Franța președintelui de utilitate îndoielnică, Emmanuel Macron (care s-a remarcat anterior abandonând migranți ilegali africani în zone de frontieră cu Italia) nu pare foarte interesată să pună sub control un trafic haotic de migranți spre Regatul britanic, trafic care pleacă de pe teritoriul său (zona portului Calais) și din care, prezumtiv, traficanții de ființe umane obțin profituri consistente. În plus, parte din presa mainstream britanică a început să prezinte fenomenul traficului cu întârziere și doar sub presiune publică, iar amploarea fenomenului a fost inițial puțin cunoscută de opinia publică în trecutul apropiat.
… pe parcursul lunii septembrie, foto-reportaje care au prezentat secvențial desfășurarea unor marșuri ale localnicilor din Dover, care cer blocarea sosirii ilegale a mii de migranți în Marea Britanie dinspre Franța. Pe „corectitudine politică”, articolele în sine prezintă, însă, distorsiuni de substanță a informației: motivele pot fi variate- de la ignoranță până la exces de zel în îndeplinirea vreunei agende globaliste- una care, în esența sa, disprețuiește frontierele naționale ale statelor și ignoră dreptul la protecție al cetățeanului britanic.
… este introdusă în economia unor articole, opiniile unor asociații „anti-rasism”. Acestea sunt ONG-uri ale căror obiecte de activitate (nota bene, circumscrise combaterii rasismului) nu au nimic a face cu subiectul protestelor: oamenii din Dover au cerut în clar oprirea migrației ilegale, iar implicarea unor astfel de Asociații nu face decât să „inflameze” subiectul- senzaționalist și inutil, afectând eventual mesajul articolului.
… unele publicații britanice (ex., „The Daily Mail”) folosesc frecvent cuvântul „refugiați” pentru a-i descrie pe cei care traversează ilegal Canalul Englez. O persoană care migrează devine „refugiat” după pronunțarea unei sentințe judecătorești definitive: până la acel moment, însă, el este un „solicitant de azil” despre care nu se știe dacă se califică pentru protecția Regatului britanic. Migranții economici, de exemplu, cei cu un cazier penal sau implicați în terorism nu pot obține azil politic.
… din presa de rit neoliberal-marxist devine cu atât mai vizibil cu cât e mai folosit pentru subiecte vizibile, iar migrația ilegală dinspre Franța spre Marea Britanie este un astfel de subiect: în 2020, în plină pandemie de Noul Coronavirus, aproape 6000 de persoane au intrat fără permisiunea autorităților în Regat, traversând Canalul în mici ambarcațiuni cu motor furnizate eventual prin filiere cu ramificații pînă în Bruxelles (Belgia, capitala Uniunii Europene!).
… că vor stopa acest fenomen, care poate pune sub risc inclusiv securitatea națională: flota regală ia în considerație să trimită nave mici în sprijinul grănicerilor (Border Force) și sunt folosite drone pentru detectarea timpurie a transporturilor de migranți clandestini. De asemenea, Guvernul premierului Boris Johnson a transmis mesaje publice menite să descurajeze fenomenul, în primul rând traficanții de persoane: Home Office a anunțat, de exemplu, că trei persoane care au încercat să introducă ilegal migranți în Regat au fost condamnați la trei ani închisoare cu executare.
… provoacă dispute în Marea Britanie cu privire la modul în care migranții ilegali vor putea fi returnați în Uniune după 1 ianuarie 2021. Pe legea UE, migranții ilegali sosiți din Africa sau Asia cu sprijinul unor O.N.G.-uri de „salvatori” (eventual finanțate de cluburi globaliste precum Fondurile Norvegiene) și numite de politicianul italian Matteo Salvini „taxi-uri maritime”, ar trebui să aplice pentru azil politic în prima țară unde au debarcat (ex. Italia, Spania, Malta): în viața reală, mulți dintre ei preferă însă să se „piardă” în economiile gri sau negre locale din state europene bogate (de exemplu, Germania, Suedia sau Marea Britanie). În același context, pe „chichițe avocățești” alimentate dinspre ONG-uri globaliste, un migrant economic care nu se califică pentru protecție internațională, poate să încerce să temporizeze sau chiar să anuleze un ordin de expulzare. În acest context, relatarea corectă și completă a presei este esențială într-o țară precum Regatul Unit, care se află sub o dublă presiune: cea a negocierilor Brexit, respectiv a pandemiei Noul Coronavirus.
(https://pestiriciudate.blogspot.com/)