă neîncredere»”.

Și cu toate acestea România se descurcă. Privită îndeaproape, politica lui Carol I, prinț de Hohenzollern, e de un balcanism perfect. Țara joacă din plin comedia supușeniei. Judecată pripit, politica României e de o slugărnicie debordantă. Prințul tresare și se neliniștește la orice grimasă ivită pe obrazul marilor puteri. El pare dispus, în orice moment, să răspundă oricărui capriciu. Ia hotărîri, dă explicații lungi și amănunțite, se plînge că-i înțeles greșit. Se joacă aici o întreagă comedie balcanică. Pentru că, în realitate, România își urmează drumul ei cu încăpățînare. Politica externă e cea a faptului împlinit. Prințul spune ca ei și face ca el. Cînd marile puteri se prind și-o pun de-un tărăboi, el se lansează în mii de scuze și făgăduieli că va îndrepta lucrurile. Firește că, în practică, nu întreprinde nimic. Marile puteri se resemnează. Genială e și fofilarea printre giganții europeni. Prințul știe că Turcia, Prusia, Rusia, Franța, Austria nu se înțeleg între ele. Că fiecare își vrea România sa. De aceea el practică o năucitoare dinamică a alianțelor. România e cînd cu Turcia, cînd cu Rusia, cînd cu Franța. E cu toți și cu nimeni în același timp. Văzînd supărarea unei mari puteri, Prințul se îndreaptă spre adversara ei. Fără nici o problemă. Fără nici un complex. Un exemplu de politică șerpuitoare, vicleană, balcanică pe care ar trebui s-o urmeze și politicienii noștri de azi. Nu de alta, dar vine de la un neamț.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Și pe vremea lui Carol I, Marile Puteri ne tratau ca pe niște slugi”

  • Invidia ca un pămînt sa aibă și Carpații și Dunăre și Mare
    Invidia ca un pămînt sa rodească așa din nimic
    Invidia lor ieri o vedem și simțim cu toți și astăzi
    Invidia lor este mare
    Invidia lor este pe măsura acestui pămînt care are și Ceahlăul și sfinxul din Bucegi asa de la Dumnezeu cel care a făcut cerul și pamintul

  • Verax , La Roumanie et les juifs
    Evreii nu au pierdut ocazia de a umple Europa de plingerile lor . Inventiile cele mai absurd au facut turul presei .Tatal printului Carol , ii scrie acestuia la sfirsitul lui mart 1868 :” Tesatura de inventii rauvoitoare , monstruoase raspindite pe seama [152] Romaniei (…) aduc chestiunea evreiasca la ordinea zilei . Problema evreiasca reprezinta o exema agresiva pe organismul statului , care nu poate fi tratata si vindecata repede .”
    Printul regal al Prusiei catre printul Carol , 15 apr 1869 :” povestile evreiesti sint de o reavointa perfida “
    O noua scrisoare a printului Carl Antoniu de Hohenzollern, fiului sau , domnul Carol in mai 1869 [153] “Chestiunea evreiasca a intrat intr-o faza in care atrage asupra ei atentia intregii Europe. (…) ti-am spus ca toate afacerile evreiesti constituie un noli me tangere . E un simptom particular , maladiv in Europa , dar asta-i situatia . Nu poti schimba nimic , intrucit presa europeana e toata in miinile finantei evreiesti .(…) Intr-un cuvint , plutocratia evreiasca e o putere redutabila a carei bunavointa poate avea efecte benefice dar a carei dusmanii e primejdioasa” [154]

  • ” dar vine de la un neamț. ”
    -si Hitler era neamt!

  • -naivitate abisala!
    (scopul tanguitorilor dupa regina
    e scopul securoilor–cica monarhia romana vrej erect!)
    (nistorescu si restu au mancat cu polonicu:
    se vor reface in weekend)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *