Un reportaj de Ionuț Crivăț: La Tîrgul de carte, ca la Moși

A fost pentru pentru câteva zile târgul de carte, Gaudeamus. A nimerit prost, ca și vremea. Una câinoasă, cu vânt, frig și lapoviță. Cum să-ți mai ardă de carte, când România a fost în „plină” campanie electorală? Ei bine, uite că ne-a mai ars.

— Unde mergem, mă întreabă taximetristul sictirit?
— La Romexpo, îi răspund, lângă Casa Scânteii, la statuia tovarășului Lenin.
— Cine? Unde?!?
— Piața Presei Libere, domnule!
— A, păi spuneți așa. Da` ce e acolo? Că am trecut azi pe Bulevardul Expoziției și era multă lume?
— Un târg de carte…
— Și ce e acolo? Se vând și cărți?
— Da, se vând și cărți, acolo!
— Și d-alea cu poeți care au scăpat de pușcărie, de-au vândut făbricile? Da, și d-alea, îi răspund.

Odată intrat în marea hală sau hangar B2, dai de un sistem alabicat, ca într-un mall. Sus sunt șezătorile pentru cei osteniți, la demisol o terasă, mulți oameni și puține mese, iar la subsol, toaletele. Acolo te trage curentul ca pe Ceahlău. După ce treci prin minte toate literele alfabetului și compartimentele care poartă numele unor distinse personalități, te afunzi în imensul labirint de oameni și de cărți. Pe vremuri, când se organizau astfel de târguri în pavilionul central, se știa o chestie. Te învârteai prin cercurile concentrice, pornind de la scări și coborând spre bază, la editurile mari. Încă de la intrare găsești la ghișeele organizatorilor o hartă, ca să nu te rătăcești. Te rătăcești oricum, cu sau fără hartă.

Un târg de carte, dacă e bine aprovizionat și animat, arată ca un bâlci, dar mai cu finețe. Adică are de toate, de la cărți filosofice, beletristică, publicistică, istorie, S.F., ezoterism, psihologie, memorii, spectacol, cărți de colorat, dar și multe altele. Și, asemeni târgoveților, editorii și autorii își strigă și laudă marfa.

Se întâmplă să întâlnești, căscând gura suficient de mult prin târg, o zi două, personaje care îndiferent de lansare, stand sau autor sunt chemate să vorbească despre toate și despre toți. Multă filosofie și analize adânci se revarsă de prin toate standurile.

Pe de altă parte, ceva din atmosferă îți aminește de cumpărăturile gospodărești, vizitatorii venind la târg ca la piață, în dotare cu căruțul pe două roți în care îndeasă tot ce negociază, ce s-o găsi mai ieftin.

Fătucile strâng între sâni cartea autorului preferat

Mergi ce mergi, răsfoiești la cărți și te încălzești de-ți vine să arunci totul de pe tine. Te cam ia și cu leșin, atâtea suflete la un loc ar fi pornit câteva zeci de puncte termice din cartierul Drumul Taberei. Un respiro îl faci la standul unei edituri care geme de gânditori, mai ceva ca filosofii antici. O coadă stufoasă care se frânge dincolo de colțul editurii freamătă de emoție. Ce să fie, ce se dă? Zeci de duduițe, mai crude sau mai trecute, strângeau cu emoție, între sâni, câte o carte. Nici un bărbat, numai femei. Bărbații, cumiți, își așteaptau iubitele, soțiile sau amantele, resemnați. Un scriitor în vogă, cu pletele în vânt a la Gogol sau Poe, împarte cu generozitate autografe felinelor îndrăgostite de slova sa.

După ce foamea de cultură este cât de cât potolită, vine rândul celei trupești. Un mititel, o bere sau un vin fiert, toate servite pe tarasele murate de ploaie din zona centrului expozițional e tot ce îți mai trebuie. Afară, domnițele pudrate și cu sânii țipând de atâta memorialistică, ostenite de lectură și după ce au adunat în pungi și punguțe cam un metru cub de bibliotecă își așteaptă iubițeii să le încarce, cu totul. Ei își parcheză jepp-urile, trântesc portiera și întreabă, nervoși:
— Ce dracu’ faci cu toate astea, că noi nici nu avem bibliotecă? Unde să le punem, la mă-ta în cămară?!

Maestrul Cristoiu preferă cafeaua Panama!

Lansările diverselor edituri, dacă au în dotare și scaune sunt o binecuvântare pentru vizitatori obosiți și năuciți de atâta vâjâială printre cărți. Prinzi un loc, nu contează dacă se vorbește de opera poetică a lui Puskin sau despre înmulțirea viermilor de mătase. Proptit într-un scaun ațipești, meditând. Un pic, doar să-ți tragi sufletul și să-ți aduni gândurile, după care te ridici și lași locul altui cititor obosit.

O carte bună o poți asorta doar cu o cafea pe măsură. Te iei după aromă și e imposibil să nu dai în târg de Gheorghe Florescu, celebrul cafegiu și ale sale delicatesuri, este nelipsit. Din vorbă în vorbă, cafegiul ne face o dezvăluire:
— Maestrul Ion Cristoiu preferă cafeaua Panama, e o o cafea organică, de cea mai bună calitate.

Scriitorii români, adevărate vedete rock-and-roll!

La târgurile de carte, fiind mai multe lansări în același timp, fiecare vorbește în legea sa. Astfel, prinzi din zbor o frază de la unul, un laudatio de altul.

În acest timp, mama îi întinde maestrului cartea, cu mâinele tremurând de emoție, lipite pe coperta exterioară. Acesta o deschide și se uită întrebător, cui i-o dedică. Mamei sau fetei. Fetei, nu. Ea face poze cu telefonul în timp ce mama primește autograful.

Pe o vreme așa de crâncenă, doar trei-patru dughene cu cârnați, mititei și fleici sleite cu cartofi prăjiți, au stat la dispoziția iubitorilor de carte. Bunicuțele din Maramureș, rebegite de frig și cu cergile în spinare, de astă-primăvară (de la Bookfest), sunt tot acolo. Te urmăresc peste tot, doar poate cumperi ceva de la ele.
— Măcar o pălincuță, domnu’, nu vreți?

Printre cărți, printre standuri…

Ediția din acest an a fost dedicată celor 30 de ani trecuți de la Revoluția din 1989. La Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, un scaun, o masă și câteva cărți. Nu tu spirit al Revoluției, nici măcar un om viu care să-ți spună ceva.

Un vin și o carte care stă pe un „Scaun cu trei picioare” ne-a oferit poetul Mircea Dinescu, în rolul de paharnic și bun somelier în tainele vinului de la Cetate.

Undeva, într-un colț, un autor de cărți paranormale și ezoterice care de ani buni ne povestește că nu ne tragem din daci și romani, nici măcar din maimuțe, ci din extraterești, acordă autografe însoțite de explicații.

A, și să nu uităm ofertele: o carte la 2, 3 și 5 lei. Sunt fie la grămadă, într-un coș de supermarket, fie așezate pe mese lungi, o maculatură interesantă. Altă ofertă: cumperi o carte, primești bonus o cafea.

Cartea de calitate costă, mai jos de 25-30 de lei nu am găsit nici măcar cărți de colorat. Gratis n-a fost nimic, sau aproape nimic, nici măcar un pix, cum se purta pe vremuri. Te plictiseai de moarte de pălăvrăgeala expozanților, dar tot alegeai cu ceva. Foarte rar niște pliante sau o bombonică șutită discret dintr-un castronaș, asta în timp ce editorul îți poveștește cât de greu este să scoți o carte. Doar cărțile religioase erau gratis. La plecare, istoviți de atâta cultură, vizitatorii vânează un loc pe fotoliile de protocol. Își îndeasă cărțile prin papornițe, căciulile pe urechi, trag un oftat prelung cât să-i țină până în stația de tramvai, se pregătesc pentru urgia de afară.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Un reportaj de Ionuț Crivăț: La Tîrgul de carte, ca la Moși”

  • Nimic schimbat in Romania, pe carte? tot milogul Soros , Cartarescu, cu batalionul de fatuci exaziate de broshura” De ce iubim femeile”? Mircea Dinescu e adevarat. Daca insa isi aducea vinul la vreun tirg de carte din Germania, era amendat pt asta 😆 .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Interviu Dan Barna

Joi, 12 decembrie 2019, a debutat la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, seria de interviuri dedicată candidaților la prezidențiale care nu au intrat în turul al 2-lea. Analiza prestaței lor făcută chiar de ei; ce concluzii pentru cariera politică viitoare trag din experiența primului tur?; ce vor face mai departe?
La această primă emisiune invitat a fost Dan Barna, președintele USR. Redăm mai jos înregistrarea integrală a emisiunii.

Circulă pe Net
Am venit. Am văzut. Am filmat

Vila Hadriana. Tivoli