România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie
Smărăndița Păcuraru
Despre mine sau mândria de a fi medic
Într-o țară, în care a fi absolvent de medicină înseamnă o mare provocare nu numai în a-i vindeca pe alții sau în a-i ajuta să nu se îmbolnăvească, ci și în a-ți duce traiul cu demnitate și a-ți practica meseria în condiții decente, am ales să rămân pentru a-i ajuta, învăța și conștientiza pe cei cu care vin în contact, ca pacienți și nu numai.
Într-o țară în care orice schimbare de regim duce și mai mult la prăbușirea și răsturnarea valorilor, în care oricine se pricepe la orice, chiar dacă are studii sau nu, eu am ales să rămân și să fiu medic.
A fost necesar să înțeleg că în acestă debusolare generală ar trebui să readuc oamenilor respectul asupra meseriei de medic și asupra aceluia care o practică. Lucrez în mijlocul oamenilor de 16 ani, ani în care am încercat, pe lângă tratamente, să fac și educație medicală și de viață. Am început să-mi practic meseria la sat (comuna Grajduri, județul Iași), acolo unde valorile morale se pierd cel mai ușor, unde frustrările oamenilor, fiind deja mari, cresc foarte repede privind emisiuni de televiziune cu personaje ce cheltuie mii de euro pe o poșeta, în timp ce ei, poate, nu au nici apă curentă în casă.
A fost necesar să înțeleg că oamenii au nevoie să vorbescă și să fie ascultați, pentru că boala începe în suflet și în minte, acolo unde suntem prea grăbiți și indiferenți să ne mai cercetăm, pentru că noi, oamenii, am ajuns să credem că suntem doar acele imagini fugitive pe care le vedem dimineața în oglindă, în graba noastră zilnică spre nicăieri și niciunde.
Atunci, eu am ales să caut dincolo de granițele medicinii clasice, de granițele corpului fizic și am învățat; am învățat despre Minte, Suflet, Energie, am învățat despre natură și importanța mediului în care trăim, m-am reîntors spre Divinitate și am căutat să înțeleg legătura oamenilor cu Dumnezeu și cu toate credințele lor în semne și în stele. Am ajuns la Homeopatie, Flori Bach, Reiki și Astrologie, pentru a mă putea mai bine înțelege pe mine, spre propria-mi vindecare, apoi spre vindecarea celor dragi; deoarece nu poți vindeca și înțelege pe altul dacă tu nu ești vindecat și nu te înțelegi pe tine însăți.
Nu sunt terapeut, astrolog, descântator, vraci, shaman sau mai știu eu ce, eu sunt medic, un medic care a ales să cunoască, să înțeleagă și să creeze omulului posibilitatea de a-și găsi propria cale spre echilibru și, acolo unde este cazul, spre vindecare.
Eu am ales acest drum, având drept călăuză cele două îndemnuri ale Oraculului din Delphi: „Cunoaște-te pe tine însuți!” și “Nimic în exces!”, îl parcurg în propria-mi viață și, pentru că am reușit, am ales să ajut și să îl împărtășesc cu fiecare dintre voi, cei care vor, așa în scris, prin povestiri și mici exerciții de imaginație senzorială.
Cu drag de Viață și Oameni!
Smărăndița-Georgeta Păcuraru – 29.09.1976, născută în Vaslui, reședință Iași, medic stomatolog comuna Grajduri, jud. Iași
„Uragan asupra Europei”
Deși este titlul unei cărți scrisă de Vintilă Corbul (26.05.1916― 30.01.2008) ce face referire la războiul franco-prusac, dar mai ales la Germania, care domina Europa și la acea vreme, condusă ...
Iarnă pe Galata, Iași
Foto: Smărăndița Păcuraru ...
„Dragi tovarăși, Sistemul trebuie reformat!”
Acesta este sloganul repetat până la refuz și până la golirea lui de conținut de fiecare Ministru al Sănătății sub a cărui vremelnică patronare m-am regăsit din 2003 până în ...
Din România lucrurilor mărunte. Contextul! Care este Contextul?
„Să ții minte doar întâmplările frumoase și lucrurile bune din viața ta...” - cred că este una dintre cele mai nocive mantre vehiculate cu spor printre "spiritualizați", maeștri iluminați, life ...
Din România lucrurilor mărunte. Amintiri din vieți trecute…
„Un domn fanariot- a cărui nume ingrata istorie a uitat a ne-l păstra- era un mare mâncău de plăcinte. Caimac, gugoașe, alivenci, iaurt, sarailii, baclavale, plăcinte învârtite ș.c.l. se îngropau ...
Din România lucrurilor mărunte. D’ale lu’ Chirica
Cred că m-am născut gata soacră! Sau o fi doar defect profesional, astfel încât ochiul meu critic, căruia nu îi scapă vreo carie sau un fir de tartru de cum ...
Din România lucrurilor mărunte. Am știut vreodată a fi liberi cu adevărat?
Mereu m-am întrebat dacă ideea de fi liber există implantată în structura codului nostru genetic sau este un program aspirațional întâlnit doar la anumite tipologii psiho-emoționale. Dacă ar fi să ...
Din România lucrurilor mărunte. Ferestrele Orașului
Când se îngână iarna cu primăvara, ca în nicio altă perioadă din an, orașul își dezvăluie fața necosmetizată cu verdele copacilor și flori din ronduri. Pe trotuare denivelate, murdare de ...
Din România lucrurilor mărunte. Omul și Masca
Prin natura meseriei, eu sunt o adeptă a purtării măștii de protecție, vizierei, ochelarilor și mănușilor, dar, în același timp, consider că discernământul, moderația și bunul simț ar trebui să ...
