Marcel Ciolacu: „E o speculă. Noi am făcut o mare tâmpenie. S-a vândut toată energia electrică pe anul acesta. Am vândut energia cu 200 -300 de lei, iar acum se vinde cu 4000 de lei”

Ultimele evoluții și actualele amenințări de securitate venite din est (interviu RRA cu prof. univ. Ștefan Popescu)

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării miercuri, de la ora 13:00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO și măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței. Noi suntem în legătură directă cu domnul profesor universitar Ștefan Popescu. Bună seara!
Ştefan Popescu: Bună seara!

Realizator: Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze ultimele evoluții și actualele amenințări de securitate venite din est?
Ştefan Popescu: Orice acumulare de tensiuni în regiunea noastră trebuie să ne îngrijoreze. România este stat de frontieră al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al Uniunii Europene, este clar că acumularea tensiunilor în regiunea noastră, care se suprapune unei succesiuni de crize, pentru că avem de gestionat criza legată de pandemie și reconstrucție economică, criza energetică, toate acestea nu sunt de bun augur și, prin urmare, pun la încercare exact capacitatea noastră de a funcționa normal ca stat şi bineînțeles că România trebuie să fie foarte atentă la toate evoluțiile, la solidaritatea Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, la evoluţiile care se întâmplă în Republica Moldova, pentru că ceea ce se va întâmpla în Ucraina va influenţa foarte mult şi situaţia din Republica Moldova, unde avem interese directe. Fragilizarea Ucrainei nu ştim ce efecte va produce, pentru că acumularea de trupe, chiar dacă războiul nu face parte din scenariile care trebuie să ne îngrijoreze, dar această concentrare de trupe are consecințe asupra situației economice a Ucrainei, Ucraina devine un stat asfixiat din punct de vedere economic, moneda naţională se prăbuşeşte, bursa de la Kiev se prăbuşeşte, climatul investițional s-a prăbușit. Şi acest lucru fără îndoială funcționează aidoma unei unde de şoc în întreaga regiune extinse a Mării Negre.

Realizator: În acest timp se trimit arme, țările baltice, Estonia, Letonia și Lituania, vor furniza Ucrainei rachete antitanc și antiaeriene fabricate în Statele Unite. Anunțul a fost făcut în această seară de miniștrii apărării din cele trei țări într-o declarație comună. Şi ministrul apărării din Cehia a anunțat că va propune Cabinetului de la Praga să aprobe o livrare de muniție de artilerie Ucrainei.
Ştefan Popescu: Care nu va servi la nimic, această livrare de muniție Ucrainei, pentru că, în orice caz, disproporția este atât de mare cu Federația Rusă încât nu va schimba lucrurile foarte mult. Şi, doi, Federația Rusă are alte mijloace decât cele clasice de a acționa împotriva Ucrainei. Aduceți-vă aminte că acum câteva zile, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, Ucraina, site-urile guvernamentale au făcut obiectul unui atac cibernetic din partea Federaţiei Ruse şi, în al doilea rând, ceea ce am menţionat mai devreme, această stare de insecuritate permanentă la frontierele Ucrainei, și nu numai, în regiunea de est, în Donbass, creează o stare de asfixie economică, nimeni nu va investi în Ucraina, nimeni nu va miza pe Ucraina ca actor economic, nimeni nu va desfășura proiecte de cooperare energetică, pentru că și ucrainienii au anumite resurse identificate în Marea Neagră, atâta timp cât există această amenințare și, prin urmare, Ucraina nu va fi în măsură să investească în organismul militar, să se întărească, să își crească capacitatea de reziliență și, mai mult decât atât, va fi o țară înghețată între Est și Vest, pentru că cu aceste probleme și fragilități vă puteți închipui că drumul către organizaţia euroatlantică sau Uniunea Europeană este un drum foarte lung.

Realizator: Şi foarte departe. Şefa diplomației germane spune că vrea să se lupte pentru fiecare milimetru în discuțiile cu Rusia privind Ucraina. Ce poate promite Germania? Ce poate face Germania pentru Ucraina?
Ştefan Popescu: Germania cred că în primul rând își vede propriile interese. Nu mai puțin de câteva zile, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, spunea că gazoductul Nord Stream 2 nu trebuie să fie captiv conflictului dintre Rusia și Ucraina și, prin urmare, Germania este o țară care are interese comerciale foarte clare și cred că competitivitate industriei germane va fi determinantă, chiar dacă va face anumite gesturi, ajutor economic, sprijin politic, dar Germania nu este țara care îşi va risca propriile interese pentru Ucraina, va fi o țară care va dori un aranjament, un compromis cu Federația Rusă. Și faptul că Germania, alături de Franța, a patronat aşa-numitele Acorduri de la Minsk, care prevedeau federalizarea Ucrainei, ne oferă un indiciu suficient de puternic în privinţa intenţiilor reale ale Germaniei.

Realizator: Cât de mult s-ar putea prelungi aceste negocieri între Washington şi Moscova?
Ştefan Popescu: Foarte mult. Noi suntem la începutul unui proces și nu este sigur că acest proces de negociere va duce undeva, pentru că situația Ucrainei, așa cum spuneam, este foarte complicată. Federația Rusă, după ce a construit un pod pe care a cheltuit 16 miliarde de dolari prin strâmtoarea Kerci pentru a uni Crimeea, nu va ceda Crimeea, în primul rând. Deci, iată o problemă. Donbass-ul va rămâne în continuare separatist față de Ucraina și nimeni la Kiev nu își va asuma politic cedarea, renunțarea la Donbass sau la Crimeea. Şi, prin urmare și în al doilea rând, Federaţia Rusă, legată de secole de Ucraina, indiferent de drumul Ucrainei, va rămâne o prezență, o influență în cadrul Ucrainei. Deci, o ţară cu atât de mari probleme încât nu cred că un proces de negociere va duce la altceva decât la o anumită dezescaladă și la o anumită înghețare a situației, așa cum a fost și până acum.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult. Am fost în legătură directă cu profesorul universitar Ștefan Popescu.

Interviul cu profesorul universitar Ștefan Popescu este preluat de la Radio România Actualități (prin Rador), emisiunea: „Agenda globală”, realizator: Ianna Ioniţă


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog