Ursula van der Lost, fotbalul și industria înapoi

Duminică m-am chinuit cu Liverpool. Meci greu. Cu pușcașii. Docherii trăgeau să ancoreze, ăia cu Arsenalul căutau contracte. Cum să-i lași? Mai degrabă croaziere, mâncare de calitate, muncă cinstită. I-am neutralizat, dar greu. Noroc cu ungurul, Dominik; când să împachetăm batistele a trimis mingea ca de la Liverpool la Londra, de era să cadă guvernul. Guvernul englez, la noi guvernul merge pe sârmă, dar dacă ne scapă de pensiile speciale și de pomenile bruxelleze, cred că apucă să meargă și cu steaua. Măcar la 2-3 meciuri internaționale.

Am avut noroc și cu arbitrul, nu a luat bani. Băieții s-au împins, și-au pus piedică, s-a umflat testosteronul în ei. Arbitrul a dat niște galbene, le-a mai arătat și obrazul, dar i-a ținut sub control.

Greu a fost, însă, cu transmisia. Ca să vezi meciurile din campionatele britanice, cupele, Champions League și alte huiduieli de pe stadioane trebuie să cheltuiești măcar o treime din salariu. Nici nu-ți vine să crezi că fotbalul a fost inventat de săraci, de englezii săraci, fără papuci în picioare și cu minge de cârpe! Luni, Liverpool l-a cumpărat pe Isak cu 120 de milioane. Dacă ar mai fi trăit soacră-mea, i-ar fi sunat să le spună că e de-a dreptul nesimțire, cu banii aceia ar fi putut sătura un sat din Africa. Doar că acum săracii din Africa au toți telefoane mobile și bani de călătorii în interes de serviciu, cu gonflabila. Și am înțeles că până și Becali a dat bani de biserici, poate își face și școală de juniori, la prima mână, că e mai ieftin decât prin transfer. Ca să văd meciul, m-am milogit de cei cu streaming. Pe streaming numai reclame pornografice, de a ajuns să-și ceară copilul scuze de ce vedeam pe ecran. Ce să faci, dacă fotbalul a ajuns să fie frecventat și de intelectuali! Că proștii au neveste și-și cheltuie banii pe bilet. Chiar i-am propus fiului meu ca la meciul direct Liverpool – Manchester, căci el e fan Manchester și zău că mi-e milă și-l mai ajut, emoțional, la meciurile internaționale, să nu ne mai certăm acasă, să ne certăm și pe stadion. Sunt convinsă că vecinii ar aprecia gestul. Buzunarul nu. Juma’ de salariu. Special de unde? În UK ne-au spus că the Special One e Mourinho. N-am mai întrebat de salariu sau de pensie … După cum spuneam, familie mare, remunerație mică, transmisiune prin satelit. Pe modul înghețat. Nu mi-a trecut prin cap, că dădeam și eu vina pe ruși! Aș fi urmărit și campionatul din Rusia, ce ȚSKA nu are nevoie de fani?, dar gândiți-vă câți sateliți de la servicii ar fi trebuit să lucreze peste program! Deși și sateliții ăștia au uneori răbufniri proletare, ca atunci când palestinienii cu șlapi, sacoșe de rafie și Mobre au trecut granița, ca să participe la un concert rock. Cred că și-au luat bătaie, că altfel nu-mi explic cum de i-au lăsat pe evrei să vadă până în Yemen, om cu om și dușman cu dușman. Căci sateliții își copiază stăpânii, și ca conduită, și ca morală.

Între timp, doamna van der Leyen a devenit doamnă van der Lost, în România. Și s-a grăbit să dea vina pe ruși. Credeți că rușii și-ar pierde timpul cu doamna van der Leyen, când ei au făcut economie de stress și la întâlnirea cu Trump? Să-i spună cineva doamnei Ursula că în România „noaptea mieii țese ie / zburătorii ca să vie”. O fi fost un zburător, care a ciocnit, respectuos, la ușa avionului, să ceară banii de vaccinuri înapoi. Nu cred să fi fost domnul Chagall, un zâmbet de-al Ursulei l-ar fi îngrozit până și pe Leonardo! Dar cine știe, păcatele mele, de la ruși pân’ la Paris s-o fi găsit vreunul care s-o plimbe printre nori și s-o viseze în culori, cum bine zisa baciul Vintilă! Presa corporatistă zice c-a fost o dronă. Poate o fi fost una lansată din Ucraina, căzută în nas în mâlul de pe Bâstroe, strivită mai apoi, lipsită fiind de viziune clară, de fereastra ei, târziu, crezând că a văzut o lumină și ei nu știu … Eu cred că dronele din Ucraina o iubesc pe doamna Ursula mai mult decât cele rusești. Poate au vrut doar s-o escorteze și, de la atâta iubire, a căzut semnalul … Nu M, ci de pe bord.

Morala-i însă alta: dacă după intrarea în Uniunea Europeană ne lăsau industria în pace, acum am fi avut dronele noastre, românești, care ar fi zburat, ca cocorii, spre țările calde, luând-o pe doamna Ursula cu ei. Pe drum ar fi putut să le ceară scuze pentru mizeriile pe care le-a înlesnit, împreună cu partenerii de afaceri de stat și din privat, în Delta Dunării.

Revenită cu picioarele pe pământ, după speculații care i-ar fi adormit și pe cei mai îndărătnici dintre insomniaci, a reușit, pe ultima linie, să evite o confruntare cu bulgarii, chiar așa mari amatori de euro cum sunt. Buni grădinari, oamenii nu au venit cu roșii și castraveți, ci cu steaguri și urale. Prevenită, doamna Ursula a lăsat doar umbra să treacă cu mașina, după modelul celei de la Cozia. Cred că tot rușii au prevenit-o, ca să-i poată însoți avionul și în alte țări prietene și vecine.

Dacă ar fost rușii, cred că ar fi lovit-o mai degrabă cu o freudiană, cu o psihedelică, cu Pink Floyd și am fi văzut-o dansând pe aripile avionului, spre deliciul Luceafărului, nici atât de nemuritor, nici atât de rece …