Ungurul Kelemen Hunor ar fi un președinte al României infinit mai bun decît neamțul Klaus Iohannis

Unul dintre cele mai solide interviuri din cadrul campaniei pentru prezidențialele din 2019 mi-a fost acordat de Kelemen Hunor, președintele UDMR. Domnia sa era candidatul UDMR la președinție. Mai candidase și în 2009 și în 2014. N-a intrat în turul al doilea în 2019. Cum nu intrase nici în 2009, nici în 2014. Înscrierea în cursa prezidențială din 2019, deși pierduse de două ori pînă atunci, deși nici acum sondajele nu-l dădeau favorit, a fost astfel explicată de Kelemen Hunor:

„Întotdeauna am avut un candidat la Președinție, a devenit o chestiune de onoare pentru noi, deoarece suntem cetățeni egali ai acestei țări. (…) Este nevoie de un candidat maghiar la Președinție de fiecare dată, este o obligație morală să avem un candidat. Nu este vorba despre mine, ci despre UDMR și comunitatea maghiară din România”.

Așadar, Kelemen Hunor s-a înscris în cursă și în 2009, și în 2014, și în 2019, fără a fi convins că va deveni președintele României. După interviul din campanie eu însă mi-am zis că Kelemen Hunor ar trebui să se gîndească serios la o victorie la prezidențiale. Vineri, 15 mai 2020, Kelemen Hunor mi-a fost interlocutor la tradiționalul interviu de la cristoiuTv. Data trecută la interviul de la Mediafax fusesem – ca să zic așa – secundul Monicăi Mihai la emisiunea Gândurile lui Cristoiu. Acum am fost pe post de căpitan. După interviul de acum, mă întreb dacă nu cumva noi, românii, n-ar trebui să ne gîndim serios la posibilitatea ca ungurul Kelemen Hunor să fie președintele României. Sigur ar fi un președinte infinit mai bun decît neamțul Klaus Iohannis.

Dar să vedem luni în Parlament, ce vom face cu aceste două acte normative

Ion Cristoiu: Bună ziua, stimați telespectatori. În seria liderilor politici, președinți de partide parlamentare, cu care am inițiat dialoguri despre pandemie, despre starea României, la ediția de astăzi este present domnul Kelemen Hunor, președintele UDMR. E ultimul, dar nu cel din urmă. Am avut un interviu cu domnia sa, foarte interesant, și în campania prezidențială. Văd că aveți o barbă mai mare decât înainte de criză, domnule președinte?

Kelemen Hunor: Bună seara, mulțumesc pentru invitație. Nu știu dacă e mai mare barba, dar e mai albă, asta este clar. Nu mi-am schimbat look-ul, doar trece timpul.

Ion Cristoiu: Ați vrut să păreți mai înțelept?

Kelemen Hunor: Nu, nu am această preocupare, să par mai înțelept sau mai matur, mai mare, mai mic sau mai tânăr. Nu am astfel de preocupări, sunt așa cum sunt.

Ion Cristoiu: Știți că Fidel Castro, într-un interviu, a explicat de ce avea barbă și a spus că a calculat el cât timp pierzi toată viața ca să te razi. A calculat el că a mai câștigat nu știu câți ani din viață purtând barbă.

Kelemen Hunor: Și eu am început să port barbă dintr-un motiv extrem de pragmatic. Am o aluniță, și când eram în armată trebuia să mă bărbieresc, de fiecare dată apărea o problemă. Am început să port barbă în primul an de facultate. La primul curs, în 1987, septembrie, a venit profesorul, s-a uitat la mine și a zis: „Ce-i cu barba asta, măi?”. Și am zis: „Ce să fie?”. Mi-a spus să merg acasă și să micșorez barba, că nu intru la el la curs așa. Eu, speriat, am plecat, m-am ras și m-am întors la ora 10:00. Intru în sală, vine profesorul Popovici și zice: „Dar unde ți-e barba?”. „Păi, m-ai trimis dumneata…”, am răspuns. „Poți să-ți lași barbă din partea mea, nu mă interesează”. Și de atunci, am barbă.

Ion Cristoiu: Am făcut și eu facultatea la Cluj, am avut mulți profesori maghiari. Era maghiar sau român?

Kelemen Hunor: Nu, asta era la prima facultate, la Medicină Veterinară. Acolo nu era secție maghiară. Eu, prima dată, am făcut Medicina Veterinară, după care am făcut Filozofie la Babeș-Bolyai.

Ion Cristoiu: Stați un pic, e un salt de la Medicină Veterinară la Filozofie.

Kelemen Hunor: Da, este. În 85-86, când eu am intrat în clasa a XII-a, am dat bacalaureatul, era foarte simplu. Nu voiam să fac armată lungă, de doi ani, și trebuia să intru la o facultate. La Litere, la maghiară, erau 7 locuri, nu puteam risca

Ion Cristoiu: 7 pe un loc?

Kelemen Hunor: Nu, 7 locuri.

Ion Cristoiu: A, îmi dau seama câți erau pe un loc.

Kelemen Hunor: Da. Și atunci eu am mers pe Medicină Veterinară fiindcă îmi plăcea această meserie și am considerat că este o meserie cu care nu trebuie să faci compromisuri inacceptabile cu regimul. Eu nu știam că peste 3 ani se va întâmpla…Și de la Cluj, repartițiile, că în acea vreme erau repartiții, tinerii de azi nici nu știu ce înseamnă acest lucru, erau în Ardeal, în Transilvania. Eram 10 pe un loc la Medicină Veterinară. După 1989 am spus că mă orientez către prima dragoste, dar am vrut să termin totuși Medicina Veterinară, dacă am început-o benevol, nesilit de nimeni. Mie îmi plac lucrurile duse la bun sfârșit. În 1993, când am terminat Medicina Veterinară, am dat examen la Filozofie. Ăsta a fost raționamentul în 85-86 și ăsta în 93, după revoluție.

Ion Cristoiu: Dar știți că se câștigă bine dacă ai un cabinet de Medicină Veterinară. Ați fi câștigat cu pisici, cu câini, mai mult decât ca politician.

Kelemen Hunor: Cel mai bun prieten de-al meu, am fost colegi și în liceu și în facultate, are un cabinet veterinar. Muncește mult, dar îi merge bine, da. E o meserie frumoasă.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, astăzi a fost prima zi de ieșire din starea de urgență. În zona asta unde stau eu, s-a sărbătorit, românii s-au bucurat. Dumneavoastră, omul Kelemen Hunor, cum ați trăit ziua de azi, ați făcut ceva deosebit față de alte zile?

Kelemen Hunor: Nu am făcut nimic deosebit. Dimineață am ieșit să cumpăr pâine, am ieșit la cumpărături, am văzut că sunt mult mai multe mașini prin oraș, cu toate că era ora opt, opt și un pic. La nouă și un sfert eram acasă. Am stat acasă, am citit, am ieșit cu copiii în curte, dar nu am făcut nimic deosebit. Nici nu am dorit. Ce să fac mai deosebit decât făceam până acum? Nu s-a schimbat mare lucru, doar că nu mai e stare de urgență, e o altă situație. Nu a plecat virusul și grija față de celălalt, față de tine însuți, rămâne. Acum, desigur, e această nebunie cu ordonanța de urgență, cu ședința care cu 5 minute înainte de ora 12 noaptea se termină. Se anunță că intră în vigoare peste 5 minute nu știu ce regulă. La noi, pe Facebook, era o nebunie. Oamenii ne întrebau ce să facă, fiindcă noi, de două luni de zile, permanent facem informări și ținem oamenii la curent, răspundem la întrebări, avem echipă bună la Cluj. Dimineață erau o grămadă de mesaje: „Ce să facem, cum e?”. Dar să vedem luni în Parlament, ce vom face cu aceste două acte normative.

Parlamentul va respinge ordonanța de urgență a Guvernului

Ion Cristoiu: Vreau să recapitulez pentru telespectatori. Luni vor fi două legi pe piață. Ordonanța de urgență dată aseară și legea care a fost deja promulgate. E o premieră în istoria României. Sunt două legi care se bat cap în cap în punctul care se referă la aprobarea de către Parlament. Spuneți-mi, dumneavoastră cum vedeți? Va ceda Guvernul și va cere aprobarea Parlamentului, potrivit legii, sau veți ceda dumneavoastră? Ce se va întâmpla luni?

Kelemen Hunor: Eu încerc să fiu de bună credință, ca de fiecare dată, și vreau să cred că Guvernul nu a vrut să facă altceva decât să rezolve această perioadă de trei zile, să nu apară o situație fără nicio reglementare. Ceea ce eu pot să înțeleg, dar asta trebuia să facă din timp. Aveau timp la dispoziție, știau acum o lună că nu vor prelungi starea de urgență, doar dacă va fi o catastrofă mare. Slavă Domnului, nu e! Știau ce urmează, deci aveau timp la dispoziție să se pregătească și nu am fi ajuns în această situație. Asta, dacă sunt de bună credință și vreau să cred că asta a fost dorința Guvernului. Intră luni în vigoare legea aprobată în Parlament și starea de alertă este reglementată în acea lege. Parlamentul va respinge ordonanța de urgență a Guvernului, pentru că nu are ce să facă, ce să facă cu această ordonanță? Fiindcă e aproape identică cu proiectul de lege trimis în Parlament și pe care Senatul, și apoi Camera Deputaților, miercuri, l-a modificat. Deci nu avem ce face cu această ordonanță de urgență decât să o respingem și intră în vigoare legea. Nu am avut o consultare cu colegii mei din Parlament, dar altă soluție nu există. Nu se poate să ai două legi care rezolvă, în mod contradictoriu, aceeași situație în România. Dacă nu sunt de bună credință, și am unul sau două argumente să nu fiu de bună credință cu acest guvern, atunci ei și-au bătut joc de Parlament. Și de colegii lor, și de ceilalți, de instituția Parlamentului, de procesul de legiferare. Totuși, eu cred că nu au dorit altceva decât să găsească o soluție, cât de cât legală, pentru această perioadă. Ordonanța de urgență, până la urmă, este neconstituțională în această formă, dar nimeni nu poate rezolva până luni această problemă de neconstituționalitate. Și atunci, probabil că au făcut acest calcul, că lasă că până luni ține oricum, că nu are ce să se întâmple cu OUG. Și de luni încolo vedem noi ce facem. Tipic românesc.

Ion Cristoiu: Haideți să enumerăm posibilitățile, căci, într-adevăr, este o chestie unică. Luni vor fi două legi care, în anumite puncte, se bat cap în cap, și va fi o nebunie, care din ele va fi aplicată. Eu sunt pentru legea promovată de Parlament. Va fi o posibilitate ca Guvernul să-și retragă ordonanța, adică să dea o nouă ordonanță de anulare a ordonanței? Vedeți soluția asta?

Kelemen Hunor: Da, ar fi o soluție extrem de elegantă și ar demonstra că a fost vorba de bună credință și că au dorit să rezolve această situație de 3-4 zile. Până la urmă, acest guvern a schimbat ordonanțe miliare, declarații peste declarații, acte normative din 10 în 10 minute. Asta nu ar fi o chestiune extrem de elegantă, dar ar fi corectă: o ședință prin care se abrogă această ordonanță spunând că a fost o situație și nu s-a găsit o altă rezolvare a problemelor apărute. Să spună că mergem pe legea aprobată și promulgată de președinte.

Ion Cristoiu: Eu mă așteptam ca președintele să nu o promulge. Putea să o lungească, nu-i așa?

Kelemen Hunor: Putea, dar cu riscuri uriașe. Dacă președintele a promulgat-o, atunci ori există această logică despre care vorbeam înainte, că vom avea o lege și cu ordonanța rezolvăm luni-marți, cât de repede se poate. Ori există o neînțelegere între Guvern și Președinție, ceea ce nu ar fi o chestiune imposibilă în România, nu ar fi prima dată. Nu-mi dau seama, dar dacă președintele a promulgat legea, înseamnă că el și guvernul lui și partidul lui se bazează pe ceea ce face președintele, iar această aventură este una de trei zile pentru a rezolva situația societății pentru sâmbătă, duminică și luni.

Ion Cristoiu: Nu m-am gândit la această variantă, dar undeva, indiferent că a vrut sau nu, dacă Guvernul voia să continue cu ordonanța, președintele i-a cam tras preșul de sub picioare. Putea să amâne președintele, da?

Kelemen Hunor: Putea, da. Putea să spună că o retrimite în Parlament și ne critica în fiecare zi la ora 6. Iese acum la 6 sau la 7? Băsescu avea obiceiul să iasă la 6.

Ion Cristoiu: A avut la ora două, ca să-l prindă televiziunile, acum iese la ora 6. Dacă Guvernul nu retrage ordonanța, ce se poate face în Parlament, în cât timp o puteți respinge?

Kelemen Hunor: Așa cum proiectul de lege a fost votat în trei zile, până miercuri se poate respinge ordonanța, fără doar și poate, Intră la Senat, o respinge, apoi, miercuri dimineață vine la Cameră, o respinge și merge la promulgare proiectul de respingere. În trei zile se poate respinge, așa cum s-a putut adopta proiectul de lege. Trebuie făcut. Dacă Guvernul nu retrage ordonanța luni, atunci Parlamentul are obligația de a rezolva problema.

Există această nesiguranță transmisă de Guvern permanent și de autoritățile centrale, că de la o zi la alta nu știi ce se întâmplă

Ion Cristoiu: Paralel primesc și mesaje de la telespectatori. Trebuie neapărat să abordez o chestiune pe care mi-o trimite cineva. Că se desfășoară un protest în Piața Victoriei, cu 200 de persoane, împotriva restricțiilor. Au mai fost și în alte capitale ale Europei. Exprimă aceste demonstrații o stare de nervozitate a cetățenilor în legătură cu închiderea în case și alte restricții?

Kelemen Hunor: Depinde la ce restricții ne gândim, dar există o nervozitate. Vă dați seama că oamenii care de opt săptămâni stau în casă, mai ales cei care stau la bloc și nu au putut ieși, parcurile și centrele urbane au fost închise, sigur că au o stare de nervozitate. În plus, există această bâlbâială, această nehotărâre, această nesiguranță transmisă de Guvern permanent și de autoritățile centrale, că de la o zi la alta nu știi ce se întâmplă. Schimbi regulile, schimbi declarațiile, ordonanțele militare. Din acest punct de vedere, mereu a existat o situație haotică și există nervozitate, bineînțeles. Dar, acum hai să vedem la ce restricții ne gândim. Unele, încet, încet trebuie să dispară. De aceea, am propus și noi în proiectul de lege să existe o deschidere treptată a restaurantelor cu terase, a centrelor comerciale care au până în 15 000 de metri pătrați, în care sunt magazine mai mici și nu sunt centre de distracție. Și posibilitatea de a călători în țară. Desigur, ieșirea din țară rămâne o chestiune destul de strictă, fiindcă dacă intri în țara vecină intri în carantină, când te întorci iarăși intri în carantină, deci aceste restricții mai rămân o perioadă, dar în țară…Da, viața economică este cea mai importantă problemă pentru toată România. Trebuie să dai posibilitatea să produci ceva în această țară, nu poți să închizi toată economia încă o lună. De aceea, legea aprobată în Parlament este și mai permisivă decât a dorit Guvernul și cum e ordonanța aprobată joi seara. Este o lege responsabilă pentru că merge cu deschidere graduală. Oamenii sunt epuizați.

Ion Cristoiu: Cum vă explicați această diferență între Parlament, care a dat mult mai mare avânt relansării, și președinte, premier care sunt adepții unei relansări mai mici? E vorba de o frică, de o plăcere a lor de a guverna în continuare prin decizii în care invocă pericolul?

Kelemen Hunor: Iarăși trebuie să mă întorc la ceea ce am început. Dacă sunt de bună credință, atunci vreau să cred că grija, frica de a nu avea o presiune asupra sistemului sanitar motivează rigiditatea și lipsa de flexibilitate a Guvernului. Parlamentarii simt un pic altfel societatea fiindcă, vrând-nevrând, stau de vorbă cu mult mai mulți oameni decât stă de vorbă premierul sau ministrul de Interne. Pe de altă parte, astfel de situații sunt peste tot în lume, mai ales în Europa de Est, dar am văzut și în altă parte, în America, de exemplu, dar acolo există altă cultură politică. Când militarii pun mâna pe putere și epidemiologii, care cunosc niște reguli foarte, foarte stricte, încet-încet pot să impună, peste societate, pe termen mai lung, regulile lor. Nu e o problemă, fiindcă așa funcționează omul, așa funcționează un militar crescut în cazarmă

Ion Cristoiu: Iertați-mă, îi considerați și pe epidemiologi militari, că așa și este…

Kelemen Hunor: Da, da, da…

Ion Cristoiu: Chiar dacă nu sunt militari, ei au reguli.

Kelemen Hunor: Da, da, da. Nu întâmplător am băgat epidemiologii în această oală. Acum, cu această pandemie, ei au devenit o forță puternică. Ei dictează în toate societățile, nu numai în România. Regulile lor devin reguli de bază. De aceea avem societate, Parlament, partide politice, să încercăm să ne asumăm și noi din responsabilitate, bineînțeles, dar să găsim soluții mai bune, mai flexibile, mai permisive. Nu putem nega că dacă se întâmplă ceva peste două săptămâni, peste trei săptămâni, cum s-a întâmplat în Germania, în anumite landuri, atunci iar trebuie să revii cu restricții mai dure, dar trebuie să lași oamenilor posibilitatea să meargă să se întâlnească și să trăiască viața lor și să fie responsabili. Autocontrolul este extrem de important. Poate că în opt săptămâni am învățat noi, cu toții, toată societatea din România, să muncim și cu autocontrolul un pic mai mult.

Ion Cristoiu: Ați atins un punct foarte important și ar trebui să ne gândim să se organizeze dezbateri mai puțin politizate și despre concluziile acestei pandemii. Este pentru prima dată când lumea experimentează o astfel de încercare. În perioada aceasta a fost o confruntare. Între epidemiologi, care cum spuneți dumneavoastră, sunt cu reguli, și politicul. Care este concluzia, care trebuie să fie echilibrul? Că trebuie să fie un echilibru între cine decide. Epidemiologul sau politicianul?

Kelemen Hunor: La început era, desigur, obligatoriu să-i ascultăm. Și acum e bine să-i ascultăm pe toți specialiștii, știm foarte puțin despre acest virus, nu cunoaștem destul de bine cum acționează, cum se răspândește, dacă se întoarce, nu se întoarce, știm că mutațiile genetice sunt destul de rapide, s-ar putea să apară o mutație care nu va fi atât de puternică și dispare încet, cum au fost multe boli în istoria omenirii, care fără medicamente, că nu existau, au dispărut. Nu avem cunoștințe suficiente să știm ce se va întâmpla, de aceea, regulile propuse de specialiști trebuie să fie luate în serios. Dar nu putem permite ca deciziile să nu fie luate de oameni politici și, de aceea, eu cred că un echilibru trebuie trebuie găsit între propunerile și regulile specialiștilor. Vedeți, când iese Arafat este extrem de credibil, explică foarte bine. În acest moment, eu cred că trebuie să existe o înțelegere spre a flexibiliza un pic aceste reguli și să vedem cum reacționează oamenii, ce se întâmplă. Între timp, sigur, Guvernul are obligația de a pregăti sistemul sanitar, de a face achiziții, de a aduce medicamente, dacă există. Eu cred că până când nu vom avea un medicament, un vaccin, care înainte de mijlocul anului viitor nu are cum să apară, trebuie să fim extrem de atenți. Pe mine nu mă deranjează că vin epidemiologii și spun ce este de făcut și impun reguli stricte. Pe mine mă deranjează când văd că guvernanții nu știu ce să facă, nu știu nimic de societate, parcă trăiesc închiși în palate, în diferite palate, și de acolo vor să rezolve toate problemele.

Dar se vede că lipsește experiența, experiența lor este foarte, foarte puțină în administrația centrală

Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, eu știu viața politică de 30 de ani, o știți și dumneavoastră, ceva este în neregulă. Actualul guvern este alcătuit din două partide: PNL și PDL, care au fost la guvernare. Între noi fie vorba, nu poți să spui că este USR sau CDR-ul din ’96, mai țineți minte? Cum vă explicați, totuși, aceste bîlbe de administrare la un guvern alcătuit din două partide care au fost la guvernare, au fost și în funcții administrative. Nu poți să spui că sînt veniți, hai să spunem ca Guvernul Cioloș, am înțeles, erau oameni care nu mai exersaseră niciodată administrația, nici locală, nici centrală. Ce se întîmplă? De ce sînt așa de… Cum au spus aseară pînă la ora 12 fără un sfert. Cum vă explicați?

