Sistemul execută foarte prost aceste acțiuni, erodând democrația

Am ezitat să scriu un articol până când nu s-a luat o decizie definitivă cu privire la candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai. Dar iată că o primă decizie a fost luată duminică, 9 martie, și împuternicită în 11 martie de decizia CCR. A ieșit aseară securistul-șef al CCR, Marian Enache, cu un rânjet larg pe față, anunțând fericit că s-a respins în unanimitate contestația lui Călin Georgescu. România a ajuns deja la punctul în care democrația este grav compromisă.

Nu îl susțin pe Călin Georgescu și, așa cum am afirmat în mai multe articole, acesta nu reprezintă o soluție reală pentru problemele României, la fel cum nici restul candidaților la președinție nu o fac. Însă deciziile luate de acest sistem, care pretinde că apără democrația, erodând-o prin hotărâri controversate și demne de o țară totalitară de lumea a treia, nu fac decât să polarizeze și să dezbine un popor deja atât de bulversat.

Împreună cu Marian Enache, rânjesc fericiți toți acei oameni care au ridicat în slăvi acțiunile regimului de la București, probabil mulțumiți că România nu mai este o democrație. Înțeleg frustrările oamenilor din ambele tabere, mai ales ale celor care nu au văzut în Călin Georgescu o soluție sau o rezolvare pentru problemele României. Totuși, fenomenul Călin Georgescu trebuia combătut la alegeri, instrumentul democratic de exprimare a suveranității populare. Cei care se bucură astăzi de această decizie pot deveni victimele de mâine.

La alegeri ai dreptul să votezi cu un candidat, dar și dreptul să nu votezi un anumit candidat, iar acest drept le-a fost luat tuturor votanților, fie ei susținători ai lui Georgescu, fie ai altor candidați. Încă mai ai dreptul de a alege și de a fi ales, dar cel din urmă pare să fie restricționat pe viață în cazul lui Călin Georgescu. Suntem prima țară europeană așa-zis democratică unde se anulează alegerile prezidențiale, creând un precedent periculos pentru democrație și statul de drept. Mai mult, un cetățean este interzis pe viață să candideze la orice funcție, nu doar la cea de președinte.

Ieri am râs cu poftă, dar în același timp m-a cuprins o stare de nervozitate accentuată, când am văzut o postare a lui Sebastian Burduja pe platforma X. Acesta spunea: „Da, ESTE DEMOCRATIC să interzici unui extremist antisemit finanțat de ruși să candideze la președinție. ESTE DEMOCRATIC să anulăm alegerile care au fost deturnate de Kremlin. Ar fi și prost, și nedemocratic să nu o faci.” Tianu Burduja continuă să „măcăne” cu retorica rusească — aceeași retorică pe care sistemul, împreună cu presa, o susține din noiembrie încoace.

Bineînțeles, fără dovezi concrete, doar supoziții și tipare care, într-adevăr, pot duce spre o posibilă finanțare rusească. Dar până când aceste informații nu sunt clarificate și nu devin adevăruri confirmate, rămân doar speculații. Apropo de Rusia, să știți că România începe să semene din ce în ce mai mult cu regimul de la Kremlin — același regim pe care acești „măcănitori” îl critică nonstop. Imaginile din ultimele zile, cu proteste pline de jandarmi care arestează și bagă în dube protestatari, îmi seamănă puțin cu protestele din Rusia. Categoric, mi se pare normal să existe arestări în cazul violențelor, iar violențe au existat, din păcate, la protestul de duminică din fața BEC. Totuși, ceea ce s-a întâmplat pe 9 martie 2025, prin decizia BEC de a respinge dosarul lui Călin Georgescu, a fost o continuare a loviturii de stat constituționale și a deciziilor luate din 6 decembrie 2024 încoace. Era clar că dosarul va fi respins, pentru că, dacă ar fi fost validat, ar fi fost validată și lovitura de stat din 6 decembrie.

Mai mult, CCR s-a substituit BEC, acesta din urmă devenind, mai nou, o instanță de validare a candidaturilor, care, în accepțiunea lor, trebuie să fie „democratice”. Avem din nou o instanță care decide ce este democratic sau constituțional. Mai mulți analiști politici compară CCR cu așa-zisul Consiliu al Gardienilor din Iran, și pe bună dreptate. La fel ca românii, iranienii își aleg președintele, deci ar fi o democrație, nu? Dar, la fel ca în România, au și ei un fel de CCR care filtrează candidații la alegeri pe criterii politice și ideologice, fără transparență sau posibilitate de apel. Exact asta se întâmplă acum în România: democrația este anulată în esență, deoarece pluralismul și competiția reală dispar.

