Majoritatea românilor consideră că situaţia generală a ţării este mai rea comparativ cu cea din urmă cu 30 de ani, potrivit rezultatelor unui sondaj INSCOP

Talibanii etalează armele capturate, ISIS-K bombele!

America încearcă imposibilul: o nouă dată de retragere, după 31 august 2021. Directorul CIA, William J. Burns, a avut o întâlnire în spatele ușilor închise, la Kabul, cu liderul de facto al talibanilor, pe 23 august, Abdul Ghani Baradar[1]. O întâlnire față în față între talibani și administrația Biden, la cel mai înalt nivel, pentru prima dată de când militanții au pus mâna pe capitala afgană. Scopul întâlnirii: discutarea relației diplomatice sensibile/evenimentele din Kabul (aeroportul Hamid Karzai) dintre cel două capitale, potrivit oficialilor americani familiarizați cu problema care au vorbit sub condiția anonimatului. În calitate de director al CIA, Burns supraveghează o agenție de spionaj care a pregătit forțele speciale afgane, forțe de elită care au fost privite cu respect dar și temute de talibani. Acestea sunt acum, în mare parte, retrase în zona de nord a Afganistanului sub comanda fiului ”Leului din Panjshir” – Massoud. Președintele Biden și-a trimis spionul de top, un veteran al Serviciului Exterior de Informații și cel mai decorat diplomat din cabinetul său, pe fondul unui efort frenetic de evacuare a colaboratorilor afgani dar și a americanilor și altor membrii ai coaliției de pe aeroportul internațional din Kabul, în ceea ce Biden a numit „unul dintre cele mai mari și mai dificile poduri aeriene din istorie.” America la fel ca și Marea Britanie, Germania și Turcia a fost interesată de o prelungire a termenului de evacuare a trupelor și personalului din Afganistan, potrivit Pajhwok News. Un purtător de cuvânt al talibanilor a avertizat asupra „consecințelor” nespecificate asupra prelungirii acestui termen, potrivit unui interviu acordat marți pentru Sky News. „Este o linie roșie”, a spus Suhail Shaheen. „Dacă SUA sau Marea Britanie ar căuta timp suplimentar pentru a continua evacuările – răspunsul este nu sau ar avea consecințe. Aceasta va crea neîncredere între noi. Dacă intenționează să continue ocupația, va provoca o reacție„. Cel mai nou mesaj al talibanilor pentru SUA ”pleacă până pe 31 august”, a declarat purtătorul de cuvânt Zabihullah Mujahid într-o conferință de presă conform Tolo News. Cel mai nou mesaj al talibanilor către afgani: Opriți încercarea de a pleca, mai ales dacă sunteți medic sau inginer, a mai spus Zabihullah în acel mesaj. Ce s-a întâmplat pe Aeroportul Internațional Hamid Karzai: aproape 64.000 de persoane au fost evacuate sau mutate din Kabul din iulie[2] în diferite tabere din Qatar sau Germania.

ISIS-K în acțiune!

Se pare ca ISIS nu mai are răbdare și dorește răzbunarea pentru înfrângerea din Siria. Două explozii separate au avut loc în ceea ce Pentagonul a numit un „atac complex”, o bombă purtată de un atacator sinucigaș chiar în fața punctului de control Abbey Gate al aeroportului și o altă bombă, de tip necunoscut, purtată de un alt sinucigaș, în apropierea hotelului Baron, la mică distanță. Conform Pentagonului atacurile ISIS-K vor continua pe același model cu sinucigași plasați în mai multe puncte. Atacul a avut loc la câteva ore după ce ambasada SUA a lansat o alertă urgentă către americanii care încă încercau să părăsească țara, iar ministrul forțelor armate britanice James Heappey a avertizat că mulțimile de afgani de la poartă au oferit grupului terorist Statul Islamic din Provincia Khorasan[3] (Islamic State Khorasan Province), sau ISIS-K, „o țintă care este inimaginabil de ușor de lovit”. Într-o declarație postată pe Twitter, Secretarul Apărării Lloyd Austin a spus: „Teroriștii le-au luat viața chiar în momentul în care aceste trupe încercau să salveze viețile altora. Plângem pierderea lor. Le vom trata rănile și le vom susține familiile în ceea ce va fi cu siguranță o durere devastatoare. Dar nu vom fi descurajați de la sarcina pe care o avem la îndemână.” Din păcate ne-am întors în anii 90 cu situația din Afganistan. Grupurile teroriste vor avea din nou un adăpost sigur. Revoluția talibană se revarsă spre întreaga Asie. ISIS-K a fost fondată de foști membri ai talibanilor pakistanezi, talibanilor afgani și ai Mișcării Islamice din Uzbekistan. Unul dintre punctele forte ale grupului este capacitatea sa de a valorifica expertiza locală a luptătorilor și comandanților talibani. ISIS-K a început mai întâi să consolideze teritoriul în districtele sudice ale provinciei Nangarhar, care se află la granița de nord-est a Afganistanului cu Pakistanul și este locul fostei cetăți al-Qaida din zona Tora Bora. ISIS-K și-a folosit poziția la frontieră pentru a culege provizii și recrutați din zonele tribale ale Pakistanului, precum și expertiza altor grupuri locale cu care a încheiat alianțe operaționale. Dovezi substanțiale arată că grupul a primit bani, sfaturi și instruire de la corpul organizațional central al grupului Stat Islamic în Irak și Siria. Unii experți au plasat aceste cifre la peste 100 de milioane de dolari SUA. Strategia generală a ISIS-K este de a stabili un cap de pod pentru ca mișcarea Statului Islamic să-și extindă așa-numitul califat în Asia Centrală și de Sud. Acesta își propune să se consolideze ca fiind cea mai importantă organizație jihadistă din regiune, în parte prin confiscarea moștenirii grupurilor jihadiste care au venit înaintea ei. Acest lucru este evident în mesajele grupului, care apelează la luptătorii veterani jihadiști, precum și la populațiile mai tinere din zonele urbane. La fel ca omonimul grupului din Irak și Siria, ISIS-K valorifică expertiza personalului său și alianțele operaționale cu alte grupuri pentru a efectua atacuri devastatoare. Aceste atacuri vizează minorități precum populațiile Hazara (principalul grup șiit supus în perioada 1996 – 2001 persecuțiilor din partea talibanilor) și cele de religie Sikh din Afganistan, precum și jurnaliști, lucrători, personal de securitate și infrastructura guvernamentală. Scopul ISIS-K este de a crea haos și incertitudine în încercarea de a aduce luptătorii dezamăgiți din alte grupuri în rândurile lor și de a pune la îndoială capacitatea oricărui guvern aflat la guvernare de a oferi securitate populației. ISIS-K vede talibanii afgani drept rivalii săi strategici. Acesta îi califică pe talibani afgani drept „naționaliști spurcați” cu ambiții doar de a forma un guvern limitat la granițele Afganistanului. Acest lucru contrazice obiectivul mișcării Statului Islamic de a stabili un califat global. De la înființare, ISIS-K a încercat să recruteze talibani afgani de calibru, vizând în același timp pozițiile talibanilor din toată țara. Eforturile ISIS-K au avut un anumit succes, dar talibanii au reușit să oprească provocările grupului, folosind atacuri și operațiuni militare împotriva personalului și pozițiilor ISIS-K. Este clar că pierderile suferite în pozițiile de comandă ale ISIS-K au fost rezultatul operațiunilor conduse de SUA și afgani și, în special, ale atacurilor aeriene americane. Fiind o organizație relativ slăbită, obiectivele imediate ale ISIS-K sunt să-și completeze rândurile și să-și semnaleze prezența prin atacuri de anvergură. Grupul devine tot mai relevant în peisajul Afganistan-Pakistan. Este interesat să atace partenerii americani și aliați din străinătate, dar măsura în care grupul este capabil să inspire și să direcționeze atacuri împotriva Occidentului este o problemă care a împărțit armata SUA și comunitatea de informații. Cu toate acestea, în Afganistan, ISIS-K s-a dovedit a fi o amenințare mult mai mare. În plus față de atacurile sale împotriva minorităților și a instituțiilor civile afgane, grupul a vizat lucrătorii internaționali din asistență, eforturile coaliției de eliminare a minelor de pe terenuri (inclusiv cel minate de sovietici) și chiar a încercat să-l asasineze pe principalul trimis al SUA la Kabul în ianuarie 2021. Este încă prea devreme pentru a spune cum retragerea SUA din Afganistan va aduce beneficii ISIS-K, dar atacul asupra aeroportului din Kabul arată amenințarea continuă reprezentată de grup. Pe termen scurt, ISIS-K își va continua probabil eforturile de a semăna panica și haos, de a întrerupe procesul de retragere și de a demonstra că talibanii afgani sunt incapabili să ofere securitate populației. Dacă grupul este capabil să reconstituie un anumit nivel de control teritorial pe termen lung și să recruteze mai mulți luptători, cel mai probabil va fi pregătit să revină și să reprezinte amenințări la nivel național, regional și internațional.

 Talibani și armele capturate un pericol?

 Administrația președintelui Joe Biden este îngrijorată de armele care au rămas în Afganistan sau au fost capturate de la forțele afgane, încât are în vedere o serie de măsuri. Oficiali de la Pentagon au declarat că lansarea de atacuri aeriene împotriva echipamentelor mai mari, cum ar fi elicopterele, nu a fost exclusă, dar există reticență datorită obiectivului momentului: evacuarea afganilor care au colaborat cu Coaliția. S-a trecut la faza evacuării cu elicopterele din diferite zone ale Kabulului. Armata SUA a folosit trei elicoptere pentru a recupera din Kabul 169 de cetățeni americani şi a-i transporta în siguranță până la aeroportul din capitala Afganistanului. Americanii salvați se aflau pe acoperișul unui hotel situat la doar 200 de metri de aeroport, informează Reuters. De asemenea, Germania a trimis două elicoptere ușoare în Kabul pentru extragerea propriilor cetățeni care nu pot ajunge singuri până la aeroport, informează Der Spiegel.

Unde este aviația afgană?

 Un oficial de la Pentagon a spus că, deși nu există încă numere definitive, actuala evaluare a informațiilor privitoare la echipamentele capturate de talibani ne spune că aceștia controlează mai mult de 2.000 de vehicule blindate, inclusiv mașini blindate tip Humvees produse în SUA, și până la 40 de avioane, inclusiv UH-60 Black Hawks, elicoptere de atac dar și dronele militare tip ScanEagle. Între 2002 și 2017, Statele Unite au oferit armatei afgane aproximativ 28 de miliarde de dolari în arme, inclusiv rachete, ochelari de vedere pe timp de noapte și chiar drone mici pentru colectarea informațiilor. Elicopterele Black Hawk au fost cel mai vizibil semn al asistenței militare americane și ar fi trebuit să fie cel mai mare avantaj al armatei afgane față de talibani. Între 2003 și 2016, Statele Unite au furnizat forțelor afgane 208 de avioane, potrivit Biroul SUA pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO). Înainte de a fi capturate de talibani, forțele aeriene afgane aveau, conform raportului biroului Inspectorului General Special pentru Reconstrucția Afganistanului, cunoscut sub numele de SIGAR, peste 40 de elicoptere MD-530[4] operaționale fabricate în SUA și mai mult de 30 de elicoptere UH-60 Black Hawk. De asemenea, au existat mai mult de 23 de avioane de atac A-29 Super Tucano, dintre care unele au fost modernizate pentru a lansa bombe ghidate cu laser. În urma evaluărilor patru elicoptere Black Hawk păreau să fie sub controlul talibanilor. La un cost de 10 milioane de dolari fiecare, acestea reprezintă o captură scumpă dacă vor fi vândute pakistanezilor sau chinezilor. Pe aeroportul din Herat, filmările au arătat luptători talibani care operează un elicopter Mi-17 de fabricare rusă. Până în prezent, nu s-a demonstrat că operează aeronave fabricate în SUA. În ultima săptămână, multe dintre aceste aeronave au fost cele mai utile pentru piloții afgani în luptele cu talibanii.

Piloții afgani și talibanii

Piloții militari afgani sunt o țintă foarte importantă pentru talibani, spun inclusiv foști oficiali americani și afgani. Ei reprezintă o forță care poate lovi forțele în formare pentru atacuri ale talibanilor, pot transporta forțe de comando pentru misiuni și pot oferi acoperire pentru trupele terestre. Mai mult decât atât, piloții sunt o „resursă rară și valoroasă” pentru că antrenamentul lor durează ani de zile ceea ce înseamnă că sunt foarte greu de înlocuit, iar uciderea fiecăruia dintre ei reprezintă o lovitură foarte dură pentru autoritățile afgane. Piloții sunt cei mai vulnerabili pe străzile propriilor cartiere, acolo unde atacatorii pot veni de oriunde. Peste 10 piloți afgani au fost asasinați în diferite locuri din Kabul de talibani înainte de preluarea puterii la Kabul. Conform informațiilor cunoscute, întreagă aviație afgană este compusă din 339 de echipaje de zbor calificate și 160 de aeronave, mai mică decât un sfert din flota comercială a companiei americane Southwest Airlines. Flota utilizabilă este chiar și mai mică – în jur de 140 de aeronave, având în vedere că la unele dintre ele se efectuează lucrări de reparație și mentenanță. Forțele Aeriene Afgane sunt echipate cu elicoptere UH-60 Black Hawk și avioane de transport C-130H, iar niciunul dintre acestea nu pot fi întreținute de afgani, fiind nevoie de contractori finanțați de SUA pentru a asigura mentenanța, conform unui raport al Pentagonului. Un alt raport, din 2020, arăta că flota aeriană afgană nu va mai putea realiza misiuni militare „în câteva luni”, dacă va pierde sprijinul contractorilor. Pentagonul nu a precizat câți astfel de contractori vor mai rămân în Afganistan după retragerea trupelor. Cert este că talibani vor cere sprijinul pakistanezilor pentru mentenanță având în vedre că aceștia au echipamente similare cumpărate din SUA.

Aeroportul Termez noua bază a aviației afgane

Unul dintre oficialii americani a spus că între 40 și 50 de avioane au zburat în Uzbekistan cu piloții afgani care caută refugiu. Sosirea avioanelor pe aeroportul Termez din sudul Uzbekistanului a fost raportată de presa locală la 16 august, imagini comerciale prin satelit confirmând ulterior mutarea unei părți semnificative a flotei afgane (AAF) acolo. Aproape 600 de afgani au fost raportați că se aflau la bordul aeronavelor, afgani care au solicitau azil în Uzbekistan. Peste 40 de avioane AAF au zburat în Uzbekistan pentru a nu cădea în mâinile talibanilor după ce grupul a recâștigat controlul asupra Afganistanului la 15 august. Imaginile prin satelit de la firma Planet Labs[5] păreau să indice că aproximativ 26 de elicoptere și 21 de aeronave mici cu aripi fixe se aflau la Termez pe 16 august: 11 avioane utilitare C-208 și 10 avioane de atac ușor A-29 Super Tucano, împreună cu 16 Mi -17, cinci Mi-25 și cinci elicoptere UH-60 Black Hawk. Imaginile din rețelele sociale postate pe 17 august au apărut pentru a confirma că cel puțin trei UH-60 erau la Termez. Cu o zi mai devreme, site-urile web de urmărire a aeronavelor, cu sursă deschisă, indicaseră că mai mult de 10 avioane afgane, inclusiv C-208 și Mi-17, părăsiseră Kabul în direcția spațiului aerian uzbec. Generalul în retragere al armatei americane Joseph Votel, cel care a supravegheat operațiunile militare americane în Afganistan în calitate de șef al Comandamentului Central al SUA din 2016 până în 2019, a declarat că majoritatea componentelor hardware militare de ultimă generație capturate de talibani, inclusiv o aeronavă, nu sunt echipate cu tehnologie sensibilă din SUA. „În unele cazuri, unele dintre acestea vor semăna mai degrabă cu trofee”, a spus Votel. Există însă o îngrijorare imediată cu privire la unele dintre armele și echipamentele mai ușor de utilizat, cum ar fi ochelarii de vedere pe timp de noapte. Din 2003, Statele Unite au furnizat forțelor afgane cel puțin 600.000 de arme de infanterie, inclusiv puști de asalt M16, 162.000 de echipamente de comunicații și 16.000 de dispozitive pentru ochelari de vedere pe timp de noapte. „Capacitatea de a opera noaptea este un adevărat avantaj în operațiunile militare„, a declarat pentru Reuters un asistent al Congresului. Votel și alții au spus că armele mici confiscate de insurgenți, cum ar fi mitraliere, mortiere, precum și piese de artilerie, inclusiv obuziere, ar putea oferi talibanilor un avantaj împotriva oricărei rezistențe care ar putea apărea în fortărețele istorice anti-talibane, cum ar fi Valea Panjshir, la nord-est de Kabul. Oficialii americani au declarat că se așteaptă ca majoritatea armelor să fie folosite chiar de talibani, dar este mult prea devreme pentru a spune ce intenționează să facă cu ele – inclusiv să împărtășească caracteristicile echipamentelor cu state rivale ale SUA precum China. Lecția învățată de aici de americani spune că au nevoie de un mod mai bun de a monitoriza echipamentele pe care le oferă aliaților. Ar fi putut face mult mai mult pentru a se asigura că aceste echipamente trimise către forțele afgane au fost atent monitorizate și inventariate.

Talibanii și dispozitivele portabile de identificare a identității (HIIDE)

Lumea care observă retragerea forțelor americane din Afganistan, prăbușirea ulterioară a guvernului afgan și renașterea talibanilor, va asista, de asemenea, la vânarea și persecuția a mii de afgani, ajutați de sistemele de colectare a datelor biometrice. Într-un raport al publicației online, The Intercept[6], un oficial militar actual al SUA și un fost militar al SUA au confirmat că dispozitivele portabile de validare a identității (HIIDE) au fost confiscate de talibani în ofensiva lor împotriva forțelor guvernului afgan. Reporterii notează: dispozitivele HIIDE conțin date biometrice de identificare, cum ar fi scanarea irisului și amprentele digitale, precum și informații biografice și sunt utilizate pentru a accesa baze de date mari centralizate, oferind eventual talibanilor mijloacele de urmărire a membrilor guvernului afgan sau a celor care au cooperat cu forțele SUA și ale coaliției. Această dezvăluire oferă alte motive de îngrijorare cu privire la soarta cetățenilor afgani care ar putea fi vizați de talibani pentru colaborarea cu guvernul anterior sau cu forțele occidentale. În acest moment nu este clar câte dispozitive au fost preluate de talibani sau în ce măsură baza de date biometrice a armatei SUA privind populația afgană a fost compromisă. Implementarea unor astfel de metode de colectare biometrică de către guverne din alte părți (cum ar fi utilizarea acestora asupra populației uigure din China) creează preocupări din ce în ce mai urgente privind libertățile civile și drepturile omului.

Americani au colectat date biometrice ale populației afgane

Conform Directivei Departamentului Apărării 8521.01E, biometria este un „termen general utilizat pentru a descrie o caracteristică sau un proces” identificat atât ca o caracteristică biologică măsurabilă, cât și/sau comportamentală, care poate fi utilizată pentru recunoașterea automată (cum ar fi o amprentă digitală sau scanarea irisului), precum și procesele automate utilizate pentru identificarea unei persoane pe baza acestor caracteristici. Pe parcursul unei campanii de două decenii, forțele SUA din Afganistan au colectat date biometrice de la prieteni și dușmani deopotrivă pentru verificarea identificării, pentru probleme de securitate și pentru informații. Unele surse anonime afirmă că scopul inițial al Pentagonului a fost colectarea de date biometrice asupra a 80% din populația afgană, deși nu se știe dacă s-a realizat acest lucru. Regimul de colectare al datelor biometrice din Afganistan, a început serios în 2006 și a fost în mare măsură „împachetat” ca o modalitate de identificare și reținere mai eficientă a insurgenților actuali și de a descuraja ”insurgenții aspiranți”. Într-un articol din 2014 pentru Joint Force Quarterly, „Biometric-enabled Intelligence in Regional Command-East”, David Pendall și Cal Sieg notează că „scopul general al utilizării BEI (biometric-enabled intelligence) și biometrics-based a fost pentru a nega anonimatul și a crește eficacitatea operațiunilor de securitate și pe cele ale poliției”. Odată ce datele biometrice au fost colectate, indivizii au fost înscriși într-o bază de date extinsă, care putea fi accesat de coaliție și Forțele Naționale Afgane de Securitate (ANSF) din întreaga țară. O astfel de înscriere a fost realizată prin voluntariat din zonele rurale/sate sau involuntar de la cei reținuți ca martori sau posibili autori ai incidentelor de securitate. După înscrierea și încărcarea datelor biometrice în depozitele de date, anonimatul pe care se baza anterior insurgentul a fost eliminat, sporind probabilitatea ca insurgenții să fie conectați la incidente anterioare, cum ar fi atacurile cu dispozitive explozive improvizate (IED), prin amprente digitale sau alte date. Înscrierea a făcut, de asemenea, mai periculoasă participarea viitoare la activitate a insurgenților, acționând astfel ca un factor de descurajare pentru potențialii atacatori. Ca rezultat al acestui program de colectare și a operațiunilor bazate pe inteligență biometrică insurgenți au fost mai ușor supravegheați. Programul de înscriere biometrică a fost de asemenea utilizat pentru a asigura verificarea identității afganilor care cooperează și colaborează cu forțele SUA și ale coaliției.

Ce avantaj vor avea pakistanezi din recuperarea acestor dispozitive?

Odată cu recuperarea de către talibani a acestor dispozitive acei indivizi identificați prin programul de biometrie condus de SUA și etichetați drept „prietenoși” se găsesc într-un mare risc. În raportul The Intercept, un veteran al operațiunilor speciale ale armatei și-a exprimat îngrijorarea că, deși talibanii ar putea avea nevoie de instrumente suplimentare pentru a accesa datele HIIDE și a urmări afganii care au asistat forțele SUA și ale coaliției, aliații lor din regiune sunt probabil dispuși să-și ofere expertiza. Mă refer la ruși, pakistanezi sau chinezi. Potrivit acestui fost oficial al forțelor speciale, talibanii nu au echipamentele necesare pentru a utiliza datele, dar ISI are, referindu-se la agenția de spionaj din Pakistan, Serviciul de Informații Inter-servicii, despre care se spune că este principalul binefăcător internațional al talibanilor. Dar dacă talibanii pot folosi de fapt cea mai avansată tehnologie rămâne de văzut. Avioanele americane, de exemplu, necesită adesea o întreținere complicată cu care se luptă statele naționale care le au în dotare darămite aceste dispozitive IT ultrasofisticate. Chiar și statele care susțin că ar putea avea know-how-ul, cum ar fi Pakistanul învecinat nu pot face totul fără un contractor autorizat. Dacă această tehnologie militară ar trece de la talibanii afgani la insurgenții regionali, cum ar fi Tehreek-e-Taliban Pakistan, asta ar înseamna un adevărat dezastru pentru Pakistan. Talibanii s-ar putea confrunta cu aceleași probleme pe care le-au avut și forțele armate afgane: fără sprijin scump, adesea oferit de contractori străini, o mare parte din cele mai impresionante tehnologii americane vor aduna praful pe ele.


[1] Liderul taliban, însă, nu este străin de occidentali.

După eliberarea sa din închisoare în 2018, el a servit ca negociator șef al talibanilor în negocierile de pace cu Statele Unite din Qatar, care au dus la un acord cu administrația Trump privind retragerea forțelor SUA. În noiembrie 2020, a pozat în fața scaunelor cu margini de aur, împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo. Un prieten apropiat al liderului suprem fondator al talibanilor, Mohammad Omar, se crede că Baradar deține o influență semnificativă asupra rangului taliban. A luptat cu forțele sovietice în timpul ocupării Afganistanului și a fost guvernatorul mai multor provincii la sfârșitul anilor 1990, când talibanii au condus ultima dată țara.

[2] Cele mai recente valori de la Casa Albă au dezvăluit că 21.600 de persoane au fost evacuate în ultimele 24 de ore (25-26 august). Au ieșit pe 37 de zboruri militare americane diferite – 32 C-17 și 5 C-130 – care transportau aproximativ 12.700 de evacuați; 57 de zboruri de coaliție suplimentare au transportat încă 8.900 de persoane din capitala afgană. (Oficialii Pentagonului au declarat pe că 42.000 de persoane au fost evacuate în acel moment; numărul total de 21.600 din ziua de 24 august aduce cele mai recente cifre la 63.900 de persoane, potrivit Casei Albe).

[3] Provincia Khorasan a Statului Islamic, cunoscută și sub acronimele ISIS-K, ISKP și ISK, este afiliat oficial al mișcării Statului Islamic care operează în Afganistan, recunoscut de conducerea centrală a Statului Islamic în Irak și Siria. ISIS-K a fost fondat oficial în ianuarie 2015. Într-o perioadă scurtă de timp, a reușit să consolideze controlul teritorial în mai multe districte rurale din nordul și nord-estul Afganistanului și a lansat o campanie letală în Afganistan și Pakistan. În primii trei ani, ISIS-K a lansat atacuri împotriva grupurilor minoritare, a zonelor și instituțiilor publice și a obiectivelor guvernamentale din marile orașe din Afganistan și Pakistan. Până în 2018, a devenit una dintre primele patru organizații teroriste cele mai mortale din lume, potrivit indicelui global de terorism al Institutului pentru Economie și Pace. Dar după ce a suferit pierderi teritoriale majore, de conducere și de bază pentru coaliția condusă de SUA și partenerii săi afgani – care au culminat cu predarea a peste 1.400 de luptători și familiile lor guvernului afgan la sfârșitul anului 2019 și la începutul anului 2020 – organizația a fost declarată, de către unii, învinsă.

[4] Elicopterul era popular în rândul clienților precum Kenya care puteau cumpăra un elicopter cu armură capabil pentru mai puțin de jumătate din costul unei nave de foc, cum ar fi AH-1 Cobra sau AH-64 Apache. Israelul a folosit Defender pe scară largă în timpul conflictelor de la sfârșitul anilor 1970 și 1980 împotriva forțelor blindate siriene.

[5] Planet Labs, Inc. (fosta Cosmogia, Inc.) este o companie americană privată de imagistică a Pământului, cu sediul în San Francisco, California. Scopul lor este să preia imagini zilnice ale întregul Pământ pentru a monitoriza schimbările și a identifica tendințele. Compania proiectează și produce sateliți miniaturali Triple-CubeSat numiți Doves, care sunt apoi livrați pe orbită ca sarcini utile secundare în alte misiuni de lansare a rachetelor. Fiecare satelit este echipat cu un telescop de mare putere și o cameră programată pentru a captura diferite porțiuni ale Pământului. Fiecare satelit de observare Dove Earth scanează continuu Pământul, trimitând date odată ce trece peste o stație terestră, prin intermediul unui senzor de imagine cadru. Imaginile colectate de Doves, pot fi accesate online și unele dintre acestea sunt disponibile în cadrul unei politici de acces la date deschise, oferă informații actualizate relevante pentru monitorizarea climei, predicția randamentului culturilor, planificarea urbană și răspunsul la dezastre. Odată cu achiziționarea lui BlackBerry în iulie 2015, Planet Labs a lansat 87 de sateliți Dove și 5 RapidEye pe orbită. În 2017, Planet a lansat încă 88 de sateliți Dove și Google a vândut filialei Terra Bella și constelația sa de sateliți SkySat către Planet Labs. Până în septembrie 2018, compania lansase aproape 300 de sateliți, dintre care 150 sunt activi.În 2020, Planet Labs a lansat șase sateliți suplimentari SkySats de înaltă rezoluție, SkySats 16-21 și 35 Dove.

[6] The Intercept este o publicație online a First Look Media, o companie americană non-profit fondată de miliardarul co-fondator eBay Pierre Omidyar. Editorul său este Betsy Reed. Publică, de asemenea, patru podcast-uri: Intercepted, Deconstructed, Murderville GA și Somebody


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Talibanii etalează armele capturate, ISIS-K bombele!”

  • Avansez o ipoteza. Bombardeaua de la aeroport face parte din ceea ce se numeste „damage control”. Ii scoate pe talibani frecventabili in antiteza cu ISIS K. Cred ca nici talibanii nici ISIS K habar n-aveau de bomba. Plus ca talibanii au fost luati si ei prin surpridere cat de usor au luat Afganistanul. False flag. Cine stie de ce a cazut blocul 7 WTC, stie si despre afacerea asta. Povestea oficiala e prea subtire si „nu tine apa”.

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog