Comisiile parlamentare pentru cultură au respins joi Rapoartele de activitate ale Televiziunii publice și ale Radioului public pe anii 2017, 2018 și 2019. Potrivit Legii e un prim pas spre demiterea președintelui-director general al SRR, Georgică Severin, și a directorului general al TVR, Doina Gradea. Rapoartele urmează să fie supuse Plenului, unde, evident, vor fi respinse. Asta înseamnă că la TVR și la SRR vor fi puși șefi interimari. La un moment dat, Coaliția decisese inițierea unei Legi prin care la cele două instituții să fie înființate două posturi de șefi: una de președinte și cealaltă de director general. Schimbările urmau să se petreacă după adoptarea Legii, pentru a se putea realiza împărțirea cîrnatului. Din cîte se vede schimbările vor avea loc înainte de adoptarea legii. Ludovic Orban a tras sforile pentru ca la șefia TVR să fie pus un interimar. Cum postul de președinte revine PNL, Ludovic Orban va pune mîna pe TVR. Are nevoie de această instituție în bătălia care-l așteaptă pentru șefia PNL. Va urma, așadar, o bătălie în PNL (nu în Coaliție) între găști pentru cine-și pune omul în fruntea TVR.
Dezbaterea rapoartelor a dat prilejul manifestării depline a diareii politruce. S-a remarcat un anume Gigel Știrbu, deputat PNL, popă trecut la politicianism, după modelul pitorescului Constantin Burducea. Gigel Știrbu s-a evidențiat pînă acum prin obținerea unui doctorat în Istorie, la Universitatea din Târgoviște, deși studiile sale sînt de popă. Purtînd titlul Liberalismul Romanesc in anii 1930-1940 și semnată Gigel Sorinel Știrbu, teza de doctorat surprinde printr-o ciudățenie:
Autorul citează, fără a preciza sursa, Arhive și Biblioteci în care n-a intrat nici măcar ca să meargă la WC. Pornind de aici, presa l-a acuzat de plagiat. Un scandal care n-a pus în mișcare, ca în atîtea alte cazuri, mecanismul instituțional de verificare. Prietenii știu de ce.
Vom avea, așadar, noi șefi la TVR și la Radioul Public.
E un bun prilej pentru a medita asupra blestemului care apasă încă din decembrie 1989 asupra celor două instituții, a TVR îndeosebi.
Lista directorilor TVR din decembrie 1989 pînă azi ne șochează printr-o constatare:
Din 28 decembrie 1989, cînd a avut loc prima schimbare de după căderea lui Ceaușescu la șefia TVR s-au perindat nu mai puțin de 17 șefi:
Președinți ai Radioteleviziunii:
Președinți ai Televiziunii, după separarea Televiziunii de Radio:
Așadar, în 31 de ani, au fost 17 șefi ai TVR.
Prin Lege, mandatul e de patru ani. Lista de mai sus ne arată că doar un singur mandat a fost dus pînă la capăt:
Cel al lui Cristian Hadji-Culea.
În rest, mandate întrerupte după doar doi ani sau, uneori, chiar după mai puțin de un an (Claudiu Săftoiu). N-am luat în calcul directorii interimari, care au stat uneori cîte o lună.
Despre efectele acestei brambureli asupra vieții și activității TVR n-are rost să mai vorbim. Cum să construiește ceva cît de cît, cînd șefia ta stă tot timpul sub amenințarea că vei fi dat afară? Orice om care a condus un colectiv a învățat că nimic nu lovește mai tare buna desfășurare a activității decît atmosfera de nesiguranță de la nivelul conducerii. Nu se poate face nimic serios la TVR cîtă vreme lucrătorii de aici știu că șefii sînt dependenți de hachițele politrucilor. Cînd un partid e la putere, în TVR e o foșgăială de punere bine cu diferite găști din partid. Cînd se apropie alegerile, mai ales cele anunțate ca ducînd la o schimbare de regim, nimeni nu mai lucrează serios în TVR.
Se știe.
Conducerea e pe ducă.
O dată cu ea sînt pe ducă șefii mai mici sau mai mari.
Unii nu mai lucrează ca lumea, pentru că șefii sînt pe plecate. Alții, pentru că sînt ocupați să tragă apa pe la formațiunile care se anunță cîștigătoare. O dată cu schimbarea de regim vine schimbarea de șefi. Posturile de șefi și șefuleți sînt puse în discuție. Cei care au fost în regimul anterior ziariștii de casă ai partidului dat ca învingător, deși doar redactori, și de cele mai multe ori niște pițifelnici, se bucură de autoritatea unor viitori șefi. Actualii șefi nu mai au nici o autoritate. Concomitent au loc schimbări de paturi. Ibovnicele șefilor actuali se mută rapid în paturile viitorilor șefi.
Lista ne dezvăluie că fiecare nou regim a avut ca punct al agendei guvernamentale schimbarea șefilor la TVR.
Rar un șef numit de regimul anterior a rămas șef în regimul proaspăt instalat.
Cristian Hadji-Culea, deși a fost numit în 18 decembrie 1998, în regimul Emil Constantinescu, a rămas director și în regimul Adrian Năstase, timp de doi ani (schimbarea de regim a avut loc în 2000), Irina Radu a rămas director și după schimbarea de regim din 2016.
Schimbările n-au fost provocate totdeauna de schimbările de regim.
Uneori în interiorul aceluiași regim, dînd curs bătăliilor din partide sau între partidele unei Coaliții, în funcție de găștile victorioase, au fost schimbați șefii TVR.
E mai mult decît interesant că regimurile de Dreapta s-au precipitat să schimbe conducerile TVR și Radioului Public.
Regimul Constantinescu și-a pus conducerea în 16 decembrie 1996 la nici o lună de la victoria lui Emil Constantinescu la prezidențiale.
Regimul Băsescu l-a schimbat pe Valentin Nicolau la șase luni de la alegeri.
Regimul Iohannis schimbă conducerile TVR și SRR la patru luni de la alegeri.
Din cîte se vede, principala preocupare a Regimului Iohannis nu e ieșirea din Pandemie.
E plasarea slugilor în fruntea TVR și SRR.
„Prin undele holdei şi câmpi de cucută,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul când luna-n zabranice, mută,
Intră ca un taur cu cornu-n stihie,
Şi gândul meu gândul acestora-l ştie:
In împărăţie de bezna şi lut să se facă
Grădina bogată şi ogada saracă.
Cetatea să cada-n nămol,
Păzită de spini şi de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate şi marea,
Şi stinge-s-ar soarele ca lumânarea.
Topească-se zarea ca scrumul.
Funingini, cenuşă, s-a acopere drumul,
Să nu mai dea ploaie, şi vântul
Să zacă-mbrâncit cu pământul.
Subolii şi viermii să treacă pribegi
Prin stârvuri de glorii întregi.
Sa fete în purpură şorecii sute.
Gânganii şi molii necunoscute
Să-şi facă-n tezaur cuibare,
Sătule de aur şi mărgăritare.
Pe strunele de la viori şi ghitare
Să-ntinză păianjeni corzi necântătoare.
Întâi, însă, viaţa, bolind de durată,
Să nu înceteze deodată,
Şi chinul să-nceapă cu-ncetul.
Să usture aerul greu, ca oţelul.
Să şchiopete ziua ca luntrea dogită,
Să-ntârzie ora în timp să se-nghită,
Şi, nemarginită, secundă
Să-şi trecă prin suflet, gigantica, undă:
Pe sârma tăioasa-a veciei, în scame
Şi rumegătură să vi se destrame.
Gâtlejul, fierbinte de sete,
Să cate scuipat să se-mbete,
Şi limba umflată-ntre buze
Să lingă lumina şi ea să refuze,
Si-n vreme ce apă din seşuri se strânge,
Să soarbă-n mocirla copitelor sânge.
Şi strugurii viei storşi cu muşcătură
Să lase in gură coptură.
Coboară-se cerul, furtuni de alice
În câmp să v-alunge cu stelele-n bice.
Despice-se piatra în colţi mici de cremeni,
Vârtej urmărindu-i pe semeni.
Odihna cerându-i, pământul să-ntepe
Ivindu-se şerpii când somnul începe.”
Tudor Arghezi Blesteme. Așa sa va pedepsească Dumnezeu!
„Prin undele holdei şi câmpi de cucută,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul când luna-n zabranice, mută,
Intră ca un taur cu cornu-n stihie,
Şi gândul meu gândul acestora-l ştie:
In împărăţie de bezna şi lut să se facă
Grădina bogată şi ogada saracă.
Cetatea să cada-n nămol,
Păzită de spini şi de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate şi marea,
Şi stinge-s-ar soarele ca lumânarea.
Topească-se zarea ca scrumul.
Funingini, cenuşă, s-a acopere drumul,
Să nu mai dea ploaie, şi vântul
Să zacă-mbrâncit cu pământul.
Subolii şi viermii să treacă pribegi
Prin stârvuri de glorii întregi.
Sa fete în purpură şorecii sute.
Gânganii şi molii necunoscute
Să-şi facă-n tezaur cuibare,
Sătule de aur şi mărgăritare.
Pe strunele de la viori şi ghitare
Să-ntinză păianjeni corzi necântătoare.
Întâi, însă, viaţa, bolind de durată,
https://Versuri.ro/w/q817
Să nu înceteze deodată,
Şi chinul să-nceapă cu-ncetul.
Să usture aerul greu, ca oţelul.
Să şchiopete ziua ca luntrea dogită,
Să-ntârzie ora în timp să se-nghită,
Şi, nemarginită, secundă
Să-şi trecă prin suflet, gigantica, undă:
Pe sârma tăioasa-a veciei, în scame
Şi rumegătură să vi se destrame.
Gâtlejul, fierbinte de sete,
Să cate scuipat să se-mbete,
Şi limba umflată-ntre buze
Să lingă lumina şi ea să refuze,
Si-n vreme ce apă din seşuri se strânge,
Să soarbă-n mocirla copitelor sânge.
Şi strugurii viei storşi cu muşcătură
Să lase in gură coptură.
Coboară-se cerul, furtuni de alice
În câmp să v-alunge cu stelele-n bice.
Despice-se piatra în colţi mici de cremeni,
Vârtej urmărindu-i pe semeni.
Odihna cerându-i, pământul să-ntepe
Ivindu-se şerpii când somnul începe.”
Tudor Arghezi Blesteme
Aceasta blesteme sunt pentru președintele României și mafioții naziști care-l înconjoară.
O intreaga babilonie.In TVR cei mai „revolutionari” au fost si sunt puturosii care nu fac nimic ,incaseaza doar salariul si cei care scopul lor e sa ajunga sefi. Televiziunile particulare au luat nastere cu profesionisti din TVR atrasi cu salarii mari. Pana si Valentin Nicolau, Dumnezeu sa-l odihneasca!, a fost hulit de oportunisti,cu toate ca a foat singurul Presedinte care s-a luptat si a reusit sa mareasca salariile pentru a limita exodul profesionistilor.Va urma angajarea a tot felul de „prietene” mini-jupiste care vor umple curtea TVR cu masinutele lor decapotabile sau gipane si locurile de baut cafea si fumat.Munca e pentru altii.
Și?