După părerea mea, BEC și-a depășit atribuțiile, arogându-și competențe exclusive ale Curții și încălcând astfel separația atribuțiilor. Doar CCR are legitimitatea să tranșeze chestiuni de fond. Dacă BEC a acționat ca un executant al CCR, fără a-și respecta propria competență, atunci procesul electoral devine opac, iar separația atribuțiilor dintre BEC și CCR este compromisă. Georgescu a fost descalificat din procesul electoral pe baza aceleiași decizii folosite și pentru descalificarea Dianei Șoșoacă (Hotărârea nr. 2/2024). Această hotărâre introduce o nouă cerință pe care candidații trebuie să o respecte: „respectarea și protejarea democrației”. Descalificarea lui Georgescu s-a bazat pe declarații ale sale considerate un pericol la adresa ordinii constituționale, printre care propunerea unui referendum pentru ieșirea din NATO și UE.

Nimic greșit până aici, nu? Doar că astfel de declarații sunt văzute ca extremiste, radicale, nedemocratice. Însă ce uită lumea este că referendumul în sine este un act democratic prin care suveranitatea populară este exercitată. Dacă poporul votează, voința lui trebuie respectată. Adevărul este că românii nu își doresc ieșirea din NATO sau UE, ceea ce e un lucru bun, dar recunosc și ei nevoia de schimbare și reformă la nivel european. Actuala conducere birocratică de la Bruxelles nu mai răspunde problemelor cu care cetățenii europeni se confruntă, concentrându-se pe alte priorități, precum continuarea războiului și înarmarea Europei, în timp ce democrația europeană este ca netflixul în Coreea de Nord: inexistentă.

BEC a respins candidatura lui Georgescu pe baza unor declarații, fără o condamnare penală definitivă sau o interdicție legală explicită. Această decizie încalcă:

• Dreptul de a fi ales (Art. 37 din Constituție): Georgescu are dreptul să candideze, iar restricționarea acestui drept fără bază legală clară este neconstituțională.
• Libertatea de exprimare (Art. 30): Georgescu are dreptul să-și exprime pozițiile, iar sancționarea lui pentru acestea distruge pluralismul politic.
• Separația puterilor (Art. 1, alin. 4): Dacă BEC și-a arogat rolul CCR, atunci principiul separației atribuțiilor este încălcat.

Legea nr. 370/2004 specifică explicit că BEC poate respinge o candidatură doar pe criterii formale, nu pe baza discursului politic. Este un precedent periculos, deoarece respingerea candidaturii întărește puterea BEC de a filtra candidați pe criterii de fond, nu doar formale, reducând accesul candidaților neconvenționali pentru sistem. Nu uitați, dragi cititori, că CCR este formată din oameni numiți exclusiv politic, deci deciziile sunt clar influențate politic.

Am mai spus-o într-un articol: sistemul execută foarte prost aceste acțiuni, erodând nu doar democrația, ci contribuind și la alimentarea narativului lui Georgescu de „victimă a sistemului” — free marketing, cum aș zice. Să vedem însă acum cum se va fragmenta votul suveranist, acum că Georgescu este scos din joc. Până sâmbătă cred că vom avea un răspuns definitiv al blocului suveranist, dar această fragmentare va distruge șansele suveraniștilor de a câștiga alegerile prezidențiale.

Totuși, presimt un tur doi între Crin Antonescu și Simion sau între Nicușor Dan și Simion, deși nu prea văd șanse reale de tur doi pentru Nicușor. Piața de candidați pentru aceste alegeri prezidențiale este una slabă, incertă și fragmentată, ceea ce complică și mai mult predicțiile.

În același timp, fiți pregătiți și pentru scoaterea din cursă a Dianei Șoșoacă. BEC va folosi aceeași hotărâre, aceleași motive, bazându-se pe aceleași criterii vagi de „protejare a democrației”, așa că nici nu o iau în considerare pe Șoșoacă când vine vorba de fragmentarea votului suveranist, deoarece va fi exclusă. Mișcarea suveranistă rămâne astăzi în mâinile lui George Simion, care, să vedem, va reuși sau nu să se legitimeze în fața susținătorilor lui Călin Georgescu ca urmaș al acestuia. Sunt curios cum va evolua situația săptămâna aceasta, dar până atunci să vedem câte puncte mai pierdem în Indicele Democrației. Aștept părerea dumneavoastră despre evenimentele din această săptămână.

Autor: Roland-David Sólyom