Nicușor Dan este noul președinte al României. El a obținut 53,6% din voturi
>
Ultimul Joc de Putere: Ce înseamnă retragerea SUA din negocierile de pace pentru Ucraina și pentru lumea de mâine
Pe măsură ce ecourile „ofertei finale” de pace a administrației Trump către Rusia și Ucraina continuă să stârnească reacții globale, o întrebare fundamentală se profilează cu o acuitate crescândă: ce se întâmplă dacă Ucraina refuză acest plan, iar Statele Unite ale Americii se retrag definitiv din negocierile de pace?
Răspunsul nu vizează doar Ucraina. Nici doar Europa. Ci însăși arhitectura ordinii internaționale post-Război Rece.
*O ofertă cu dublu tăiș*
Conform informațiilor publicate de Axios și HuffPost, propunerea administrației Trump implică recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei, acceptarea de facto a controlului rus asupra teritoriilor ocupate din estul și sudul Ucrainei, și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO – în schimbul unor garanții vagi de securitate și a posibilității integrării în UE.
Pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, oferta este inacceptabilă. Nu doar pentru că presupune o capitulare teritorială, ci pentru că ar institui un precedent periculos: acela că frontierele se pot redesena cu forța în secolul XXI.
*Retragerea SUA: O undă de șoc globală*
Într-un scenariu în care SUA se retrag oficial din procesul de pace, lumea intră într-o nouă eră de instabilitate. Pe termen scurt, poziția Ucrainei în negocieri ar fi grav slăbită. Sprijinul militar și financiar occidental, fără garanția umbrelei americane, ar deveni vulnerabil în fața presiunilor interne din Europa – oboseala de război, crizele economice și ascensiunea partidelor populiste. Rusia ar percepe momentul ca pe o deschidere strategică, intensificând ofensiva militară, testând granițele rezistenței ucrainene și forțând o linie de demarcație impusă.
Acest dezechilibru rapid ar provoca reconfigurări geopolitice în lanț. Statele din flancul estic al NATO – România, Polonia, țările baltice – ar începe să își consolideze rapid capacitățile militare naționale, în timp ce țări ca Ungaria sau Slovacia ar putea cere o regândire a strategiei comune, mai favorabilă unei păci rapide. Totodată, se deschide calea pentru un conflict înghețat, în care Ucraina nu cedează, dar nici nu recuperează – un scenariu periculos, ce perpetuează instabilitatea, atrage armament și devine o arenă de testare pentru tactici și tehnologii de război.
Pe fond, însă, adevăratele implicații ale retragerii SUA se vor resimți în anii următori, în forma unei transformări lente, dar ireversibile a lumii în care trăim. Dacă în trecut angajamentele americane reprezentau garanții de securitate și de stabilitate, noua realitate va fi definită de incertitudine și dezangajare. Puteri regionale precum China, Turcia sau Iran vor testa agresiv granițele vechiului sistem internațional, alimentând un multipolarism instabil, în care diplomația este înlocuită de presiune economică și șantaj militar. În Africa și Asia, autoritarismul va fi perceput drept mai eficient și mai „loial” decât democrația, iar țările mici nu vor mai cere „ajutor internațional”, ci vor începe să se înarmeze.
*O Europă ruptă și o Ucraină transformată*
Europa va resimți prima șocul. Falia dintre „vechea Europă” – pragmatică, conciliatoare – și flancul estic, care cunoaște prețul tăcerii în fața Rusiei, se va adânci ireconciliabil. În lipsa unui lider transatlantic, se vor înmulți inițiativele regionale de securitate: de la Inițiativa celor Trei Mări, la alianțe defensive emergente între Ucraina, Polonia, România și statele baltice. În centrul acestor reconfigurări, Ucraina nu va dispărea, ci va evolua. Dacă Occidentul o abandonează, Ucraina va învăța să supraviețuiască pe cont propriu – militarizată, rezilientă, pragmatică. Va deveni, mai degrabă, un „Israel al estului” decât un stat victimizat. Iar această realitate va redefinește pe termen lung modul în care națiunile mici privesc conceptele de alianță și loialitate internațională.
*O lume fără Occident*
La nivel simbolic, retragerea SUA din negocierile de pace ar marca un punct de inflexiune istoric. Ar însemna că lumea condusă de reguli – regula suveranității, a democrației, a dreptului internațional – a fost abandonată de cei care au creat-o. Ar însemna că Occidentul nu mai este o civilizație de acțiune, ci doar un reper cultural – nostalgic, slab, dezbinat.
Nu va exista un vid de putere. În absența Washingtonului, Moscova și Beijingul nu vor ezita să ocupe scena, oferind lumii o nouă versiune a stabilității – una bazată pe obediență, nu pe cooperare. Dacă Ucraina cade singură, nu va fi o înfrângere a unei națiuni, ci începutul unei perioade în care democrația va deveni o iluzie fragilă, iar forța – noul argument suprem.
Retragerea SUA din procesul de pace nu este un detaliu diplomatic. Este poate cel mai clar semnal că ordinea lumii intră într-o fază post-occidentală. Războiul din Ucraina nu mai este de mult un conflict regional. Este oglinda viitorului.
(Sursa: Facebook Avram Gal)
Comentarii
Lasă un răspuns