Kelemen Hunor: Bun, dacă facem o comparație între vechiul PNL și vechiul PDL și noua formațiune numită PNL e o diferență uriașă. E adevărat, Ludovic Orban a fost ministru, a fost viceprimar general, are o experiență administrativă, dar nu știu dacă are și talentul, pregătirea necesară pentru a fi prim ministru într-o situație de criză. Ceilalți miniștri, nu vă supărați, dar n-au, acum învață, ce-au învățat din noiembrie, dar am dubii. Nu vreau să critic guvernul permanent.

Dar se vede că lipsește experiența, experiența lor este foarte, foarte puțină în administrația centrală, ei s-au ocupat de altceva decît să se pregătească. Știau. Dacă e adevărat, eu am văzut hîrtia aceea care a plecat de la ministerul Sănătății încă de la începutul anului și spuneau că urmează și în România și trebuie să ne pregătim, dar ei se ocupau de anticipate. Deci, pur și simplu agenda lor era absolut diferită de ceea ce era necesar în noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și s-a și văzut asta pînă în ultima clipă. Erau ca niște obsedați, domne anticipate, anticipate, anticipate, Batman, Batman. Deja aveam la granița României această pandemie, dar ei insistau pe anticipate și erau supărați pe Curtea Constituțională. Deci nu se poate.

Ion Cristoiu: Eu cînd nu venise încă starea de urgență și am scris, apropo de anticipate, o tabletă, un eseu despre ploaia de la Waterloo, știți aia care a răsturnat totul. Spuneți-mi cît de tare au răsturnat aceste două luni iluziile, speranțele, calculele PNL și ale președintelui?

Kelemen Hunor: Eu cred că în totalitate. Ei erau convinși, pînă la un anumit moment și deu credeam că se poate ajunge la anticipate. Ei erau convinși că vor fi anticipate în iunie, sfîrșit de mai început de iunie. Doar nu știau cum să aranjeze, să fie împreună cu localele sau separat, sau cum să-i păcălească și pe PSD-iști și pe USR-iști și pe toți ceilalți, dar cred că ei nu se așteptau că nu vor fi anticipate. Pînă la un anumit moment înțelegeam această dorință, dar cînd ai văzut ce urmează, era o situație absolut de neînțeles de ce au insistat cu Cîțu? Ei știau că nu îl vor pe Cîțu, știau că l-au pus pe Florin să fie respins acel guvern, să fie cu un pas mai aproape de anticipate. Și cînd s-au trezit că va trece Cîțu atunci au făcut un joc absolut hilar. Noi stăteam în Parlament, așteptam să vină Cîțu, Cîțu zicea că nu mai vine. Salut! Deci nu era pînă la urmă ceva ce ne-a surprins, că noi știam că Florin Cîțu e propus pentru a fi respins. Acest lucru arată că ei au vrut să forțeze anticipatele cu orice preț.

Ion Cristoiu: Nu, nu mă refer la faptul că n-au mai vrut să facă anticipate, ci mă refer la faptul că au vrut să facă anticipate că erau pe cai mari. Mai sînt pe cai mari, din punct de vedere electoral?

Kelemen Hunor: Asta va decide electoratul, cetățeanul va decide cînd va merge la vot în noiembrie, în decembrie cînd va fi, nu știu, eu nu mă uit la sondaje, eu mă preocup de ceea ce trebuie să fac eu. Habar n-am. Sau dacă este real ce apare în sondaje. Atîta știu că sînt înjurați dacă merg undeva prin oraș, în Cluj, exact cum erau înjurați PSD-iștii. Doar s-a schimbat culoarea. Deci, din acest punct de vedere există o oarecare nemulțumire. Așteptarea era foarte mare de la PNL, mai ales în zona economică.

Ion Cristoiu: Așadar, s-ar putea ca această perioadă să le adîncească prăpastia, nu-i așa?

Kelemen Hunor: Probabil, probabil. Depinde de deciziile pe care le vor lua și modul cum vor comunica, ce vor spune oamenilor. Fiindcă pensionarii așteaptă creșterea pensiilor cu 40% și ei trebuie să iasă și să spună: Da sau Nu. Dacă Da, cu cît cu 40, cu 30 cu 10.

Ion Cristoiu: Îi va costa electoral dacă nu fac 40%?

Kelemen Hunor: Probabil că dacă ei comunică bine și sînt extrem de hotărîți și raționali atunci nu costă, dar nici nu poți să-i lași așa foarte mult timp. Oamenii înțeleg în criză, oamenii înțeleg în situații limită dacă trebuie să iei decizii nepopulare, dar trebuie să și explici. Trebuie să ieși și să spui „oameni buni, nu pot acum 40, nu putem 40, nu avem încasări, nu avem de unde și dăm 10, peste un an mai dăm 15 ș.a.m.d. Trebuie să lași speranța. Trebuie să faci politica speranței. Plus zona economică, unde n-au făcut nimic. Nu au făcut aproape nimic. Știm care va fi deficitul, unde se va așeza deficitul, trebuie finanțat acest deficit. Dar ce vei finanța? Vei finanța susținerea firmelor mici și mijlocii fiindcă acolo e cheia? Sau ce vei finanța? Eu am propus, la un moment dat, premierului să vină cu titluri de stat către cetățeni și să caute împrumuturi, nu la Fondul Monetar Internațional că acolo mai mult de 2-3 miliarde, în condiții absolut dezastruoase, nu va găsi. Să meargă și pînă la 8-10-15 miliarde de euro, trebuie să găsească bani pe piață fiindcă va fi nevoie de acești bani. Nu se poate cu titluri de stat către cetățeni, a spus. La începutul crizei oamenii veneau și, sigur, ținînd minte ce s-a întîmplat în 2009-2010, spuneau „domne să scoatem banii din bancă, se va prăbuși sistemul bancar”. Noi spuneam nu, să nu scoateți, dar oamenii sînt extrem de atenți ce se întîmplă. Și dacă mergi cu titluri de stat către populație, bineînțeles economiile lor vor fi în garanție și ai resursele necesare, cîteva miliarde, din partea cetățenilor, din sursa internă. Acum am auzit că se gîndesc ei să pregătească și acest instrument financiar. Să vedem cînd, că trece timpul și cum pornesc economiile din zona euro, România, dacă nu pornește și nu susține economia proprie, rămîne în urmă și mai mult. Și va fi și mai dureros în 2021, 2022 ș.a.m.d. Deci aici văd eu reacționează extrem de încet. Ori nu au curaj, ori nu au viziune. Ori nici curaj, nici viziune și atunci găsesc teme false.

Ion Cristoiu: Guvernul are în față, la ora actuală, trei programe. Unul este cel de ieșire din criză. Credeți că trebuiau să-l anunțe etapizat, cum au făcut în alte țări, că deocamdată au anunțat numai de 15 mai. Adică noi să știm: în 15 mai se deschid, nu știu, magazinele, în 30 mai, terasele. Adică, în alte țări s-a prezentat programul și chiar s-a prezentat Parlamentului. Noi de ce nu avem etape?

Kelemen Hunor: Și s-au prezentat și propunerile și gîndirea economică. Eu cred că da. Și aici iar vorbim despre esența politicii de a da speranță, dar dacă nu știi ce faci azi, nu știi ce faci mîine, ce să spui oamenilor că vei face peste două săptămîni? Peste o lună de zile. Cînd tu, acum o săptămînă, încă nu știai dacă luni vei da un proiect de lege, vei da o Ordonanță de urgență pentru a reglementa starea de alertă. Ai dat în ultima clipă, după care ai venit peste legea aprobată în Parlament cu o Ordonanță de urgență. Nici ei nu știu ce să facă. Nu știu ce să spună oamenilor.

Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, era 12 fără 5 și românii nu știau ce vor face mîine. Oamenii voiau să-și facă un plan pentru a doua zi.

Kelemen Hunor: Eu, la ora 11.00, am renunțat să mai urmăresc ce se va întîmpla. Am mai citit un pic, am adormit, dimineață m-am trezit și am văzut că sînt regulă. Dar nu se poate să stai pînă la 12 fără cinci minute.

Și apoi sigur se destramă tot ce am cunoscut din punct de vedere al economiei globalizate

Ion Cristoiu: Dumneavoastră profitați de posibilitatea de a călători în afara Bucureștiului? Plecați undeva?

Kelemen Hunor: Eu sunt la Cluj de opt săptămâni, am venit acum opt săptămâni, de opt săptămâni stau acasă.

Ion Cristoiu: Și nu simțiți nevoia să plecați din Cluj?

Kelemen Hunor: Vedeți, acum n-are legătură cu această situație. Eu de 24 de ani, în fiecare zi plecam. N-am stat, în 24 de ani, opt săptămâni în casă. De când am copii, copiii mei sunt mici, n-am stat opt săptămâni în casă. Am ținut legătura cu colegii, am făcut prin ZOOM aproape în fiecare zi ședințe, și cu grupurile, și cu primarii, și cu colegii din UDMR. Am mai fost la birou de 2-3 ori la Cluj, dar într-un fel pe mine, psihic, nu m-a afectat ca am stat acasă.

Ion Cristoiu: Ce vârstă au copiii?

Kelemen Hunor: 7 ani și 4 ani și jumătate.

Ion Cristoiu: Bun, întrebare adresată tatălui Kelemen Hunor. Ați descoperit, în aceste opt săptămâni, că unele lucruri nu le știați despre copii?

Kelemen Hunor: Da, absolut, cu toate că am o relație foarte bună cu copiii, am descoperit foarte multe lucruri. Nu numai despre ei, și despre unde am ajuns noi, ce ar trebui să facem, cum ar trebui să trăim, prioritățile, valorile. Prima dată când te lovește această dilemă, valoarea cea mai importantă – viața, devine o chestiune care se decide de către oameni, de către medici într-un minut. Cine, viața cui valorează mai mult? A lui Cristoiu, care are 60 și de ani, sau a unui tânăr care are 30 și de ani, că nu ai destule paturi, nu ai destule aparate și atunci faci acest calcul. Medicii din Italia au povestit foarte foarte pe larg. Noi, cu aceste întrebări, cu aceste dileme nu ne-am confruntat în 30 de ani, cel puțin de când s-a terminat dictatura comunistă. Și apoi sigur, se destramă tot ce am cunoscut din punct de vedere al economiei globalizate, lanțul se întrerupe. Și acest lucru poate afecta pe termen lung economia Europei, economia globală, fiindcă fiecare se gândește cum să facă în așa fel încât să fie mai puțin vulnerabil în viitor, dacă apare o epidemie, dacă apare o altă criză să nu depindă de chinezi, să nu depindă de Asia, să fie mai aproape, cel puțin în ceea ce privește agricultura, în ceea ce privește industria alimentară, în ceea ce privește o grămadă de alte segmente din economie. Deci, lucrurile se vor schimba. Și în această perioadă, într-adevăr, nu numai eu, foarte mulți, și dumneavoastră, și alții, am analizat, probabil, care sunt valorile cele mai importante, ce ar trebui să facem, cum va evolua lumea, fiindcă toată lumea spune că nu va fi lumea așa cum noi am cunoscut-o înainte de pandemie. Sigur că nu va fi la fel, va fi mai rău. Apar aceste chestiuni de a urmări pe cetățeni, cu gândul de a vedea cum se răspândește epidemia. Trece virusul, trece epidemia, dar aceste sisteme rămân, aceste reguli rămân, așa cum au rămas și după atacurile teroriste din America, restricții…au rămas. Deci din acest punct de vedere se va schimba lumea și noi trebuie să facem ordine în cap, în mentalul nostru și trebuie să vedem care vor fi prioritățile, care vor fi valorile importante.

Ion Cristoiu: Dvs. sunteți filozof, spuneți-mi nu cumva în această perioadă mulți lideri politici, inclusiv din țările democratice, s-au dedulcit la autocrație? A început să le placă?

Kelemen Hunor: Vedeți, nu s-a schimbat omul nici în o sută de ani, nici în o mie de ani, nici în cinci sute de ani, întrebările puse de Shakespeare, întrebările puse de scriitori, de filozofi, întrebările puse în Grecia Antică de Platon, de alți filozofi rămân și astăzi valabile. Structura umană nu s-a schimbat, omul devine foarte repede, dacă pune mâna pe putere se schimbă.

Ion Cristoiu: Asta e democrația, sunteți de acord?

Kelemen Hunor: Deloc, deloc, deloc. Și de aceea e foarte bine să existe dezbatere, să existe control, să fie permanent din partea societății, din partea partidelor politice, din partea Parlamentului un control asupra Executivului, pentru că în astfel de momente Executivul devine puternic. Categoric, puterea executivă trebuie să prindă consistență, dar trebuie să știi când să pui stop.

Ion Cristoiu: Da, foarte interesant. Eu am fost foarte atent la discursul domnului președinte și a fost foarte interesant, apropo de ce discutam mai înainte. Era vorba de legislație, că dumneavoastră ați modificat proiectul de lege dând mai multă putere Parlamentului. Dânsul a spus așa: legislația trebuie croită într-un mod coerent astfel încât să permită intervenția rapidă a statului. Deci ciulim urechile când aud de intervenția rapidă. Într-o situație de alertă, Guvernul este cel care trebuie să ia măsuri imediate pentru că el are instrumentele executive pentru a le pune în practică rapid atunci când se impune. Sunteți filozof, știți cum e povestea asta. Pericolul, ce face? Trebuie să luăm măsuri urgente. Să nu mai întrebăm?

Kelemen Hunor: Da, are această posibilitate Guvernul, dar măsurile luate trebuie aprobate în Parlament. Punct. Așa se întâmplă peste tot. Și când a fost stare de necesitate de urgență președintele avea posibilitatea de a decreta, Parlamentul a aprobat și a venit Guvernul, am văzut, extrem de coerent a gestionat problema. Numai de coerență să nu vorbim, că schimbă regulile, nici măcar o declarație pe propria răspundere nu poți să faci de la bun început astfel încât să funcționeze și schimbi de zece ori, îi înnebunești pe toți fiindcă habar n-ai ce se întâmplă în viața reală. Atunci să vorbim de rapiditate, de eficiență, da viteza, în secolul XXI este un factor important, dar și direcția contează, degeaba te duci cu viteză mare dacă te duci în direcția greșita și dacă faci greșeli și nu ești coerent. Sunt de acord cu domnul președinte într-o anumită măsură.

Dar la noi nu există această cultură a dialogului

Ion Cristoiu: Domnule președinte, eu am ajuns la concluzia: ce fericit lucru era să guvernezi în dictatură, nu-i așa? N-aveai nicio treabă, n-aveai Parlament, nu era opoziție, așa că uneori politicienii sunt tentați să nu mai aibă opoziție. Nu-i așa? Guvernează bine și rapid.

Kelemen Hunor: Da, probabil, nu știu, deci eu niciodată nu aș fi dorit și nu aș dori să existe un Guvern care nu are Opoziție în România.

Ion Cristoiu: Eu am zis în sensul ăsta, sigur că sfârșești la Târgoviște.

Kelemen Hunor: Nu se va întâmpla acest lucru, cel puțin în viitorul apropiat. Fiindcă așa este croită legislația. Va fi nevoie de coaliții, vor fi și cei care vor sta în Opoziție, dar pentru mine este mult mai important să văd schimbând această cultură a guvernării. Să porți dialog, să încerci să te înțelegi și cu celălalt, indiferent dacă, până la urmă, tu vei lua o altă decizie decât credeai la început sau te vei menține pe drumul tău. Dar la noi nu există această cultură a dialogului. Când ajungi la putere, ai impresia că vei rămâne acolo până la sfârșit, până la eternitate și nu vrei să mai porți dialog. Când ai majoritate, nu e bine, când nu ai majoritate, ai fi obligat să faci, dar mentalul tău funcționează așa: am pus mâna pe putere, pot să fac orice. Un Guvern care are 20% am mai avut. Guvernul condus de Tăriceanu, dar el permanent a menținut un dialog cu Parlamentul. Bun, rău, dar niciodată nu a sfidat Parlamentul. Acum vedem un Guvern care are 20% și se uită urât la Parlament și îi pune și pe parlamentarii liberali în situație dificilă. Îl pune pe liderul de la Cameră să propună un articol neconstituțional, pune acolo, domnule intră în vigoare imediat cum apare în Monitorul Oficial. Ei știu că este un articol neconstituțional, nu e nicio problemă, permitem că suntem la guvernare, după care e mare scandal, nu numai în Parlament, ci și în societate, toată presa pe ei, cu toți banii pe care i-au dat sau vor să-i dea presei și îl pun tot pe ăla care a propus amendamentul să retragă amendamentul spunând că, a da, am greșit, e neconstituțional. În astfel de situații ai obligația de a face un efort și a purta un dialog nu formal, un dialog adevărat.

Ion Cristoiu: Spuneți-mi, UDMR, firesc, întotdeauna, sigur, a apărat minoritatea maghiară. În această pandemie, avut minoritatea maghiară din România și alte probleme decât restul cetățenilor, pe care a trebuit să le apărați?

Kelemen Hunor: Până când nu a ieșit președintele cu acea declarație că vrem să dăm Ardealul, nu știu cui, să-l furăm în camere secrete din Parlament, eu nu știam că Parlamentul are camere secrete, dar am aflat de la președintele Republicii, nu. Noi am vândut Ardealul nu știu cui. Deci, cretinism, ca să citez un clasic în viața. N-am avut alte probleme decât orice alt om, fiindcă virusul nu face diferență între români, maghiari, romi, sași și așa mai departe. Zona economică a fost la fel de afectată în toate județele, dar brusc, acum vreo trei săptămâni și ceva, a apărut problema maghiară, problema Ardealului.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, ce l-a apucat? Klaus Iohannis nu le avea cu astea. Sunteți de acord? E o contradicție între ce e omul, că nu le avea cu astea până acum, adică ce l-a apucat cu derapajul ăsta. Nu știu, dumneavoastră încercați să puneți între paranteze condiția dumneavoastră de președinte și încercați ca analist. Ce Dumnezeu a urmărit? Zău că nu înțeleg. Că vinde Ardealul, cuvinte de-alea, nici Vadim nu le folosea, că era mai subtil.

Kelemen Hunor: Problema e că de la această autoritate, de la tribuna instituției prezidențiale au fost spuse aceste vorbe.

Ion Cristoiu: Nu, președintele, el, Iohannis nu le-avea cu astea.

Kelemen Hunor: Nu știu dacă le avea sau nu le avea. Aici rămâne în continuare o dilemă mare. Chestia asta, știți că vin sfătuitorii și te sfătuiesc să faci un anumit lucru, poți să faci dacă tu crezi în acel ceva măcar un pic. Deci nu poți să dai vina pe sfătuitori, pe consilieri că au venit și au spus, domnule, trebuie să ieși cu asta că altfel se prăbușește PNL, adică trebuie să-i tragem înapoi pe peneliști, zice, domnule nu-s de acord, dar ies și spun acest lucru că aveți dreptate, trebuie să tragem PNL înapoi, nu putem guverna, suntem incompetenți, atunci hai să luăm ceva, să nu știu ce. Nu e ok, fiindcă asta ar spăla un pic rușinea și nu se poate. Deci nu știu ce s-a întâmplat. S-ar putea să fie o schimbare de paradigmă în ceea ce privește abordarea comunităților etnice, abordarea comunității maghiare din partea statului. Asta vom vedea un pic mai încolo, nu putem spune astăzi că există o astfel de schimbare de paradigmă și această perioadă a fost folosită să fie anunțată această schimbare. Nu-mi dau seama dacă e așa sau nu, dacă e așa e o greșeală. Ar fi o greșeală. Nu pot să trag, în acest moment, o concluzie, dar consecințe în zona politică, în relațiile politice vor exista, fiindcă președintele a folosit limba maghiară într-un mod sarcastic, spunând că este instrumentul trădării. Asta înseamnă că cei care vorbesc maghiară…Nu folosești o limbă în batjocură, că toate limbile sunt frumoase, trebuie respectate, după aceea să arăți către două partide din Parlament spunând că ei tranzacționează Ardealul, trebuie să vii să spui uite am aceste informații, am aceste argumente, am dovezi. Dacă nu, rămâi…Eu pot să vorbesc prostii pentru că n-am informații secrete. Pot să-mi permit, Constituția îmi dă voie, îmi dă acest drept să fiu tâmpit, să fiu iresponsabil, dar un președinte nu poate să fie iresponsabil sau, dacă face un astfel de anunț, trebuie să vină și cu dovada. Mă rog, eu mai stau și mai aștept, dar rămân aceste consecințe, fiindcă în 30 de ani am făcut aceste înțelegeri cu aproape toate partidele românești și toate partidele românești au făcut înțelegere cu noi, nu pentru a face înțelegeri de dragul artei, ci fiindcă așa era bine pentru România. Așa era bine pentru pacea interetnică, așa era bine pentru toată societatea românească, să mergem către acel deziderat pe care noi am considerat că e un deziderat major, național. NATO, UE și această colaborare a avut un efect extrem de important din acest punct de vedere, cerut de societate, de aliați, de viitorii aliați. Și acum să spui, după 30 de ani, că acel care stă de vorbă cu politicienii maghiari trădează, înseamnă că spui că în 30 de ani cei care au făcut înțelegeri au trădat. Asta e problema și consecințele de aici vor apărea mai departe.

Ion Cristoiu: Există la ora actuală pe plan european, inclusiv în PPE, o campanie împotriva lui Viktor Orban. Credeți că această campanie afectează relația dintre PNL, președinte și UDMR. Dacă la Budapesta ar fi un personaj mai agreat, ați văzut care este standardul. Adică nu cumva la noi președintele și PNL profită de aceste conflicte care sunt între ViKtor Orban și UE, făcându-l pe Viktor Orban ungur și pe dvs. ungur.

Kelemen Hunor: Probabil că există, dar aici eu am discutat cu mulți colegi liberali și acolo lucrurile sunt un pic mai nuanțate. Nu toți au aceeași părere cu președintele sau nu toți spun că Viktor Orban face ceva rău, chiar unii dintre ei consideră că multe lucruri, decizii luate sunt chiar OK, dar sigur dezbaterile interne nu le cunosc. Acum, în PPE este o dezbatere.

Eu am spus că suntem împotriva excluderii FIDESZ din PPE

Ion Cristoiu: Dumneavoastră veți fi împotriva FIDESZ, că sunteți în PPE?

Kelemen Hunor: Eu am spus că suntem împotriva excluderii FIDESZ. Ar fi o greșeală, o pierdere mare pentru europeni și eu sunt pentru o dezbatere extrem de serioasă și profundă despre valorile care trebuie îmbrățișate de PPE, valorile creștin-democrației. În primul rând, fiindcă în acest moment dacă te uiți la politicile mari, nu găsești o diferență mare între PPE, socialiști și ai lui Macron, progresiști liberali. Sunt nuanțe mici. Poți să stai și la congresul socialiștilor, și la congresul PPE, am simțit asta la Zagreb, nici măcar Merkel nu a avut un mesaj, cum era noi obișnuiți cu mesajele doamnei Merkel, era unul cu totul și cu totul diferit. La ultimul congres, sigur, era un congres unde trebuia să alegem președintele erau mesaje foarte, foarte echilibrate. Din punctul meu de vedere, trebuie o dezbatere și trebuie să aibă o identitate foarte bine conturată PPE dacă vrea în continuare să păstreze majoritate pe termen mediu, pe termen lung, pe scena europeană. Și varianta asta, de a exclude pe cei cu care nu sunt de acord în totalitate, să bage pumnul în gură, nu este o metodă și eu refuz să cred că PPE dorește, într-adevăr, o astfel de situație, fiindcă dacă pleacă FIDESZ, până la urmă partidul cu cele mai multe alegeri câștigate în zece ani de zile în PPE, atunci acest lucru înseamnă că PPE va fi mult mai slab, va ajunge sub socialiști și nemții nu au au această dorință de a împinge PPE sub socialiști. De aceea, ce se va întâmpla va depinde în mare măsură de nemți. Va depinde în mare măsură ce dorește doamna Merkel, ce dorește viitorul președinte al CDU și eu cred că după o dezbatere sinceră se va ajunge la concluzia că familia rămâne mai puternică dacă și FIDESZ se întoarce ca membru deplin. Acum, sigur, ce crede Iohannis despre toată povestea asta, trebuie să spună el. La PNL eu văd o abordare nuanțată.

Ion Cristoiu: Spuneți-mi, revenind la aceste măsuri. Eu evit termenul de relaxare, e o relansare. Vedeți o deschidere mai rapidă decât o propune Guvernul? O renunțare mai rapidă la restricții.

Kelemen Hunor: Eu cred că începând de săptămâna viitoare, dacă legea aprobată în Parlament intră în vigoare, și starea de alertă pe această lege va fi pusă în practică, atunci terasele trebuie să se deschidă, trebuie să deschidem magazinele până la 15 mii de mp, și încet încet, trebuie să lăsăm oamenii să se întoarcă la viața lor normală și să fie responsabili. Eu sunt convins că marea majoritate a cetățenilor sunt oameni responsabili care după opt săptămâni vor respecta regulile necesare pentru a avea grijă de sănătate, de celălalt, de tină însuți și așa mai departe. Eu nu cred că oamenii pot fi conduși doar cu bulanul și cu mitraliera și cu amenzile usturătoare. Eu cred că oamenii au înțeles ce înseamnă această epidemie, au înțeles ce înseamnă această presiune asupra sistemului de sănătate și vor fi responsabili.

Ion Cristoiu: Vedeți o amnistie în legătură cu amenzile?

Kelemen Hunor: Da, eu cred că acea lege propusă de Tăriceanu trebuie introdusă pe ordinea de zi a Parlamentului și trebuie votată, altfel vor fi sute și mii de procese, blocăm sistemul judiciar și oricum nu vom ajunge nicăieri. Deci eu cred că proiectul gândit de Tăriceanu poate fi susținut în Parlament.

Ion Cristoiu: Vreo câteva întrebări trebuie să vă pun și de la telespectatori. Sunteți de acord cu suspendarea președintelui Klaus Iohannis?

Kelemen Hunor: Nu, în această perioadă nici măcar ca o discuție nu propun nimănui. Dar acest lucru nu înseamnă că Klaus Iohannis nu și-a depășit atribuțiile. Le-a depășit, dar în acest moment sunt alte priorități și nu suspendarea și discuțiile despre suspendare a președintelui.

Ion Cristoiu: În perioada următoare se poate vorbi de o remaniere, un nou guvern cu o coaliție din care, eventual, să faceți parte și dumneavoastră sau un guvern de uniune națională?

Kelemen Hunor: Nu. Trebuie lăsați liberalii să guverneze pînă la alegeri. Trebuie lăsați, nu trebuie deranjați, trebuie lăsați.

Ion Cristoiu: Da, am sesizat…

Kelemen Hunor: Au vrut, au vrut asta neapărat. Eu am avut o discuție cu Ludovic Orban înainte de votarea guvernului, chestia asta cu aventura lui Cîțu, și eu l-am întrebat: „De ce nu faci un guvern de coaliție, de ce nu faci un guvern care să se apropie măcar de majoritate, dacă nu ai o majoritate confortabilă”. „Nu, eu vreau un guvern PNL monocolor”, a răspuns. „Bine, dacă asta vrei, o să ai”, am zis.

Ion Cristoiu: Alegerile cum le vedeți? Localele când să fie?

Kelemen Hunor: În octombrie, dacă situația ne permite. Eu cred că trebuie să facem alegerile locale în octombrie.

Ion Cristoiu: Domnul Tomac spune că el vede că aceste alegeri locale vor fi atipice, în sensul să nu mai faceți campanie, o veți face online. Adică vor funcționa restricțiile în campania pentru locale?

Kelemen Hunor: Depinde de situație, dacă rămâne această situație epidemiologică atunci campania va fi greu de făcut, dar trebuie făcută cu instrumente, cu posibilitățile noastre, dar nu ai unde să amâni. Dacă cineva îmi spune că trebuie să amânăm până anul viitor, că anul viitor n-o să avem COVID, că virusul pleacă în Cosmos, n-ai de ce să faci o astfel de afirmație că n-ai nicio bază.

Ion Cristoiu: Parlamentarele?

Kelemen Hunor: Parlamentarele în noiembrie-decembrie, dacă ne permite situația epidemiologică. Oricum, parlamentarele nu pot fi amânate mai mult de trei luni. Prelungirea mandatelor parlamentarilor este posibilă doar trei luni, conform Constituției, dacă vrem să respectăm Constituția. Asta însemană februarie-martie să faci alegeri ceea ce cu nimic nu este mai bun decât să faci în noiembrie-decembrie. De ce credem că dacă nu facem în decembrie, în februarie va fi mai bine, sau în martie. Cu campania trebuie să începem în ianuarie. Este absolut imposibil. Sigur, dacă este o situație foarte gravă, atunci trebuie să ne gândim. Dar eu, în acest moment, nu m-aș gândi la amânarea alegerilor parlamentare. Să vedem, depinde mult de evoluția epidemiologivă.

Ion Cristoiu: Spuneți-mi, în multe state europene, am văzut și în SUA, au fost, în această perioadă, inițiative de relansare. Nu mă refer la planul ăla strategic. Ați văzut, la Viena s-a dat 50 euro fiecărui cetățean. Trump le-a dat câte o mie de dolari. Francezii au vârât bani masiv în turism. Cum vedeti dvs. una sau două măsuri de pentru viitor, necesare acum pentru a învârti la cheie motorul ăsta al economiei.

Kelemen Hunor: În primul rând, trebuie să faci rost de bani. Că nu sunt bani. Eu merg în continuare pe titlurile de stat către populație și merg pe împrumut că n-ai de unde să faci rost de bani și din împrumut să finanțezi în primul rând cash flow pentru IMM si pentru turism, pentru agricultură, industria alimentară. Acolo dacă investești, investești în zona cea mai potrivită, nu trebuie să investești în zone unde n-ai ce căuta. Nu trebuie să te preocupe foarte tare soarta multinaționalelor. De multinaționale are cine să se ocupe, dar dacă nu ai firme mici și mijlocii, dacă nu ai o economie autohtonă românească care să producă și când pleacă multinaționalele atunci ai distrus și asta e o problemă uriașă cu cash flow-ul, trebuie să dai bani, așa cum fac și francezii și celelalte state.

Ion Cristoiu: Cineva dintre cei care ne urmăresc în direct, a zis, care cheie, că nu are baterie.Noi mai avem baterie?

Kelemen Hunor: Depinde, dacă ne gândim la bateria care înseamană bani, nu stăm foarte bine. Dacă ne gândim la bateria spirituală, dacă avem posibilitatea de a gândi ceva atunci avem baterie. Dar trebuie să folosim acea baterie. Trebuie să avem curaj. Dacă acum nu ai curaj, dacă acum nu ai curaj de a face un pas rapid, o fac alții. Viteza contează.

Ion Cristoiu: Bulgarii au anunțat o reducere aTVA pentru dezvoltarea consumului. Francezii vâră aproape 5 miliarde de euro în turism. Cum facem să relansăm, în primul rând consumul. Din asta trăim, restaurante, consum, că noi nu avem fabrică de tractoare. Ce facem cu firmele astea mici?

Kelemen Hunor: Trebuie să deschizi consumul, este adevărat, și producția trebuie stimulată. Agricultura, industria alimentară. Acum, regulile europene sunt un pic mai relaxate pentru acest an, pentru perioada imediat următoare, pentru că fiecare stat se gândește la propria economie, la proprii cetățeni. Au relaxat un pic aceste reguli, vor fi relaxate până când economiile mari se vor reporni. După aceea iarăși vor reduce în funcție de altele. Trebuie să te miști acum, degeaba faci ceva peste jumătate de an, când n-o să mai ai posibilitatea. De aceea, eu insist acum. Acum trebuie să cauți bani, resurse financiare și trebuie să dai aceste resurse în condiții destul de simple către firmele mici și mijlocii, către câteva sectoare importante și eu insist pe agricultură și pe industria alimentară și insist pe turism, fiindcă în acest an oamenii nu vor pleca în străinătate, marea majoritate va cheltui banii în România, în vacanțe mai lungi sau mai scurte. Dar aici vor cheltui banii, fiindcă nu o să aibă posibilitatea de a merge, așa cum s-au obișnuit, în Grecia, Turcia, Franța, Spania. Foarte puțini vor pleca. Și dacă tu nu-i ajuți pe cei care lucrează în acest domeniu nu-i pot primi pe cei care vor să meargă, să consume acolo. De aceea, nu trebuie să spui că turismul aduce doare nu știu cât la sută în PIB și mai avem timp să ne ocupăm de turism. Este o greșeală uriașă.

Eu aș investi în industria alimentară în perioada imediat următoare

Ion Cristoiu: Spuneți că ar trebui să ajutăm turismul intern pentru că s-ar putea ca tocmai asta să fie unul din motoarele de dezvoltare, anul acesta.

Kelemen Hunor: Absolut, și în agricultură și industria alimentară. Fiindcă noi am distrus industria alimentară destul de mult și suntem extrem de vulnerabili. Și sunt multe zone unde poți să redeschizi destul de repede industria alimentară sau gradual ca să reduci această dependență permanentă față de ceilalți. Eu aș investi în industria alimentară în perioada imediat următoare.

Ion Cristoiu: Vedeți așa, din punct de vedere strategic, ca să profităm de pandemie, o investiție în turismul intern, în agricultură, dar mai ales în industria alimentară.

Kelemen Hunor: Și în infrastructură, mai ales că vom avea nevoie de infrastructură, există bani europeni, doar trebuie să folosești . La infrastructură stăm prost. Asta aduce și economia în mișcare dacă investești în infrastructură și nu aștepți iarăși cu licitațiile 3,4,5 ani de zile și în digitalizare. Fiindcă am văzut că administrația românească este la pământ și am văzut că se poate face face repede o trecere la o administrație mai digitalizată. Și acest lucru iarăși trebuie făcut repede.

Ion Cristoiu: Vă rog să-mi spuneți, ca filosof, dvs vă așteptați ca mândru cuceritor al Cosmosului, omul să se împiedice de un virus?

Kelemen Hunor: Nu, nu se va împiedica, a trecut peste provocări mult mai mari, va trece și de data aceasta, depinde ce concluzii vom formula și ce decizii vom lua, fiindcă lucrurile se vor schimba. Dar nu se va împiedica de acest virus. Poate va reuși acest virus să ne facă să regândim un pic valorile și prioritățile la nivel global, pentru toți oamenii, nu numai pentru o singură societate, un singur stat. Oricum, nu vom rămâne izolați. Virusul a arătat că nu putem să fim izolați.

Comentarii

31 comentarii pentru articolul „Ungurul Kelemen Hunor ar fi un președinte al României infinit mai bun decît neamțul Klaus Iohannis”

📹 Videoblitz 📹
Loading