Stați, mă, la un loc, topiților, că voi mai departe de Facebook nu existați

Te-apucă și râsul când îi vezi pe ăștia ai noștri pozând lângă Joe Biden, cum pozam noi pe timpul lui Ceaușescu lângă urs. Iohannis, Cioloș, Ponta, Ciolacu, până și Barna a băgat capul în cadru. Joe Biden și maimuțele.
Se poziționează ei, transmit ei, dreg ei. Urangutanii pe rețelele sociale, mirosindu-și degetul proaspăt tras prin cur.

Stați, mă, la un loc, topiților, că voi mai departe de Facebook nu existați. Ați dat din coate și ați intrat în politică doar ca să puteți spune că aveți un serviciu, altfel nu știți nimic despre domeniul ăsta. Nici măcar simțul ridicolului nu-l aveți. Niște scăpătați dintr-o colonie estică, pe care restul lumii nu dă nici măcar 2 roni, pentru că ar fi o pierdere. La o masă imaginată cu politicienii lumii, voi ați fi firimiturile, v-ar aduna femeia de serviciu cu un șervețel, după care v-ar arunca la găleată, ca să nu vomite porumbeii.

Pe politicieni îi votează lumea, mă, pe voi pun oamenii ștampila doar ca să nu câștige restul. RÂSURILOR. Vă detestă lumea. Râdem de voi. Facem meme.
Niște sărmani ai sorții, accidente ale destinului. Stați la un loc, buruienilor! Nimicuri amestecate cu nimic. Proștii școlii, care nu sunteți în stare să legați două vorbe, dar trăiți cu impresia că aveți discurs. Tremurați ca cățaua la injecție pe lângă ușile ambasadelor, unde lingeți clanțele cu bale, după care vă ștergeți cu mânecaq. Purtați costume de firmă, deși sunteți fake-uri. N-aveți cultură, n-aveți mesaj, n-aveți prestanță. Deschideți gura și spulberați orice dubiu. Unul ca Biden v-ar mângâia cu piciorul, ca pe maidanezii nevaccinați, jigodiilor! Lemne și pietre! Noroiul care rămâne pe asfalt în urma roților de tractor abia ieșit de pe tarlaua istoriei. Ploile triste ale lui Bacovia. Rumegușul rămas pe podeaua lui Brâncuși. Insomniile lui Caragiale. Hârtiile mototolite de Nichita. Ați vrea voi, ha!? Nici măcar! EXCLUS! Murăturile din butoi primăvara. Mucegaiul de pe pereții pivnițelor. Mirosul de pe lângă toaletele publice. AȘA! Blestemul pământului pe care au călcat oamenii ăia.

Stați cuminți în băncile voastre, repetenților! Sunteți mici, miiiiici, musculițe bete. Cotoare de măr, coji de semințe scuipate pe trotuar …. mai ziceți voi!
Că eu m-am racorit ?

(text preluat de pe Pagina Facebook Daniel Sendre)