Uniunea Europeană nu își mai aparține ca proiect comun al unor națiuni, ci a devenit proprietatea unui grup restrâns de „inițiați”

Alegerea primului Procuror Public European 

… va rămâne în memoria colectivă ca o confirmare că istoria se scrie apoi se pune în aplicare: prin roboței neo-marxiști din presa „alt-liberală”, din Comisia Europeană și Parlamentul European, 22 de state europene au participat (prin unele dintre „elitele” lor) la o farsă cu pretenții pentru selectarea șefului viitorului Parchet European. La comuniști, procurorul general al Republicii Socialiste România era ales la Marea Adunare Națională, adică la Partid. Neo-marxiștii  care îi mânuiesc pe Jean Juncker (CE), Frans Timmermans (CE) și Antonio Tajani (PE) au procedat identic și nu s-au sfiit să impună un mecanism politic în acest proces: ca o insultă pentru principiul separației puterilor din stat, numirea Laurei Kovesi de către Marea Adunare Trans-Națională de la Bruxelles a rezultat după „negocieri” de politicieni care pot fi corupți material sau ideologic prin „patroni” din umbră. Marxist-leniniștii lui Nicolae Ceaușescu și neo-marxiștii lui Juncker- Timmermas au multe lucruri în comun fiindcă, exceptând împărțirea plus-valorii capitaliste, s-au hrănit ideologic unii pe alții de mulți ani: mai mult, și comuniștii din blocul Estic, și neo-marxiștii din cel Vestic, au reușit doar să-și umple țările cu slujbe multe și prost-plătite, și cu lachei finanțați suplimentar și nerambursabil. Pentru cazul statelor din Vest, vorbim și de ONG-urile finanțate prin „filantropi” globaliști precum controversatul George Soros.

Aflată pe ultima sută de metri la conducerea Comisiei  Europene

…. sinistra „echipă” Jean-Claude Juncker (Luxemburg) – Frans Timmermans (Olanda) a mai înscris în viteză un punct în agenda pe care a avut-o de împlinit: după ce a divizat incredibil Vestul și Estul Uniunii, a umplut continentul cu migranți ilegali sosiți din state cu terorism activ, a facut din Bruxelles un pașalâc  Soros și a mafiotizat decizia politică, echipa  Juncker-Timmermans a arătat că nu are nicio considerație pentru conceptul de „Justiție independentă”. Alegerea noului procuror general al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, a ajuns să fie decisă prin votul unui grup de ambasadori și foarte curând, dacă asta va fi dorința lui Juncker, adjuncții lui Kovesi vor putea fi aleși prin votul bucătăreselor și șoferilor de la Comisia Europeana. Noțiunea de „competiție” pentru ocuparea postului de procuror public al UE a dispărut de când grădinița de momâi politice de la Bruxelles a înlocuit-o cu „interviul” – un instrument dus până la cea mai abjectă formă a sa de manipulare.

Alegerea procurorului general al UE prin „negocieri politice”

… este o rușine pentru inteligența oricărui european de bună-credință și se prezintă ca sindrom al unei suferinți ascunse: Uniunea Europeană alunecă  spre alienarea dictaturii. „Elitele” din conducerea UE nu mai vor democrația unică inventată de antici, ei au inventat „democrația de serviciu” care îi ajută să modifice orice normă sau lege fără explicații și fără să dea public socoteală, să justifice orice abuz și să facă înțelegeri doar în spatele ușilor închise, departe de ochii și auzul națiunilor care le hrănesc luxul și trândăvia. „Democrația de serviciu” a făcut din mediocrități politice precum Juncker, Timmermans, Angela Merkel sau Emmanuel Macron, niște politicieni imenși, mai puternici chiar decât dictatorii autentici și însuși Dumnezeu apare azi mai puțin intangibil decât sunt cei ce „contează” azi la Uniunea Europeană. Dacă un jurnalist l-ar întreba mâine pe Claude Juncker de ce procurorul general al UE nu a fost ales cu hârtiile pe masă într-un for de magistrați europeni, neînregimentați politic, este cert că acesta nu ar ști să-i răspundă. Așa a început orice dictatură în Europa: cu mulțimi de oameni care nu au pus întrebări și cu junckeri care le-au plătit tăcerea prin finanțări sau amenințări: Uniunea Europeană de astăzi este ceea ce acceptă.

Când două state, presupus cele mai puternice din UE

… își trimit la concurs cel mai prost procuror disponibil (cazul Germaniei, Andres Ritter, cu un singur vot în Comisia LIBE a PE), respectiv cel mai detestat de președintele țării sale, Emmanuel Macron (francezul Jean-François Bohnert a fost retras prin implicarea abuzivă a Președinției franceze), s-ar impune stringent una dintre cele două concluzii: sistemele de Justiție din Germania și Franța trebuie rase și reconstruite sau mecanismul de numire pentru procurorul general european a fost doar o glumiță proastă. Nu se știe dacă oamenii de la UE care au votat pentru alegerea procurorului  român au cunoscut că, de-a lungul timpului, DNA-ul Laurei Codruța Kovesi (ea însăși prezentă activ la banchetele din beciurile și sufrageriile politicienilor locali), a ocolit firmele multinaționale în anchete, a fabricat dosare penale unor „incomozi” (cazul Sebastian Ghiță), a implicat neconstituțional serviciile secrete în cercetări penale, iar o mare parte dintre dosarele din instanțe au fost respinse fiindcă „fapta nu există”. Alegerea de către Bruxelles a unui personaj cu trecut controversat precum Kovesi, șefă a unei instituții acuzată de abuzuri, sugerează direct unele din „valorile” trio-ului de tristă amintire Juncker-Timmermans-Tajani, un trio care a promovat impostura și globalismul deșănțat,  dublul standard dar și toleranța la supravegherea de masă a populației Europei sau la excesele făcute în numele „anti-corupției”.

Există viață dincolo de Statul Paralel?

Uniunea Europeană nu își mai aparține ca proiect comun al unor națiuni, ci a devenit proprietatea unui grup restrâns de „inițiați” care ia decizii mimând democrația. Prin „neglijență”, România post-decembristă este pândită azi de o primejdie mortală: după ce s-a scuturat cu sacrificii de regimul lui Nicolae Ceaușescu, astăzi se trezește, în calitatea sa de membru UE, că este dorită sub un nou regim (neo-marxist), condus prin „neo-colonialiștii” lui Juncker, Timmermans- Federica Mogherini- Guy Verhofstadt- Angela Merkel- Emmanuel Macron: o struțo-cămilă care își ia hrana prin capitalism, trăiește în socialism și se cacă democrație. Mecanismul nefericit de selectare a Procurorului Public European imaginat de Juncker-Timmermans și ciracii lor nu este altceva decât un spasm care arată minunat „boala de sânge” de care suferă „elitele” pan-europene: dictatura. Până nu e prea târziu, România trebuie să urmeze exemplul britanic și să înceapă pregătirea unei alternative de salvare: mai precis, să pregătească retragerea din Uniune. Proiectul ar putea fi însuflețit de o lozincă adaptată ca protest la multe dintre acțiunile din acești ani ale perechii Frans Timmermans-Jean Claude Juncker, respectiv ale unor instituții de forță din România, precum DNA sau SRI: de exemplu, lozinca prezentată românilor ar putea fi „Se poate trăi și fără Stat Paralel!”.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

5 comentarii pentru articolul „Uniunea Europeană nu își mai aparține ca proiect comun al unor națiuni, ci a devenit proprietatea unui grup restrâns de „inițiați””

  • Oricat de detestabila e ue, retragerea ar insemna ruperea ardealului, autorul e chiar orb?
    Iar in visegrad nu intram niciodata, peste ungaria.

  • @Al
    Sa fim seriosi !

  • Noi nu am indeplinit aproape nicio conditie pentru aderarea la UE. Un stat de umplutura, piata de desfacere, furnizor de mana de lucru ieftina inalt calificata pentru tarile bogate din vest aflate intr-un regres demografic. Si bineinteles, tot ce aveam a trecut in proprietatea lor: electricitatea, petrolul, gazul, apele, telefoanele, padurile si terenurile agricole. Asta este pretul platit de generatiile copiilor si urmasilor nostri pentru o aderare de care nu aveam nevoie iminenta. Am obtinut doar dreptul de libera circulatie, care in principal se materializeaza prin depopularea tarii cu aproximativ 5 milioane de locuitori.
    Restul e propaganda pentru prosti.

  • Alternativa fiind care? Poti sa oferi un scenariu sau doar lozinci ieftine?
    In plus, nu eram deloc cine stie ce piata de desfacere, ca nu erau bani – cate mall uri erau in 2000 de pilda?
    Apoi, nu TOT a trecut in proprietatea ‘lor’ 🙄, avem destule asset uri strategice. Si oricand se poate intampla o mica nationalizare, cum a facut Orban, DACA etc
    ‘Inalt calificata’ ? ? esti ridicol, cu exceptiamedicilor dincolo practic toti ajung la munca de jos, indiferent de titluri. Iar de plecat de ce au plecat? Nu cumva pentru ca economia noastra era formidabila?
    UE – o crunta dezamagire. Dar am avut de ales? CINE si ar fi asumat o temporizare? Cu acuze ca e vandut rusilor? Cu servicii secrete total aservite?
    Lozinci pentru prosti. 😬

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Marius Tucă Show. Ion Cristoiu: Când au venit democrații la putere ne-au arătat ei ce e aceea dictatură

Invitat în cadrul emisiunii Marius Tucă Show, joi, 7 noiembrie 2019, transmisă pe Mediafax

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:



Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi