Theodor Paleologu: „Auf deutsch, herr präsident, kein problem”

Monica Mihai: Bună seara și bine v-am găsit la o ediție specială a emisiunii Gândurile lui Cristoiu, alături de mine și de domnul Cristoiu îl avem invitat în această seară pe candidatul PMP la prezidențiale domnul Theodor Paleologu.
Theodor Paleologu: Bună seara, mulțumesc pentru invitație.

Monica Mihai: Bine v-am găsit domnul Paleologu și bineînțeles analistul politic Ion Cristoiu, domnule Cristoiu bine v-am găsit și în această seară la interviurile pe care le-am demarat cu cei care candidează pentru cea mai înaltă funcție în stat la alegerile prezidențiale. Domnule Paleologu este o întrebare pe care o adresăm în această perioadă invitaților noștri, arzătoare, vorbim despre moțiunea de cenzură. Cum vă poziționați dumneavoastră și partidul pe care îl reprezentați la această moțiune de cenzură care înțelegem că se va vota săptămâna viitoare joi?
Theodor Paleologu: Păi cum să mă poziționez, eu sunt în afara parlamentului, eu n-am ce să mă poziționez. Partidul Mișcarea Populară va vota moțiunea, a semnat moțiunea, acum să vedem dacă moțiunea va trece. Eu sper din toată inima să treacă această moțiune.
Ion Cristoiu: Bun. Știu, dar eu nu vreau să rămânem la dacă va trece. Trece.
Monica Mihai: Calculele arată că de data aceasta va trece.

Ion Cristoiu: Acum nu știu dacă să mă adresez candidatului sau analistului politic.
Theodor Paleologu: Nu, candidatului.
Ion Cristoiu: Bun, candidat. Spuneți-mi dacă ați fi președinte care din formulele post-moțiune va…
Theodor Paleologu: Vreau să o iau puțin mai de dinainte. Eu cred că dacă aș fi fost în locul domnului Iohannis nu aș fi ajuns în situația asta pentru că el a creat situația asta. El a manevrat atât de inteligent în primii doi ani, încât PSD a câștigat cu 46% în 2016, iar apoi a numit-o pe doamna Dăncilă făcându-și un plan că în felul ăsta îngroapă PSD-ul. Partea proastă e că îngroapă și țara odată cu PSD-ul și el a numit-o pe doamna Dăncilă. Repet, făcându-și un plan personal că în felul ăsta își asigură realegerea ca președinte. Deci trebuie spuse lucrurile astea dintru început, da, pentru că e vorba de bilanțul domnului Iohannis ca președinte. Un bilanț, după mine, foarte mediocru. Acum, ce-i de făcut de acum încolo, asta-i problema. Mai e un alt aspect, domnul președinte Iohannis a lăsat ca instituția prezidențială să fie aproape golită de conținut. A asistat pasiv la această degradare a funcției prezidențiale. Și acum e cam greu, dintr-o dată a început să citească Constituția și să își dea seama că are unele atribuții pe care nu le cunoștea până acum. Greu de spus ce să faci în continuare. Sunt mai multe variante, variante de guvern minoritar PNL, varianta unui prim-ministru fără afiliere partizană, sunt mai multe variante care se discută, dar ce o să fac eu o să vă spun după 25 noiembrie.

Ion Cristoiu: De ce toate calculele de până acum că domnul Klaus Iohannis nu ar fi favorizat de această moțiune de cenzură? De ce? E limpede că e de acord.
Theodor Paleologu: De acord cu ce?
Ion Cristoiu: Cu moțiunea asta de cenzură. Ce l-a apucat acuma, că putea să depună PNL-ul moțiune după alegeri? Ca să vrem să înțelegem.
Theodor Paleologu: Nu-mi dau seama, au fost alte moțiuni în trecut care mi-au dat impresia unei gesticulații, adică hai să ne facem că depunem moțiune de cenzură dar fără dorința reală de a înlocui guvernul Dăncilă. Acuma, mă rog, după toate calculele moțiunea ar trebui să treacă, dar să vedem, să nu ne trezim că absentează strategic unii parlamentari, sper să nu se întâmple lucrul ăsta, dar cine știe.
Monica Mihai: Este suficient un număr de patru voturi să nu existe și atunci moțiunea nu va trece pentru că este la firul ierbii 237 de voturi.
Theodor Paleologu: Exact, e foarte, foarte strâns într-adevăr.

Ion Cristoiu: Încă nu mi-am dat seama ce situație aveți dumneavoastră în raport cu PMP-ul. Adică sunteți ca și Diaconu independent sprijinit de?
Theodor Paleologu: Stați puțin, independent… Eu sunt un om de dreapta, Partidul Mișcarea Populară face parte din Partidul Popular European, eu îmi asum această identitate doctrinară nu bag în buzunar, am fost și membru în partidul de dreapta francez UMP, Union for a Popular Movement, și Republican, partidul lui Sarkozy, am votat CDU în Germania, eu sunt de acolo, adică eu nu pretind că sunt un politician din ăsta post-ideologic. Nu. Sunt un om de dreapta asumat, PMP are această identitate, plus e un partid unionist ceea ce îmi place, dar nu sunt membru. Nu sunt membru nu că aș respinge în vreun fel apartenența asta, vă amintesc că am fost în 2014 în PMP dar am plecat rapid că nu mi-a convenit. Și mai e un lucru, e vorba pur și simplu de ce haină ți se potrivește. Cred că noi suntem cam la fel, dumneavoastră ce purtați 25 sau 26 ceva genul ăsta, de ce, pentru că suntem oleacă mai rubiconzi. Alții de aceeași înălțime cu noi poartă 50 sau 52. Ce vreau să spun cu asta, că haina de om de partid nu mi se potrivește, prin structura mea nu sunt un om de partid. Respect oamenii de partid, îmi place de exemplu foarte mult Eugen Tomac, m-am înțeles întotdeauna cu el. el e un om de partid, în sensul bun al cuvântului, nu disprețuiesc lucrul ăsta dar eu nu sunt așa, eu sunt un tip foarte independent, spun ce gândesc, nu-mi plac ședințele, mă obosesc ședințele, nu-mi place disciplina de partid, nu zic că nu e importantă, dar nu-mi place mie, așa sunt eu mai rebel.

Monica Mihai: Spuneați dumneavoastră că vă plac chiar oamenii care sunt dați afară din partid pentru că asta înseamnă…
Theodor Paleologu: Eu am reușit lucrul ăsta, cine m-a depășit este Cristi Preda, da, a reușit să fie dat afară…
Monica Mihai: De două ori.
Theodor Paleologu: De două ori, deci scorul e 2 la 1 între noi doi. De altfel Cristi Preda chiar ține astăzi un curs la Casa Paleologu de introducere în știința politică, e un prieten pe care îl apreciez foarte mult.

Ion Cristoiu: Știm foarte puține lucruri despre… și eu sunt curios, așa, personal, ce e aia Casa Paleologu, ce e, o afacere?
Theodor Paleologu: Este o fundație, sunt antreprenor social cum se numește acum.
Ion Cristoiu: Ce e aia?
Theodor Paleologu: Dau burse.
Ion Cristoiu: Am înțeles din interior că chiar are profit.
Theodor Paleologu: Oh, categoric, foarte bine merge.

Ion Cristoiu: Păi povestiți-ne, dați-ne soluția și nouă.
Theodor Paleologu: Am avut în șapte ani aproape 6000 de cursanți, cursanți unici, vă văd foarte mirat.
Ion Cristoiu: Păi nu, că îmi fac și eu una…
Theodor Paleologu: Și fac cursuri de toate, retorică, filosofie. Să știți că cu Platon și Aristotel, Kant, Hegel se câștigă foarte bine, există interes pentru așa ceva. Cursurile despre Homer, rup cu Homer și cu Platon și cu Plutarh.

Ion Cristoiu: Aveți o casă da?
Theodor Paleologu: Am o casă pe care a construit-o bunicul meu în 1931, din păcate nu este cea din strada Paleologu care venise și Eminescu și Cantacuzino.
Ion Cristoiu: Nu vă critic pentru asta. Spuneți-ne ce aveți acolo, o sală de curs, povestiți-ne.
Theodor Paleologu: Da. E o casă măricică, cubistă, burgheză, din anii 30 și în salon fac cursuri.
Ion Cristoiu: Câți încap?
Theodor Paleologu: Încap 25, 26 uneori chiar 30 dacă stau ceva mai înghesuiți, în general avem cam douăzeci și ceva de cursanți. Astăzi sunt mulți, la Cristi Preda sunt 25 dacă nu mă înșel.
Ion Cristoiu: Ah, nu predați numai dumneavoastră.
Theodor Paleologu: Predau și alții. Acuma, în campanie, din păcate am predat foarte puțin, nu prea mai am timp, regret lucrul ăsta foarte mult. Acum o săptămână și ceva am ținut un curs despre Homer, despre Iliada ca manual de leadership și a fost foarte multă lume, au fost 70 de cursanți.
Ion Cristoiu: Și pentru ei care e afacerea?
Theodor Paleologu: Pentru cine?
Ion Cristoiu: Pentru cursanți?
Theodor Paleologu: Nu știu dacă ați prins în anii 90, la începutul anilor 90 era o publicitate pentru ciocolata Lindt. ”Un moment de finesse dans un monde de brute” – Un moment de finețe într-o lume de brute. E, e un moment de finețe, oamenii au nevoie…

Ion Cristoiu: Păi și cine sunt oamenii ăia domnul Paleologu?
Theodor Paleologu: Cine sunt cursanții? Păi sunt oameni să spunem între 25 și 50 de ani, cei mai mulți, cam 85% au acest profil și sunt de toate. Avocați, procurori, judecători, medici, IT-iști, programatori, antreprenori, funcționari, am avut și un comisar de poliție, tot felul de lume foarte interesantă.
Ion Cristoiu: Și ei plătesc ca să vă audă pe dumneavoastră?
Theodor Paleologu: Și ei plătesc. Avem și elevi, elevilor și studenților le dăm burse și mai dau burse și pensionarilor, că țin foarte mult să avem și pensionari printre noi.
Ion Cristoiu: Ei plătesc să vă audă pe dumneavoastră să vă audă vorbind de Homer?
Theodor Paleologu: Da, exact.
Ion Cristoiu: Eu leșin, eu n-am auzit așa ceva.
Theodor Paleologu: Să știți că Homer rupe, rupe, nu așa.

Monica Mihai: Și cum se transpune Homer în viața de președinte?
Theodor Paleologu: Mă ajută, mă ajută, oh, ajută enorm de mult. Hai să-l luăm pe Agamemnon. De ce este Agamemnon un lider extraordinar? Pentru că și-a ales foarte bine consilierii, pe Nestor și pe Ulise, îi ascultă, când face o greșeală recunoaște și încearcă apoi să o repare, pentru mine Agamemnon este un conducător extraordinar pentru că are ceea ce numește Goleman în cartea lui despre leadership focus. Are un scop, e focusat asupra unui scop colectiv și face totul ca să atingă scopul respectiv.
Monica Mihai: Adică ce spuneți dumneavoastră este că vă veți înconjura de o echipă foarte bună.
Theodor Paleologu: O să mă înconjor numai de Nestori și Ulise.
Monica Mihai: Și aveți deja această echipă pregătită?
Theodor Paleologu: Am deja o listă consistentă, dar nu vreau să o fac publică până nu trec de 10 procente.
Monica Mihai: Sunt membri de partid? Sunt din PMP?
Theodor Paleologu: Nu, nu. Niciunul nu e membru PMP. Dar să ne înțelegem, nu voi face publică această listă decât atunci când voi trece de 10% pentru că înainte e caraghios. Când ai 8% nu te apuci să vinzi pielea ursului din pădure. Când mă apropii de intrarea în turul doi voi face publică aproape toată lista, nu chiar toată lista pentru că sunt și diplomați și militari pe care nu-i pot anunța.

Ion Cristoiu: Că suntem la capitolul ăsta cu partidul, care este… Acest gen de candidatură este o premieră, e vorba de candidatură serioasă, ei au fost și înainte independenți din ăștia care voiau să apară la televizor. Care e raportul unui candidat ca dumneavoastră cu partidul?
Theodor Paleologu: Bun.
Monica Mihai: La ce vă obligă?
Theodor Paleologu: Pe mulți dintre ei îi cunosc de multă vreme. Sunt oameni cu care mă știu, în care am încredere.
Ion Cristoiu: În ce constă? E o mașinărie, monitorizați presa? Ca să putem să vă luăm în serios.
Theodor Paleologu: Da, sigur. Luați-mă în serios vă rog foarte mult. Păi e totuși aparatul partidului, dar mai sunt și alții care sunt implicați în asta, sunt și… o echipă pentru design, pentru partea de campanie, ați văzut că am totuși niște afișe foarte reușite.

Ion Cristoiu: De câte ori ies din casă dau de Paleologu președinte și zic ia uite, mă, putea să scrie Cristoiu președinte.
Monica Mihai: Poate la alegerile viitoare.
Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, în 2012 pe atunci stăteam pe strada Paleologu, prietena mea avea un apartament pe strada Paleologu, de altminteri un bloc clădit exact pe locul unde fusese casa noastră, grădina noastră înainte de anii 30 și mă uitam pe geam și am văzut un afiș, erau alegerile din 2012, cu mine. Deci, vă dați seama culmea narcisismului, stau pe strada Paleologu, mă uit pe fereastră și văd un afiș cu Paleologu.

Monica Mihai: Domnul Paleologu, scorul partidului PMP la ultimele alegeri a fost undeva de puțin peste 5%.
Theodor Paleologu: Nu, nu 5,9.
Monica Mihai: 5,9. Cum veți depăși acest scor pentru că v-am ascultat declarațiile din ultimele săptămâni în care erați ferm convins că veți reuși să depășiți chiar 10% și să ajungeți în turul al doilea? De unde veți lua? Din care parte?
Theodor Paleologu: Pentru că alegerile prezidențiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare. Se votează un om. Un om, o viziune, de aia este Dan Barna atât de jos față de propriul lui partid și zic față de propriul lui partid, nu față de ansamblul USR-PLUS pentru că e vorba de un om și de viziunea lui și de experiența lui, de capacitatea lui de a convinge, de a articula un proiect de societate, asta contează în primul rând. Alegerile prezidențiale întotdeauna sunt cu surprize. Întotdeauna și nu numai în România. Amintiți-vă 2014, câți credeau că va câștiga Iohannis? În 2009 țin minte aproape tot corpul diplomatic era convinsă că va câștiga Geoană. În 2000 cine și-ar fi imaginat că urma să ne trezim cu turul doi Vadim-Iliescu, în 2017 în Franța, vă mărturisesc, eu până foarte târziu nu am crezut că va câștiga Macron. În Statele Unite cine își imagina că urma să câștige Trump și așa mai departe. Ce vreau să spun cu asta este că alegerile prezidențiale sunt întotdeauna cu surprize. Surprize mai mici sau mai mari sau foarte mari. Ei bine, eu am această convingere că voi crea o foarte mare surpriză pe 10 noiembrie și apoi pe 24 noiembrie.

Monica Mihai: Am luat proiectul pe care îl aveți dumneavoastră pentru România și mi-am notat câteva lucruri pe care aș vrea să vă întreb punctual. Aveți aici o recomandare, angajatul trebuie să fie liber să muncească oricât dorește. Ce înseamnă asta concret și aplicabil?
Theodor Paleologu: E vorba să nu fie limitări la dreptul de a muncii și de a avea o remunerație pe măsură.
Monica Mihai: Oricât dorește, adică să fie posibil să lucreze ore în plus?
Theodor Paleologu: Da. Să poată lucra ore în plus dacă dorește acest lucru. Mai mult de atât, eu consider că orele în plus, astea dorite de cel care lucrează, să nici nu fie taxate. Asta e o altă chestiune despre care putem vorbi în plus dacă vreți.

Ion Cristoiu: Am văzut în tot… v-am citit interviurile și declarațiile și am văzut o preocupare a dumneavoastră pentru ipostaza de președinte al României post-decembristă. Haideți că chiar vreau să discut serios. Spuneți-mi, nu numai raportat la Klaus Iohannis, spuneți-mi cum vedeți dumneavoastră președintele României în post-decembrism? E bine precizat în Constituție? De aici să începem.
Theodor Paleologu: Da, vorbeam și înainte de emisiune, Constituția are mai multe bube. E incoerentă mai exact. Ea a fost copiată după constituția franceză, dar copiată cu greșeli. Și are probleme de logică, de logică constituțională. De exemplu președintele lui poate dizolva parlamentul din proprie inițiativă, e o procedură extrem de complicată și vedem acuma cât de grav e acest lucru. Procedura de suspendare a președintelui, iarăși a produs în două rânduri o agitație fără rost. Apoi, președintele numește primul ministru dar nu se poate descotorosi de el. Astea sunt incoerențe care trebuie corectate. Eu îmi doresc, vreau, propun o reformă radicală a Constituției. Poate chiar ar fi cazul să nu vorbesc de o reformă ci de o schimbare radicală de regim politic, de constituție. Acuma, legat de modul în care diferiții președinți, mă gândesc că la asta vă refereați, cum au umplut acest rol diferiții președinți. Pentru că într-adevăr Constituția lasă loc, nu zic de interpretare, dar de stiluri diferite de a umple această funcție. Și l-am avut pe Traian Băsescu care era foarte activ în exercitarea prerogativelor, Klaus Iohannis, tocmai, pasiv în ceea ce privește rolul lui, adică cred totuși că chiar și așa cum este Constituția asta, ea dă președintelui o serie de pârghii pe care le poate folosi. Unii le folosesc, alții nu le folosesc, deci… sper că am răspuns la întrebare. Dar schimbarea Constituție este absolut fundamentală pentru că dacă vom continua așa ne vom afunda din ce în ce mai mult în marasm. Mai mult de atâta suntem abonați la crize recurente, eu cred că e necesară o dezbatere despre Constituție, despre aceste schimbări fundamentale pe care le propun și, de ce nu, ar trebui să discutăm și despre republică și monarhie pentru nu am avut parte de această discuție.

Monica Mihai: Care ar trebui să fie discuția în această zonă?
Theodor Paleologu: Legată de, mă rog, ce s-a întâmplat în 47, dacă românii își doresc sau nu-și doresc o schimbare de regim din acest punct de vedere, măcar să știm pe bune unde stăm. Eu nu vreau să forțez lucrurile într-o direcție sau alta, dar cred că e necesară o discuție pe această temă pentru că nu am avut o discuție reală pe tema formei de guvernământ. Și e vorba de o discuție principială, nu de cutare sau cutare precedent.

Monica Mihai: Exact asta urma să fie întrebarea mea având în vedere că ultimul rege, regele Mihai I al României a murit, dacă ar fi vorba să aducem discuția de monarhie care ar fi linia de succesiune?

Theodor Paleologu: Nu, e o chestiune de principiu, nu de favorizare a unei persoane sau a alteia. E o chestiune de principiu și apoi, dacă există un acord, un consens asupra principiului, vedem mai departe ce anume putem face. Dar deja e mult prea departe, întâi cred că e necesară o discuție reală, onestă pe această temă, pe tema regimului politic pe care îl vrem. În ceea ce privește Constituția republicană, repet, cred că e nevoie de o schimbare fundamentală, asta e convingerea mea personală că avem nevoie de o schimbare, vorba lui Caragiale, pe ici pe colo, dar în puncte cu adevărat esențiale, extrem de importante pentru coerența regimului nostru politic.

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu dați-mi voie să fac o observație. Problema președintelui a fost simplă până în 2003 când a apărut acest decalaj între mandatul președintelui și alegerile parlamentare. Domnul Traian Băsescu a încercat să rezolve această schizofrenie pentru că e clar că președintele fiind omul unui partid, dacă partidul ăla nu era la guvernare, celălalt partid principal, PSD sau PNL, era adversar. Am văzut, trebuie să remarc, dumneavoastră, dar nu ați adâncit, spuneți că până la urmă chiar și în condițiile în care un președinte precum Klaus Iohannis are un alt guvern ar putea președintele să negocieze anumite proiecte. Sunt de acord cu dumneavoastră dar vreau să-mi adânciți asta. Adică de ce trebuie să fie tot timpul președintele țepos față de guvern, deoarece guvernul e al altui partid?
Theodor Paleologu: Acum mai e o problemă. Cu PSD în varianta Dragnea-Dăncilă e greu să negociezi ceva pentru că ei înșiși sunt extrem de sectari. E greu de discutat. Uitați-vă la doamna Dăncilă, nu vrea să înțeleagă nimic, a propus-o pe Rovana Plumb, era evident că urma să fie un dezastru după aia a continuat cu Dan Nica, e incredibil, nimic nu învață doamna Dăncilă, nu vrea să audă nimic, nu ascultă nimic, e extraordinar de rigidă și nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală și încăpățânată și nimic nu vrea să audă. Însă revenind la întrebarea domnul Cristoiu, da, sigur, e necesar un dialog pentru că, vă dau exemplul diplomației, știți că e o chestiune care îmi e foarte aproape, sunt ambasade importante unde nu avem ambasadori încă, în Canada nu avem ambasador, n-am avut ambasador la Bruxelles multă vreme, ani de zile n-am avut ambasador la Bruxelles, în Israel n-avem ambasador, în Mexic n-avem ambasador, în Vietnam n-avem ambasador. De ce? Pentru că sunt foarte căpățânoși și unul și altul or aici trebuie un minim dialog pentru că știți foarte bine și dumneavoastră că mai mult de două săptămâni nu e normal să lași o ambasadă fără ambasador. Este o lipsă de respect față de țara respectivă. Eu știu că asta poate nu pasionează masele, dar e foarte important modul în care se prezintă o țară în lume este foarte important, eu cred că este jobul principal al președintelui, să reprezinte România. Ce spune Constituția asta este, prima frază: Președintele reprezintă statul român. Este un lucru pe care îl poate face cu demnitate și cu eficiență dacă își propune acest lucru.

Monica Mihai: Cum ați gestiona dumneavoastră în scenariul în care ați câștiga alegerile prezidențiale, să presupunem că nu veți avea, adică sunt șanse foarte mici să existe un guvern PMP, va exista probabil un guvern PNL, USR, nu este exclus ca să fie și PSD la guvernare. Cum vă vedeți dumneavoastră relația dumneavoastră sau relația instituțională?
Theodor Paleologu: Eu cred că e un atu faptul că nu sunt șef de partid și că nu mă susține un partid mare pentru că nu cred că e bine pentru România să avem un președinte șef de partid, care e șef al statului și în același timp șef de partid în care statul și partidul oarecum se contopesc. Statul partid e ceva ce ar trebui să depășim pentru totdeauna. Președintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor așa cum spune Constituția, să nu rămână o ficțiune ce scrie în Constituție. Evident că fiind cine sunt îmi doresc o coaliție largă de dreapta din care PMP-ul să facă parte, evident. Mai mult de atâta, în 2020 vor fi alegeri și îmi doresc ca partidele care susțin acțiunea președintelui să susțină o schimbare radicală a Constituției pentru că Constituția nu o poate schimba președintele prin simpla lui voință. Trebuie să aibă o majoritate parlamentară, trebuie ca guvernul o schimbare a Constituției. Deci, schimbarea Constituției, dacă voi fi ales pe 24 noiembrie, va fi o temă importantă pentru dezbaterea electorală din 2020.

Monica Mihai: Și ce se va întâmpla în ideea în care dumneavoastră promiteți asta acum ca președinte, veți ajunge președinte și vă veți trezi în situația în care nu veți putea face acest lucru pentru că nu veți avea majoritate parlamentară.
Theodor Paleologu: În 2019, evident, în decembrie 2019 când voi depune jurământul evident că nu va exista o majoritate în acest sens. Dacă proiectul meu eșuează, voi vedea ce fac atunci pentru că există și modelul de Gaulle care atunci când proiectul lui a eșuat, a plecat. Deci a plecat de două ori. Bun, să ne înțelegem, nu-mi doresc deloc o asemenea situație eu cred că există o dorință foarte puternică în țara noastră de schimbare a Constituției pentru că foarte multă lume își dă seama că această constituție produce crize în mod recurent și aceste crize sunt extrem de păguboase pentru societatea românească.

Ion Cristoiu: Am văzut în tot ce ați declarat până acum nu prea a fost abordată, dacă nu chiar deloc, două prerogative ale președintelui, cele de politică externă, foarte importante, și cele… președintele în raportul său cu sistemul instituțiilor de forță. Hai să începem cu partea externă că la asta vă pricepeți. Programul dumneavoastră de ce începe chiar cu națiunea? ”Națiunea suferă de pe urma (?) de încredere din România de azi în paralel cu neglijarea valorilor naționale și luarea în derâdere a crescut…” de ce ați pus prima propoziție sau… națiunea?
Theodor Paleologu: Păi nu vi se pare că e o valoare…
Ion Cristoiu: Nu știu, eu v-am întrebat. Că ar putea să vină anumiți intelectuali și să spună…
Theodor Paleologu: Că ce, că națiunea e depășită? Eu nu cred că națiunea este depășită, cred dimpotrivă că națiunea este cadrul pentru democrație, iertați-mă că citez acuma din nou autori, dar profesorul meu Pierre Manent, cel cu care mi-am făcut teza de doctorat a scris texte memorabile pe această temă, națiunea este o formă politică fără de care democrațiile europene nu sunt de conceput. E o carte tradusă, de altminteri, și în românește, Metamorfozele cetății, la Humanitas.

Ion Cristoiu: Ați urmărit în ultimul an, dacă nu chiar în ultimii doi ani, această dezbatere a poziției României în raport cu alianțele în care se află. Să luăm care este părerea dumneavoastră ca viitor președinte în legătură cu, că de asta vă spun, suntem prea slugarnici, suntem prea bățoși? Cum vedeți dumneavoastră relația cu Uniunea Europeană?
Theodor Paleologu: Relația cu Uniunea Europeană trebuie să fie una normală și cred că…
Ion Cristoiu: A fost normală până acuma?
Theodor Paleologu: Să știți că Iohannis nu e mai activ pe plan internațional decât pe plan intern, e același om. Să nu credeți că el e altfel în germană decât în română. E la fel. La fel este și la Bruxelles sau în altă parte. Mă rog, eu mă bucur când îl văd în pozele de grup că e mai înalt decât ceilalți, face plăcere, dar dincolo de asta nu-i un om activ în cadrul Uniunii Europene. Mai e un lucru, Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de criză foarte gravă, or președintele României strălucește prin absență totală în dezbaterile…
Ion Cristoiu: De fapt România.
Theodor Paleologu: Păi, prin președintele pe care îl avem noi suntem zero barat în tot ce ține de discuții despre destinul Uniunii Europene. Și, repet, e vorba de o criză gravă legată de imigrație legată de absența unei politici externe comune, lipsă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene faptul că prea multe țări fac aranjamente individuale care slăbesc coeziunea Uniunii Europene, șomajul tinerilor, toate astea sunt probleme foarte grave, iar noi nu ne pronunțăm, nici măcar nu sunt prezente în dezbaterea publică românească, sunt foarte puțin prezente de parcă noi am trăi pe altă planetă. Or nu trăim pe altă planetă suntem în Uniunea Europeană și îmi doresc ca președintele României să fie implicat și voi fi implicat în aceste dezbateri europene.

Ion Cristoiu: Bun, dar relația noastră, a României, de la început, de la intrarea în UE cu Uniunea Europeană. Adică cum o vedeți dumneavoastră? Trebuie să obținem mai mult respect, mai multe drepturi, dimpotrivă…
Theodor Paleologu: Respectul îl câștigi când ești respectabil, când te respecți pe tine însuți. Din păcate guvernanți noștri au dat celorlalți nuielele cu care să fim bătuți. Când ai pe doamna Dăncilă prim-ministru, când îl ai pe Ponta prim-ministru sau pe Grindeanu sau pe cine o fi nu de situații penibile în care te afli. E vorba și de demnitatea celor care reprezintă statul român, dar demnitatea nu trebuie confundată cu cocoșismul. Foarte multă lume confundă demnitatea cu cocoșismul. Mai dăm o replică și înjurăm olandezi sau pe nemți sau pe franțuji sau pe cine o fi. Nu, e vorba de a câștiga respectul printr-o diplomație responsabilă și activă și România poate juca un rol important în Uniunea Europeană. Lucrul ăsta e posibil.

Monica Mihai: Cum ar trebui să se poziționeze România în acest conflict chiar și economic între Statele Unite și Uniunea Europeană?
Theodor Paleologu: Eu mă așteptam să mă întrebați și de chestiunea legată de armată, că și aia e o chestiune foarte importantă. Conflictul economic este foarte mult legat de administrația Trump.
Ion Cristoiu: Domnul Klaus Iohannis nu crede în acest conflict și încearcă să spună că e trecător tocmai pentru a nu avea o opțiune.
Theodor Paleologu: Ce spune? Că e trecător? Da, eu cred că e trecător, cred foarte mult în solidaritatea transatlantică. Avem nevoie de Statele Unite și Statele Unite nu vor pleca, nu or să ne lase baltă în viitor. Da, sunt declarații, sunt anumite frecușuri din păcate dar cred cu tărie că vor fi depășite. De altminteri, legat de problema armatei europene, consider că principalul nostru sprijin este NATO. Armata europeană nu trebuie gândită ca o alternativă la NATO sub nicio formă NATO este cadrul pentru asigurarea securității, a păcii și e pilonul principal al securității României. În schimb, consider că poate exista o foarte importantă colaborare în Uniunea Europeană pe planul industriei de armament pentru dacă adunăm bugetele pentru apărare ale țărilor din Uniunea Europeană ajungem la o cifră impresionantă de peste 200 de miliarde de euro, mult peste Federația Rusă de exemplu și cred că aici e mult loc de colaborare în interiorul Uniunii Europene și cred că România poate juca un rol pentru că avem și noi industria noastră de armament, deloc neglijabilă.

Ion Cristoiu: Să revenim la cealaltă temă, serviciile. A fost o lungă discuție și continuă în legătură cu influența serviciilor secrete asupra… implicarea lor în politică. Credeți că se implică aceste servicii, că s-au implicat, că se implică? Există un pericol sau nu?
Theodor Paleologu: Clasa politică românească fiind cum e, adică foarte slabă, fiind un gol de fapt asta creează un fel de dorință a anumitor persoane din servicii de a mai repara din prostiile pe care le fac politicienii. Dar ce e mai important și asta cred că e fundamental să spunem, legile după care funcționează serviciile de informații sunt foarte vechi, ele trebuie revizuite, trebuie noi legi care reglementează funcționarea serviciilor de informații. Asta e o convingere foarte puternică pe care o am și pe de altă parte aș adăuga, din păcate controlul parlamentar asupra serviciilor este în momentul de față o ficțiune.

Ion Cristoiu: Am rămas surprins că despre dumneavoastră nu a început o campanie în presă de dezvăluiri negative. De ce?
Theodor Paleologu: Mă atacă constant prin asociere cu alții. În ceea ce mă privește personal, nu se poate spune nimic rău.
Monica Mihai: Și aici faceți referire la domnul Băsescu, presupun.
Theodor Paleologu: Da, mă atacă constant prin asociere, da. De altfel, atacurile au devenit foarte virulente în ultima vreme, pe măsură ce domnul Barna scade în sondaje și eu urc în mod inexorabil și sigur există o nervozitate în anturajul lui Dan Barna. În fiecare zi Andrei Caramitru are câte ceva despre mine, din ce în ce mai vehement și mai absurd. De unde trag concluzia că e mare derută în cercurile respective. N-am nimic de ascuns, n-am niciun schelet în niciun dulap.

Ion Cristoiu: N-ați vorbim nimic până acum sau poate că mă înșel sau poate e un subiect delicat despre soție.
Theodor Paleologu: Ce-i cu ea?
Ion Cristoiu: Nu știu, sunteți căsătorit?
Theodor Paleologu: Nu, sunt divorțat. M-am căsătorit la 20 de ani în Franța, soția mea era franțuzoaică și, din păcate, spre marele meu regret, ne-am despărțit în 2006, divorțul a fost dureros, a durat mult și s-a finalizat în 2013.
Ion Cristoiu: N-aveți niciun schelete, nimica să vă atace din perioada aia?
Theodor Paleologu: Nu m-ar mira să apară. În 2009 când eram ministru aveam ca secretar de stat pe cineva de la PSD, îl știți bine, pe Știreanu, răspândea despre mine știrea că aș fi homosexual, dacă nu avea altceva de făcut, decât să răspândească astfel de mizerii.

Ion Cristoiu: Mă rog, la ora actuală nu e…. V-ați mai văzut cu fosta soție? Am înțeles că a fost dureros.
Theodor Paleologu: Puțin.
Ion Cristoiu: Și acum aveți o tovarășă de viață?
Theodor Paleologu: Da, sigur. Exact tovarășă de viață, chiar ne amuză să comparăm cu Lenin și Krupskaia.
Ion Cristoiu: Da, mă rog, nu vrem să ajungem la… Bun, spuneți-mi…
Theodor Paleologu: Dar este o persoană care nu vrea să se vorbească despre ea, prefer să nu o bag în față.
Monica Mihai: Și dacă ieșiți președinte?
Theodor Paleologu: Nu-și dorește deloc…
Ion Cristoiu: Dacă o să intre în malaxor?
Theodor Paleologu: Va fi foarte supărată. Sigur, nu m-ar mira…
Ion Cristoiu: A fost de acord să candidați?
Theodor Paleologu: Până la urmă da.

Monica Mihai: Spuneați de niște sondaje adineauri, ceea ce creează panică cifrele în tabăra domnului Barna. Spuneți-ne și nouă puțin despre aceste sondaje. Ce arată? Sunt sondaje cerute de partidul PMP? Sau…
Theodor Paleologu: Nu, nu, chiar și sondajul IMAS, ați văzut foarte bine, aproape opt procente, domnul Barna e la 10 procente sub scorul USR-PLUS, evident că e panică, normal. Dar vă spun drept, eu nici nu cred că un candidat la prezidențiale trebuie să comenteze prea mult sondaje. E bine să vă lăsăm pe dumneavoastră să comentați nu e treaba noastră. Treaba noastră să vorbim despre proiecte, despre idei să răspundem la întrebările dumneavoastră pe chestiuni de fond. Vreau să vă mai spun ceva și sunt convins că o să mă înțelegeți foarte bine și că o să fiți chiar de acord cu mine. În România există mereu tendința de a vorbi despre șanse de parcă politica ar fi un joc de noroc.
Monica Mihai: Și nu-i așa?
Theodor Paleologu: Nu. Mie mi se pare că e foarte periculos lucrul ăsta, de altfel vedem cu toții că în România e plin de săli de jocuri de noroc, da, mergeți pe Calea Moșilor, de exemplu, sunt una lângă alta. E, chestia asta se reflectă cumva în mentalitatea românească și în legătură cu politica. Oamenii vorbesc de politică de parcă ar fi păcănele sau de parcă ar fi ruletă sau ceva de genul ăsta. Câte șanse are cutare, ce șanse are nu știu cine, de fapt e să vorbim despre idei, despre soluții, despre lucruri de fond, nu despre evaluări, de șanse și de probabilități.

Ion Cristoiu: V-a afectat campania cazul Traian Băsescu?
Theodor Paleologu: Nu, îmi pare rău pentru el că trebuie să fie…
Ion Cristoiu: Nu, dacă v-a afectat nu…
Theodor Paleologu: Nu, nu. Mai e un lucru. Eu candidez în 2019, nu candidează Traian Băsescu, el a candidat în 2004 și în 2009 și eu nu sunt avocatul lui, e în stare să se apere singur dacă e cazul și rolul meu nu este să explic lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Rolul meu este să explic ce vreau eu să fac în următorii cinci ani.

Ion Cristoiu: Atunci vă întreb eu. Ați stat de vorbă cu Traian Băsescu despre acest caz vreodată? După ce au apărut dezvăluirile.
Theodor Paleologu: Nu am prea apucat să stau de vorbă cu dânsul pentru că el e foarte mult plecat la Bruxelles și nu ni se acoperă deloc programul. Ar putea să vi se pară anecdotic dar el e plecat de luni până joi sau… la Bruxelles, iar eu plec în weekend întotdeauna în teritoriu, uite, mâine plec la Cluj, mă duc la Baia Mare, la Ulmeni, adică nu stau toată săptămâna în București, e firesc să merg prin țară. Cu adevărat pe fond nu am stat niciodată de vorbă cu el pe această temă. Pentru că eu ce înțeleg prin a sta de vorbă cu adevărat. Să văd notele respective, până nu le văd nu pot să mă pronunț.

Ion Cristoiu: I-a afectat mandatul, imaginea mandatului, orice președinte…?
Theodor Paleologu: Întrebați-l pe el.
Ion Cristoiu: Dar dumneavoastră dacă ați fi fost președinte v-ar afecta mandatul o asemenea dezvăluire? Adică indiferent ce ați făcut?
Theodor Paleologu: Nu știu, adică trebuie văzut ce e în hârtiile respective.
Ion Cristoiu: Dezvăluirea publică, nu vorbim de dosar.
Theodor Paleologu: Evident că nu are cum să fie bine, evident că este un tămbălău de care s-ar fi lipsit fără îndoială, oricine s-ar fi lipsit de așa ceva.
Ion Cristoiu: A fost o întâmplare credeți?
Theodor Paleologu: Nu știu. Eu nu prea sunt un om al scenariilor. E adevărat că e puțin ciudat că a apărut totul și că sentința a fost atât de rapidă, chiar imediat după ce mi-am depus eu candidatura la BEC, dar intra în speculații că nu e…
Monica Mihai: Au analizat o singură zi la Tribunal. Ce credibilitate mai are instituția în acest moment.
Theodor Paleologu: Ce instituție?
Monica Mihai: Vorbim de CNSAS aceeași instituție care a dat adeverințele că nu a fost colaborator.
Theodor Paleologu: CNSAS nu are în ochii mei prea multă credibilitate și de la început. A început prost și vă amintesc că în 2000, cu trei zile înainte de alegerile din 2000, tatăl meu a fost victima unei decizii a CNSAS, dar nu atât decizia era problematică, cât lipsa de transparență. În mod normal trebuie să publici notele unui informator ca să știe lumea despre ce e vorba. Eu cred ceva și anume că ar trebui ca arhivele securității să devină publice, să deschidem o dată pentru totdeauna arhivele securității. Și nu e adevărat că sunt deschise. Nu-i deloc adevărat. Încercați să aflați ceva despre un ofițer de securitate, veți primi un refuz din partea CNSAS-ului de a vă da documentele. Mai exact, ei spun nu le avem. Întrebați la SRI. Mi se pare absolut imoral, scandalos, revoltător faptul că e vorba doar despre informatori și niciodată despre ofițerii de securitate. În plus de asta să nu uităm în fața cui răspundea securitatea și anume în fața partidului. După logica perversă și ticăloasă a acestui sistem Ion Iliescu e basma curată, adică tartorul este basma curată în timp ce eventuale victime care au fost deținuți politici sunt puși la stâlpul infamiei. Așa ceva este absolut inacceptabil. De asta vă spun că e foarte important să spargem buboiul trecutului comunist, să facem publice arhivele.
Ion Cristoiu: Atunci nu s-ar mai da certificate.
Theodor Paleologu: Certificatele astea ce valoare au? Ce valoare au aceste certificate de poliție, ne poliție politică și e absolut insuportabil ca din când în când să mai apară câte o filă într-un dosar. Ani de zile nu se spune nimic despre cineva și după aia pac …, mai apare câte o filă, mai găsește câte un cercetător pe acolo o filă și o publică la momentul potrivit. E toxic, e cianură, este otravă pentru viața publică din România. Iar eu când spun că trebuie să facem publice arhivele securității nu o fac într-un spirit de vendetă, dimpotrivă, avem nevoie să ne împăcăm cu propria noastră istorie și mai cred un lucru că nimeni nu este mai legitim și mai potrivit pentru această operă de împăcare decât un om care a crescut printre pușcăriași, printre deținuți politici. Eu am crescut într-o familie în care toți bărbații au trecut prin închisori, toți bărbații. Nu doar tatăl meu ci și bunicul meu și unchiul meu și tatăl mamei și unchii mamei, toți bărbații din familie au fost în închisoare. Eu am crescut printre foști deținuți politici și cred că sunt cel mai bine plasat pentru a reconcilia această națiune cu trecutul ei dureros.

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu, zilele acestea a izbucnit un scandal în GDS. Sunteți membru GDS?
Theodor Paleologu: Nu, nu sunt membru GDS. Deși GDS-ul s-a născut la mine cameră. În 89, în 21 decembrie s-au adunat mai mulți intelectuali în strada Armenească 34 la noi acasă și reuniunea a avut loc în camera mea de la etaj, unde am acum biroul de ce, pentru că acolo nu erau telefoane și credeau ei că nu pot fi auziți. Da, și s-au adunat Stelian Tănase…
Ion Cristoiu: Și dumneavoastră de ce nu v-ați înscris în GDS?
Theodor Paleologu: Tatăl meu a fost membru fondator, sunt unii membri în GDS care nu mă suportă.
Monica Mihai: De ce?
Theodor Paleologu: Întrebații pe ei, nu știu, nici nu mă interesează foarte mult , am toată simpatia pentru alți membri GDS, dar sunt unii care din varii motive nu mă suportă.
Ion Cristoiu: Vă așteptați la scandalul ăsta?
Theodor Paleologu: Evident că da pentru că intelectualii sunt ființe foarte narcisiste și supărăcioase.
Ion Cristoiu: GDS-ul nu era, era totuși o unitate.
Theodor Paleologu: Mă rog, vă spun acum… e un epifenomen al vieții intelectuale românești, nu e foarte interesant. Supărările între intelectuali sunt…
Ion Cristoiu: NU credeți că este o împărțire între Iohanniști și USR-iști acolo?
Theodor Paleologu: Eu m-aș bucura să fie o împărțire între Paleologiști și Iohanniști sau Barniști. Acuma eu vă spun ceva, eu nu cred că USR-iștii din GDS votează Barna.
Monica Mihai: De ce ziceți asta?
Theodor Paleologu: Pentru că sunt oameni inteligenți, poate cu excepția câtorva care sunt și membri în USR, dar în mod normal își dau seama că Dan Barna nu are calificările necesare pentru a fi președintele României.

Ion Cristoiu: Am văzut peste tot, de ce îl criticați pe Dan Barna și nu pe Mircea Diaconu?
Monica Mihai: Mai mult decât oricare alt candidat.
Ion Cristoiu: Nu, vă întreb de ce?
Theodor Paleologu: Stați puțin, Mircea Diaconu este o glumă în postura de președinte al României, dacă ați urmărit interviurile lui e clar că nu știe, nu cunoaște chestiunile care țin de…
Ion Cristoiu: Păi și ce aveți cu Dan Barna, a zis domnișoara?
Theodor Paleologu: Cu el n-am nimic, dimpotrivă mi-e foarte simpatic. Dar la câte lături mi se aruncă în cap din anturajul lui e firesc să mai dau și eu câte replică din când în când. Nu cu aceeași virulență…
Monica Mihai: Deci nu este ceva personal?
Theodor Paleologu: Oh, câtuși de puțin, dimpotrivă, vă spun sincer este un om cu care îmi doresc să colaborez, fără îndoială. Nu am absolut nimic împotriva lui, l-aș vedea bine mersi ministru într-un guvern de largă coaliție.
Ion Cristoiu: Stați că asta e o știre.
Theodor Paleologu: Ce anume?
Ion Cristoiu: Sentimentul meu a fost citind că dumneavoastră atacați. Dumneavoastră spuneți că replicați, ei vă atacă?
Theodor Paleologu: Da. să știți că chiar mă amuz, ia să vedem ce mai scrie Andrei Caramitru despre mine și în fiecare zi sunt servicii, râd de mă prăpădesc, foarte comic, are foarte multă imaginație și în fiecare zi mai e câte ceva și eu mă distrez. Să știți că nu mă deprimă deloc aceste atacuri, dimpotrivă îmi fac plăcere și nu sunt mazochist, să ne înțelegem, mă amuză grozav și e un fel de desert. După dejun, la cafeluță, îmi iau eventualul coniac și mai văd ce-a mai scris Andrei Caramitru despre mine.

Ion Cristoiu: Vă dau o veste proastă, eu nu-l citesc pe Andrei Caramitru. Spuneți un lucru care v-a amuzat cel mai tare.
Monica Mihai: Din ce a scris dumnealui despre…
Theodor Paleologu: Păi astăzi a scris ceva că… a spus mare intelectual între ghilimele, că sunt isteric, că sunt instrumentul mafiei…
Ion Cristoiu: E o glumă.
Theodor Paleologu: Nu, nu, nu e foarte amuzant. Citiți, știu că aveți o mare curiozitate intelectuală. Avem asta în comun, o mare curiozitate intelectuală. Oamenii cu o mare curiozitate intelectuală sunt și puțin perverși pentru că te amuză genul ăsta de absurdități, îmi plac. Deci absurditățile lui Caramitru îmi plac foarte mult, mă amuză grozav și abia aștept, i-a să vedem ce-a mai spus.
Ion Cristoiu: Îl cunoaște-ți? E supărat pe dumneavoastră?
Theodor Paleologu: Nu, nu-l cunosc.
Ion Cristoiu: Dar de ce e așa de supărat el?
Theodor Paleologu: Pentru că Barna scade în sondaje, de ce să fie supărat?
Ion Cristoiu: Și de ce scade Barna în sondaje?
Theodor Paleologu: Pentru că nu e convingător.
Ion Cristoiu: Ca dumneavoastră.

Monica Mihai: Cum vi se pare că este această campanie?
Theodor Paleologu: Dar n-ați văzut în Statele Unite ce vizită comică e? Îl țineți minte pe Petre Țuțea cum spunea? Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. Păi doamna Dăncilă și domnul Barna s-au aflat în treabă în Statele Unite.
Monica Mihai: Ați tot declarat zilele acestea că dumneavoastră nu dispuneți de mijloacele pe care le au dânșii și că nu puteți să plecați în afara țării.
Theodor Paleologu: Dispun de alte mijloace care sunt mult mai importante într-o dezbatere prezidențială. N-am mijloace materiale, nu pot să merg cu elicopterul sau cu avionul prezidențial.
Ion Cristoiu: Și apropo, în ce constau deplasările dumneavoastră. Că la Iohannis le-am văzut, adună partidul și… La dumneavoastră care sunt?
Theodor Paleologu: Uite, mâine la Cluj o să am mai multe întrevederi, o să am o lansare de carte. Da, pentru c s-au împlinit 100 de ani de la nașterea tatălui meu în martie și Fundația Paleologu a început să republice operele lui Alexandru Paleologu.
Ion Cristoiu: Credeam că erau ale dumneavoastră. Credeam că le-ați scris acum.
Theodor Paleologu: Am și eu trei cărți dar eu dar eu știți… Nu, acum n-am timp să mă ocup, să mă adun cu toate textele într-un volum însă am republicat Bunul simț ca paradox, urmează Spiritul și litera, o carte absolut minunată, e prima carte a tatălui meu iar mâine lansăm Bunul simț ca paradox pe de altă parte trebuie să vă spun că titlul acestei cărți și conținutul acestei cărți, spiritul acestei cărți e un formidabil manifest electoral, Bunul simț, la restaurarea bunului simț în politica românească.

Monica Mihai: Că vorbim de bunul simț, cum vi se pare această campanie, pentru că eu împreună cu domnul Cristoiu am tot discutat că este destul de atipică pentru că parcă nici nu simțim că suntem în campanie electorală, nu există nici atacuri față de președinte așa cum poate ar fi firesc într-o campanie. Cum o simțiți dumneavoastră?
Theodor Paleologu: Știți cum. Când ești implicat într-o campanie nu mai vezi lucrurile așa cum vedeți dumneavoastră, eu de la dumneavoastră vreau să aud cum vi se pare campania asta. Eu sunt atât de absorbit în tot ce fac…
Ion Cristoiu: De regulă candidații se referă la lucrurile care se discută foarte mult. Dumneavoastră nu v-ați pronunțat în legătură cu cazul Caracal.
Theodor Paleologu: Cum să nu, am zis și eu câte ceva.
Ion Cristoiu: Spuneți acuma.
Theodor Paleologu: Ce să vă spun?
Ion Cristoiu: Păi eu vreau să vă știu părerea. Chiar, sunteți unul dintre candidații care nu a devenit…
Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, am fost de câteva ori la România TV și vă dați seama că am vorbit și despre Caracal pentru că acolo este o temă permanentă.
Ion Cristoiu: Am înțeles.
Theodor Paleologu: Deci cum vă puteți imagina că aș fi trecut pe la România TV fără să vorbesc despre Caracal.
Ion Cristoiu: Am înțeles, aveți umor, dar acum vă întreb cu seriozitate, nu legat de România TV.
Theodor Paleologu: Cu seriozitate cred că această tragedie îngrozitoare arată unde duce incompetența generalizată la toate nivelurile și are legătură cu ce spun eu, aveți acolo scris ”respect, educație, performanță”. Când spun performanță mă gândesc și la meritocrație. Eu cred că tema meritocrației este esențială în România actuală și va fi foarte importantă în anii următori. Pentru că e prea multă incompetență, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot, până la nivel de prim-ministru, poate chiar de președinte, da? prea multă incompetență, prea multă impostură și asta duce la situații absolut incredibile.
Ion Cristoiu: Și cum s-a întâmplat promovarea acestei incompetențe?
Theodor Paleologu: Cred că partidele politice au jucat un rol nefast, foarte nefast promovând nulitățile, impostorii tolerând impostorii, tolerând impostura. Sunt instituții de învățământ, universitari care sunt bule de impostură. 75% dintre doctoratele de la Academia de Poliție…

Ion Cristoiu: Aveți doctoratul am înțeles, în Franța.
Theodor Paleologu: Da.
Ion Cristoiu: Cu ce? Mi-ați spus înainte de interviu dar am uitat.
Theodor Paleologu: Am susținut doctoratul în 2001 la Paris, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, era Pierre Manent profesorul francez și era o cotutelă cu Universitatea din Munchen, iar tema doctoratului este noțiunea de teologie politică, o noțiune pe care a propus-o un gânditor german, Carl Schmitt, jurist și filosof politic, controversat într-adevăr, dar cred că această noțiune de teologie politică este o contribuție importantă.
Ion Cristoiu: De ce credeți că a apărut acest fenomen al plagiaturii?
Theodor Paleologu: Să vă povestesc ceva. În urmă cu mulți ani, în 2002, eram profesor la Berlin la European College of Liberal Arts unde mai târziu am și condus universitatea de vară, am fost profesor mai mulți ani acolo. Și am avut un plagiat, era un român, l-a prins unul dintre profesori și a ieșit un scandal îngrozitor, voiau să-l dea afară, mă rog. Și unul dintre colegii noștri, italian, important detaliul ăsta, a spus ”înțeleg, it’s a culture issue” e o problemă culturală și din păcate în anii următori cazurile de plagiat au fost exclusiv din țări est-europene, România, Bulgaria, Ucraina, Belarus, ce mai aveam, Georgia și așa mai departe.
Ion Cristoiu: De ce?
Theodor Paleologu: E o problemă de mentalitate. E o problemă foarte serioasă de mentalitate și cazul cel mai surprinzător a fost o studentă strălucită din Belarus, strălucită realmente, formidabilă, eu am prins-o că a plagiat și știți cum am prins-o? Mi-am dat seama că erau în lucrarea ei pasaje mai slabe, pasajele mai slabe erau cele plagiate. E incredibil, nu?
Ion Cristoiu: Nu i-ați explicat de ce a vrut să plagieze dacă…
Theodor Paleologu: E o problemă culturală, e o problemă culturală pentru că… și mai are legătură…
Ion Cristoiu: E o obsesie să fii neapărat doctor?
Theodor Paleologu: Ah, bun, asta bașca la români.
Ion Cristoiu: De ce?
Theodor Paleologu: La români este obsesia asta. Fiecare, la politician, vrea să aibă și el un doctorat ca să se dea mare, ceea ce e o aberație totală pentru că atunci când ești implicat într-o activitate politică, administrativă n-ai cum să faci un doctorat. Doctoratul înseamnă cercetare, eu stăteam de dimineața până seara în bibliotecă. Eu am fost înscris la doctorat trei ani dar în realitatea mi-a luat cinci ani pentru că au fost încă doi ani înainte în care am tot pritocit tema mea și am pregătit-o. Deci practic aproape cinci ani de muncă constantă de dimineață până seara. După asta eram sleit de forțe, cum să faci un doctorat serios și în același timp să fii ministru sau secretar de stat și sunt situații comice. Au fost situații comice în trecut în care ministrul Justiției își făcea doctoratul cu primul-ministru.

Monica Mihai: Dumneavoastră aveți un CV impresionant, aveți…
Theodor Paleologu: Mă rog, pe partea academică.
Monica Mihai: Partea academică, voiam să vă întreb concret cum traducem tot ceea ce spuneți dumneavoastră, care în teorie sună minunat. Dar cum traducem concret de exemplu acest lucru: să stabilim meritocrația, să scăpăm de impostură, vorbim totuși, chiar dumneavoastră ați spus, de o mentalitate socială, de cultură. Cum vă propuneți concret să schimbați?
Theodor Paleologu: Mentalitățile se schimbă lent, ia timp, dar trebuie să începi că dacă nu începi nu avansezi. Iar legat de meritocrație e nevoie de concursuri pe bune și de concursuri gândite cu adevărat pentru scopul instituțiilor respective. Vă dau un exemplu că tot vorbeam de diplomație mai devreme, la concursul de intrare în Ministerul de Externe sunt teste grilă. Un test grilă nu-ți spune nimic despre capacitatea cuiva de a gândi cu mintea proprie, de a analiza, de a sintetiza, de a scrie ca lumea, or noi ce vrem de la un diplomat, vrem să fie în stare de aceste lucruri, să analizeze, să sintetizeze, să scrie, asta vrei de la un diplomat. Deci ce vreau să spun este că trebuie adaptate concursurile în toate domeniile, evident. Trebuie să fie concursuri relevante și pe bune pentru că știți foarte bine că în universitățile românești concursurile sunt în general simulacre, nu sunt concursuri reale, universitatea românească nu este cu adevărat deschisă către competiția internațională, sunt închise, sunt concursuri practic în care se autoreproduc anumite grupuri de universitari.

Monica Mihai: Ați păstra numărul de funcționari publici sau ați reduce?
Theodor Paleologu: Bună întrebare, numărul de funcționari publici trebuie redus. Dar trebuie făcut într-un mod uman da, adică sunt maniere de a proceda, acuma nu înseamnă că dai afară dintr-o dată un număr mare de funcționari, dar poți să nu reînnoiești acele plecări la pensie. Se poate foarte bine face acest lucru. Dar trebuie redus numărul de funcționari. Nu, aparatul de stat românesc este supradimensionat, luați primăria București, comparați cu primăria Berlin și o să vedeți dintr-o dată că avem de trei ori mai mulți lucrători la primăria orașului București. Atenție, Bucureștiul nu e mia mare decât Berlinul, dimpotrivă, Berlinul e mai mare.

Monica Mihai: Ați făcut referire în proiectul dumneavoastră la 300 de membri în parlament, făceați referire de fapt la referendumul din 2009?
Theodor Paleologu: Da. Faptul că acest referendum a rămas literă moartă este o bătaie de joc absolut scandaloasă.
Ion Cristoiu: E și o problemă a Constituției care nu prevede ce se întâmplă la… Domnul Paleologu, nu întâmplător v-am întrebat despre cariera dumneavoastră academică. Vă pun o întrebare pe care v-aș fi pus-o și dacă vă întâlneam pe stradă. Ce v-a apucat să intrați în politică?
Theodor Paleologu: Asta e o întrebare pe care ați fi putut să mi-o puneți și în 2008.
Ion Cristoiu: Da, dar nu ca acum candidat.
Theodor Paleologu: E bună întrebarea și să știți că nu am un răspuns gata pregătit pentru asta pentru că nici nu știu dacă am făcut bine în 2008 să candidez, să mă întorc în România, să devin deputat, apoi ministru. O să-mi dau seama la sfârșitul vieții. Cum spune Solon că nu-ți dai seama dacă ai fost fericit în viața decât atunci când mori. Nu o să-mi dau seama dacă am făcut bine, pentru mine, decât pe patul de moarte. Atunci o să-mi dau seama dacă am făcut bine că am candidat în 2008, dacă am făcut bine acum în 2019 să candidez la președinție, atunci o să-mi dau seama. Când punctele vieții mele poate se vor unii într-o linie coerentă. Pe de altă parte acum, în 2019, am simțit că este un semn al destinului pe care nu am dreptul să-l ignor. În viață sunt momente de cotitură și e vorba și de coerență cu tine însuți. Dacă spui anumite lucruri apoi trebuie să trăiești în conformitate cu ele. Eu predau Platon, Plutarh și spun la cursurile mele lucruri pe care acuma e momentul să le dovedesc sau măcar să trăiesc în conformitate cu ele pentru că pentru mine această candidatură oricât de comic le-ar părea unora, are motivații filosofice. E vorba de coerența cu gândurile mele și cu vorbele mele. Dacă predau Plutarh și vorbesc la cursurile despre Plutarh despre Numa și despre Licurg și despre Aristide și despre Timoleon, apoi când mă găsesc într-o situație care îmi permite să fac ceva, cred că n-am dreptul să mă derobez.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea. Cum vă poziționați față de referendumul pentru familie?
Theodor Paleologu: În acel moment, mulțumesc pentru întrebare că e importantă clarificarea asta, m-am dus, am votat, am și explicat pe pagina mea de Facebook de ce fac acest lucru. Mi s-a părut că a fost o campanie groaznică, că s-au spus aberații în toate direcțiile, dar eu m-am dus și am votat, am considerat că este un referendum de inițiativă populară, știu că unii sar în sus și spun că semnăturile au fost adunate fraudulos, nu, au fost adunate peste un milion de semnături, trei milioane, câte or fi fost, și a fost un referendum de inițiativă populară și mi s-a părut că este firesc să mă duc la vot. Dar este o temă care în mod evident nu a interesat electoratul român pentru că este o temă de import. O temă care ne-a venit de peste ocean și nu a interesat electoratul, cu atât mai mult cu cât referendumul a fost organizat de guvernul patronat de Dragnea și a existat o foarte mare suspiciune față de intențiile reale din spatele acestui referendum. Dar, repet, eu m-am dus la vot, am votat, nu am considerat că e cazul să mă bat cu pumnii în piept pe temele legate de referendum și cu asta am considerat că mi-am făcut datoria de cetățean.

Ion Cristoiu: Din experiența dumneavoastră de până acum, e și o întrebare personală, spuneți-mi ce probleme are un intelectual când intră în politică?
Theodor Paleologu: Multe. În primul rând probleme cu ceilalți politicieni.
Ion Cristoiu: Prin ce se deosebesc cele două lumi?
Theodor Paleologu: Acuma depinde de intelectual, că sunt mulți intelectuali, unii sunt foarte diferiți.
Ion Cristoiu: Eu mă refeream la dumneavoastră, intelectual intelectual, un om al cărților, hai să spunem om al cărților.
Theodor Paleologu: Pentru mine personal o dificultate este legată de ce spuneam mai devreme și anume integrarea într-un partid pentru că eu nu sunt om de partid, sunt mult prea rebel, mult prea independent, liber în exprimare, liber în gândire, nu-mi place, vă repet, nu-mi plac ședințele, nu-mi place disciplina, bun. Respect, dar nu e pentru mine pe de o parte. Pe de altă parte, sigur, e o mare provocare să te adaptezi și să vorbești cu oameni care nu știu lucrurile care te preocupă pe tine. Important e să asculți oameni simpli, oameni care nu știu carte dar care au probleme reale și trebuie să le iei, să le respecți, e o provocare care de fapt te îmbogățește foarte mult. Pentru mine deplasările în țară sunt situații care simt că mă îmbogățesc foarte mult.
Ion Cristoiu: Normal. Am citit într-unul din interviuri că dumneavoastră ați fi dispus că faceți o dezbatere cu domnul președinte și în germană, e adevărat?
Theodor Paleologu: Dacă îl avantajează vorbim și în germană.
Ion Cristoiu: De ce? De ce îl avantajează?
Theodor Paleologu: Păi nu știu, poate…
Ion Cristoiu: Dumneavoastră explicați, pe ce pune el accent pe conjuncții sau pe ce? Faceți o descriere.
Theodor Paleologu: Ah, când citește? E foarte amuzant când citește textele scrise alții este formidabil cum le interpretează și cum accentuează prepozițiile sau conjuncțiile.
Ion Cristoiu: Dar de ce le accentuează?
Theodor Paleologu: Nu știu, e un mister, aș vrea să știu care e explicația dar au fost situații în care cu greu îmi stăpâneam râsul la recepții oficiale, la Cotroceni.
Ion Cristoiu: Dar oricum rămâne această propunere, că sunteți de acord dacă în română e greu pentru… putem da acest titlu.
Theodor Paleologu: Da, wir können auf deutsch sprechen, natürlich.
Ion Cristoiu: Domnul Paleologu a spus că e gata să discute cu domnul președinte…
Theodor Paleologu: Auf deutsch, herr präsident, kein problem.

Monica Mihai: Domnilor vă mulțumesc pentru ediția din această seară. Domnule Theodor Paleologu vă mulțumim că ați acceptat să stați de vorbă cu noi, domnule Cristoiu vă mulțumesc și dumneavoastră pentru o ediție specială, doamnelor și domnilor până săptămâna viitoare la revedere.