Sunt prea mic pentru războiul ăsta atât de mare

De peste doi ani sunt martorul unui război informatic și psihologic. Privesc, analizez și comentez ceea ce spun diverși indivizi, diverse entități, partide, organizații ș.a.m.d.. Nu am venit vreodată să vorbesc despre ceva care mi-a trecut aiurea prin minte, ci am transmis mai departe ce am descoperit, am încercat să pun cap la cap ceea ce se întâmplă și cel mult să ofer o opinie.

Ceea ce se întâmplă este mai grav decât pandemia de coronavirus, mai grav decât războiul din Ucraina, mai grav decât economia mondială. Mulți se vor scărpina în cap și se vor întreba “cum să existe ceva mai rău de atât?” Există, este în derulare și va continua, iar după părerea mea, lumea nu va mai fi niciodată la fel. Pandemia, la un moment dat, se va opri, războiul se va opri sau va escalada, economia își va reveni, gaura din stratul de ozon…. toate acestea ne-au bulversat, ne-au atras într-un joc psihologic care ne face să ne uităm în altă parte. Spuneam asta și în alt articol[1]. Iar aici, o enormă vină o are presa, care nu mai este deloc independentă, este sclava unor corporații și unor guverne la nivel mondial. Nu mai există presă adevărată, independentă, corectă, inteligentă. Cea care a fost astfel, a fost taxată, a fost cenzurată, a fost alungată pe undeva pe internet, pe fel și fel de site-uri și canale de Youtube care sunt de altfel șterse. Presa aceea, cât a mai rămas din ea, se zbate, nu să supraviețuiască, nu să facă bani, ci să mai apuce să aducă o informație esențială adormiților din lume. La noi, oameni precum Ion Cristoiu, Cora Muntean și toată echipa cristoiublog, Marius Tucă, Ionuț Cristache, Victor Ciutacu, Robert Turcescu și alții, pe care unii îi detestă, totuși spun lucrurilor pe nume, au curajul de a spune ceea ce la TV și în presa miluită nu găsești. Câțiva oameni de elită care mai vin în emisiunile lor, fiindcă în presa mainstream nu-i mai invită nimeni, la fel, incearcă să spună ceva celor surzi. Fără să câștige ceva. Iar la nivel mondial, sunt mii de mari jurnaliști și intelectuali sau chiar persoane publice care încearcă să atragă atenția asupra ce se întâmplă.

Da. Este vorba despre ceva care va schimba lumea așa cum o știm. Orwell o vedea încă de la începutul secolului 20, în timpul Războiului Civil Spaniol pe când lucra ca jurnalist. În toată perioada aceea, de când a plecat în Spania și până când s-a întors, a văzut cum lumea în jurul lui se schimba. Dictaturile de la acea vreme l-au determinat să lupte, dar și să scrie. Și a scris extensiv despre manipularea grosolană. Prezenta astfel, în articolele sale, despre modul cum presa manipula adevărul, ascundea fapte reale sau prezenta fapte ireale ca fiind reale. De la manipularea politică și ideologiile periculoase ale vremii până la propaganda presei, acesta a tras concluzii ce aveau mai târziu să devină temele principale ale cărților sale celebre. Mulți cred că Orwell a fost un vizionar, care și-a imaginat o astfel de lume, însă puțini știu că ceea ce descrie în cărtile sale se baza pe un adevăr dureros pe care l-a trăit pe propria piele.

În eseul intitulat Looking Back on the Spanish War[2], acesta scria:

“Încă din tinerețe am observat cum niciun eveniment nu este prezentat corect într-un ziar, însă în Spania, pentru prima oară, am văzut reportaje în presă ce nu aveau nicio legătură cu faptele reale… Am văzut raportate mari bătălii când în realitate nici nu au existat, și o tăcere completă atunci când sute de oameni au fost omorâți. Am văzut trupe ce au luptat vitejește care au fost denunțate ca lași și trădători, iar pe alții care nu au văzut niciodată un glonț tras fiind prezentați ca eroi ai unor victorii imaginare și am văzut în ziarele din Londra răspândind aceste minciuni și intelectuali ce dezvoltau superstructuri emoționale față de evenimente ce nu s-au întâmplat. Am văzut, de fapt, cum istoria era scrisă nu în funcție de ce se întâmpla ci în funcție de ce s-ar fi dorit să se întâmple conform dorințelor unor partide.”

O descriere izbitor de asemănătoare cu ceea ce trăim astăzi. Pe lângă totalitarismul din Germania, Italia și URSS, acesta observa cum propaganda ajungea inclusiv în țările așa-zis libere, precum Anglia, unde oamenii erau mințiți de către presă și credeau orbește tot ce li se comunica. Dacă doriți să aflați mai multe detalii despre Orwell și descrierile sale, vă recomand să urmăriți video-ul pe care l-am lăsat la sfârșitul acestui articol[3].

Revenind în 2022, la noi, cei care, la fel ca și Orwell, vedem ceea ce se întâmplă și încercăm să scriem despre asta. Eu consider că mi-am făcut treaba cât de bine am putut și cât de mult am putut, însă realizez că sunt prea mic pentru războiul ăsta prea mare și momentan simt nevoia de o pauză. Efortul pe care ar trebui să-l depun pentru a “pune pe foaie” tot ce am descoperit de-a lungul timpului ar însemna o muncă sisifică, care oricum nu va schimba lumea cu nimic. Noi scriem aici pentru oamenii care deja știu despre ce vorbim, însă ceilalți, marea majoritate, nu ne bagă în seamă, ne detestă, și totuși de ei, de marea majoritate are nevoie umanitatea. Este nevoie de o trezire colectivă până nu este prea târziu.

Nu pot să mai fac nici “playlist”[4] cum am făcut în pandemie, cel puțin nu acum. Ar fi o listă enormă, pe care n-ar analiza-o nimeni, ba mai mult, multe din sursele acelea au fost șterse. Ce voi încerca să fac momentan, va fi să enumăr niște cuvinte-cheie și nume pe care rămâne să le studiați voi și să le dați mai departe.

Klaus Schwab, Bill Gates, Antony Fauci, Albert Bourla, Tedros Ghebreyesus etc. World Economic Forum, Fourth Industrial Revolution, The Great Reset.
John Mearsheimer, John Pilger, Tucker Carlson, Russell Brand.
O lista foarte scurtă, dar plecând de la acestea veți ajunge mai departe, la mai multe surse, și depinde de voi să decideți ce este adevărat sau nu, ce este corect sau nu. Voi, prietenii voștri, familiile voastre, cunoștințele. Toată lumea trebuie să înceapă să se intereseze ce se întâmplă, este datoria fiecăruia să fie conștient și să acționeze conform principiilor sale, la fel cum face atunci când pune ștampila de vot. Problema este că, cei pe care i-am prezentat mai sus nu au fost aleși de noi și, cu toate acestea, ei sunt cei pe care trebuie să-i urmărim cu mare atenție, nu pe Ciolacu sau Ciucă, nici măcar pe alesul poporului, care pare să nu mai dea doi bani pe popor.

Stau să vorbesc despre astfel de personaje și evenimente, când lumea pleacă la mare și este revoltată de ce spune Buhnici. Am nevoie de o pauză. O merit. Voi încerca să-mi văd de viața fără să mă mai încarc cu toate aceste informații, cel puțin o perioadă. Voi încerca să-mi securizez cât mai mult viața, în special cea digitală, dacă se mai poate. Poate mă găsiți în munți mulgând vaci și dând de mâncare la găini, nu știu, dar pentru mine, așa cum sunt eu construit, lumea care se naște în aceste momente nu este una în care doresc să trăiesc. Sper că, atunci când mă voi întoarce, să pot scrie despre aceste lucruri în detaliu.

[1] https://www.cristoiublog.ro/lumea-se-schimba-si-nu-este-o-teorie-a-conspiratiei-i/

[2] https://www.orwellfoundation.com/the-orwell-foundation/orwell/essays-and-other-works/looking-back-on-the-spanish-war/

[3] https://www.youtube.com/watch?v=-x57DvB3Oc8

[4] https://www.cristoiublog.ro/un-altfel-de-playlist-fata-de-cel-de-la-tv-si-radio-actualizat-15-mai-2021/