Alegeri locale, rezultate parțiale: – Consilii locale: PSD – 36,26%, PNL – 29,41%, AUR – 9,35% – Primari: PSD – 38,47%, PNL – 32,72%, AUR – 6,29%

„Slugărnicia militarilor nu se putea lăsa mai prejos de a civililor…”

Tentația de a filosofa cu mîhnire. Dobrotici-Domn e titlul însemnării de călătorie a lui Mihail Sadoveanu, în 1925, în Cadrilater. Unul dintre punctele vizitate a fost cetatea Caliacra, așezată pe un promontoriu la Marea Neagră. O cetate pe rînd romană, bizantină, bulgară, din nou bizantină, capitala despotatului Dobrogei sub conducerea lui Balica mai întîi și a lui Dobrotici mai apoi, între 1346 și 1402, cînd Dobrogea trece sub stăpînirea lui Mircea cel Bătrîn. Mihail Sadoveanu, care-și arată deja în cartea din 1930, Depărtări, tentația de a filosofa cu mîhnire, meditează aici asupra pulberelor lăsate în urmă de trecerea semințiilor, meditație care nu i-a plăcut lui Marin Preda în Ostrovul lupilor:

„Apoi, se poate uşor răspunde, Dobrogea n-a fost locuită de bulgari în vremuri mai vechi. Bulgarii de astăzi sînt proaspăt veniți. Dimpotrivă, toate celelalte neamuri şi limbi ale pămîntului și-au găsit aici sălaşuri. Toate au fost trecătoare, pentru că s-au alungat şi s-au înlocuit unele cu altele. Prin cotlonul acesta au poposit hoardele asiatice necontenit, o mie de ani. Înaintea acestor hoarde au fost bizantinii. Înaintea bizantinilor, romanii. Înaintea romanilor, grecii cei vechi. Înaintea helenilor, fenicienii. Şi după hoardele veacului de mijloc, – normanzi, turci, genovezi. Au fost, se înțelege, şi români, căci Mircea-Voievod a stăpînit aici; şi ochii lui au privit Marea neliniştită, poate tot din punctul de unde am privit-o şi noi.”

*

 Apărarea de carton. Notează Constantin Argetoianu în Însemnări zilnice, marți, 6 februarie 1940, despre Cultul personalității lui Carol al II-lea:

„Se putea altfel? Linia de fortificaţii săpată la graniţă a primit numele de «linia Regele Carol al II-lea»! Slugărnicia militarilor nu se putea lăsa mai prejos de a civililor…
După cîte aflu, a avut unul o idee inteligentă (cine o fi ăla), ideea de a săpa un canal paralel cu frontiera ungurească, ca să oprească tancurile. S-au construit şi bazine de alimentare. Nu ştiu dacă canalul acesta va opri vreun tanc, dar în tot cazul va servi pentru irigaţii şi va apăra împotriva inundaţiilor… Tot răul e spre bine”. ( Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, volumul VIII, 1 ianuarie-21 iulie, 25 octombrie-31 decembrie 1940, editura Machiavelli, București, 2007)

Nu am ce comenta despre Cultul personalității. Am în schimb ce comenta despre apărarea de carton ridicată de Carol al II-lea la granițele țării. Pînă la urmă ungurii și-au economisit tancurile. Am cedat Ardealul de Nord fără să tragem un foc.

*

Pe Sadoveanu îl preocupă vikingii. Tot în bucata Dobrotici Domn dau peste impresiile lui Mihail Sadoveanu despre vikingi, întîlniți în Creanga de aur sub numele de varangi, semnul unei preocupări ciudate față de această seminție, ce va fi atins fantezia marelui scriitor:

„Nici Mircea nu e un vocabul românesc. Şi cu toate acestea nimenea nu va susține că acest Basarab a fost bulgar. Concluzia deci se impune. M-aş simţi însă ademenit să susțin mai departe, cu argumente tot aşa de tari, că acest romîn a fost totuşi un nor-mand, un vareg de la nord. A putut veni aici pe aria mărilor. Va fi putut veni pe calea uscatului, coborîtor din îndrăzneții cuceritori ai teritoriilor slave din Rusia de astăzi. Dacă neamul acesta, fără păreche de îndrăzneț și iubitor de aventuri, a putut ajunge la Egipet, punîndu-și spadele în slujba regilor Nilului – dacă a putut alcătui corpul de gardă al porfirogeniților de la Bizanț, nu rămîne îndoială că a pătruns și-n cotloanele Mării Negre. Cetatea aceasta veche de piatră, numai pe asemenea bărbați teribili i-a putut ispiti. Au restaurat zidurile, au înălțat turnuri nouă de piatră, ale căror urme se văd ș-acum; și-n preajma smochinilor care înfloresc de trei ori pe vară, şi-au ancorat dubasurile negre cu balauri de lemn sculptați la proră. Stăpînind acest cuib, s-au aşezat cu asprime domni peste hinterland: populațiile care plugăreau și păstoreau au plecat cătră ei grumazul, ş-au dat zeciuială din toate ale holdelor ş-ale turmelor, dintr-ale pescuitului și stupilor. Iar pe limanul Mării nimenea nu putea îndrăzni a trece fără a se opri la vama stăpînilor, fie că venea de la Cafa ori Trapezunt, fie că încerca să iasă din Crimeia ori limanul Nistrului, fie că neguțătorise la Dunăre.

În cele trei rînduri de hrube și de peșteri ale stîncii, stăteau grămădite marile depozite ale prăzilor. Şi-n tainițile cele mai de jos, aproape de valurile Mării, gemeau robii de război, așteptînd să fie răscumpărați ori vînduți. Căci după vechiul obicei, pirații nu erau numai domni şi vameşi. Din cînd în cînd, cu zale și arme agere, îşi repezeau dubasurile cu cap de balaur spre țărmul Asiei ori al Traciei, debarcau la margini de oraşe şi sate și aduceau în cetate la Caliacra pradă, aur şi oameni.”


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „„Slugărnicia militarilor nu se putea lăsa mai prejos de a civililor…””

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *