Vasile Astărăstoae: „Este un nou virus despre care știm foarte puține în prezent, dar știm un singur lucru: nu a fost atît de contagios, cum s-a precizat, și nu a fost atît de periculos cum s-a estimat”

Așa cum am arătat în ediția anterioară a Gîndurilor lui Cristoiu, duminică, 24 mai 2020, invitatul dialogurilor în direct de pe cristoiuTv a fost profesor doctor Vasile Astărăstoae. Am prezentat în comentariu principalul motiv al invitări.

Vasile Astărăstoae e una dintre puținele personalități ale scenei publice naționale care a cutezat să semnaleze pericolul întruchipat de isteria globală provocată de Coronavirus. Încă din 24 februarie 2020 domnia sa a lansat un avertisment dramatic despre aberațiile pe care le putea naște, sub dictatura OMS, transpunerea mecanică în lumea democratică a soluțiilor dictatoriale aplicate de China în lupta cu Coronavirus. Am ținut să am un dialog cu domnul profesor și pentru că pînă acum mașinăria de propagandă a oficialităților a căutat să minimalizeze punctele sale de vedere îndrăznețe, dar științifice, exilîndu-le în zona de margine a teoriilor conspirației. A rezultat un interviu de o oră și douăzeci de minute, cu 20 de minute peste timpul pe care-l rezerv de obicei interviurilor la cristoiuTv. Am fost îmboldit să nu opresc interviul la hotarul unei ore și pentru că telespectatorii, avînd înlesnirea de a comenta în direct, au fost unanimi în a-l declara interesant. Se înțelege că în transcriere interviul e uriaș chiar și pentru teritoriul on line. Cum însă cred că acest interviu trebuie să rămână și în varianta scrisă, ca o dovadă peste timp că și în România au fost personalități care au dibuit că e ceva în neregulă în tot ce s-a întîmplat în Lume în ultimele trei luni, am decis să-l publicăm în două părți. La transcriere am făcut modificările cerute de trecerea de la formula orală la cea scrisă. Intertitlurile și titlul ne aparțin.


Ion Cristoiu: În această seară avem un interviu de excepție cu domnul prof. dr. Vasile Astărăstoae. Domnia sa a fost, încă din februarie, din 24 februarie, în prima linie a bătăliei pentru păstrarea bunului simț și rațiunii în această luptă cu coronavirusul, în această panică, eu o numesc psihoză, numită coronavirus. Domnia sa a scris mult pe Facebook, a intervenit la unele televiziuni. Am posibilitatea acum să aflu și eu niște lucruri și să am un dialog mai științific, deoarece și eu sînt adeptul tezei că s-a exagerat, însă cred că trebuie demonstrat din punct de vedere științific. Domnul profesor nu este nici prezicător, nici vrăjitor, cum ar crede unii, și cum unii au scris, este profesor universitar doctor, un specialist în etica medicinei.

Acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decît o hîrtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan

Vasile Astărăstoae: Da.

Ion Cristoiu: Așa se și explică punctele domniei sale de vedere. Am aici, există și posibilitatea să intrați în direct, aștept și întrebările telespectatorilor, în limita posibilităților vom pune și întrebările dumneavoastră. Domnule profesor, începem prin a reaminti că era 24 februarie.
Vasile Astărăstoae: Pe 23 am scris textul, pe 24 l-am publicat.

Ion Cristoiu: Februarie. Și spuneți: „Nici în cele mai sumbre scenarii nu puteam să-mi imaginez vreuna ca asta” și atrăgeați atenția asupra pericolului întruchipat de dictatura specialiștilor și de luarea unor măsuri în lupta împotriva coronavirus care să încalce drepturile omului. Vă întreb, suntem acum după 1 mai, în toată Europa, ați văzut, e așa un urgan al măsurilor de relaxare. Vă confirmă ceea ce se întîmplă acum în Europa, mai puțin în România, că noi sîntem mai prudenți, ipotezele dumneavoastră încă din februarie?
Vasile Astărăstoae:
În februarie, în primul rînd, ce-am spus? Am spus să nu intrăm în panică. Cînd urmăream ceea ce se întîmpla în celelalte țări am văzut un adevărat haos, mai ales în țările să spunem vestice, occidentale, civilizate, cum le spunem noi, un adevărat haos, care nu decurgea din această boală. Mai ales în modul foarte antiliberal care aducea în prim plan fantoma ordinii pierdute și regăsite, populația speriată aștepta să vină cineva să facă ordine. Și atunci, din cauza fricii, cetățenii, ca să se simtă protejați, au acceptat limitarea sau suspendarea drepturilor lor, un lucru foarte grav. Asta dovedește însă și faptul că știința, civilizația au dat un sentiment de siguranță oamenilor, au făcut din știință un idol și, în condițiile astea, în momentul în care a apărut un mic nou membru al biotopului nostru, un membru – și viața a dovedit că nu este nici atît de periculos, nu are nici contagiozitatea care se aștepta atunci, dintr-o dată lumea a abandonat totul, a preferat să se baricadeze în casă, să se atomizeze, să uite că, de fapt, omul este o ființă socială, să se interconecteze, să dea dovadă de solidaritate din vorbe, nu și din fapte. Toate aceste lucruri m-au îngrijorat și atunci am scris o notiță în care am spus să nu intre lumea în panică, pentru că da, este epidemie, nu este prima epidemie, este o pandemie, nu este prima pandemie din acest secol și nici din secolul trecut și atunci încet, încet trebuie să ne luăm măsuri de precauție, dar să nu începem pe această paranoie. De fapt, acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decît o hîrtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan. S-a dezvoltat o adevărată psihopatologie determinată de frică și, în același timp, o paranoie, boală psihică, din partea celor care trebuiau să gestioneze cu calm și cu rațiune această epidemie. În momentul de față unde ne aflăm? Ne aflăm pe panta descendentă a pandemiei, ea se va muta, cum se mută toate virusurile respiratorii care fac epidemii, au un ciclu, în perioada asta în emisfera nordică, se va muta în emisfera sudică și vedem care este rezultatul. Nu este atît de catastrofal cum îl vedem la televizor sau cum spun toate prompteristele cînd le auzi că spun „virusul ucigaș”. Orice virus este ucigaș, dacă dă o patologie orice virus este ucigaș. Și virusul gripal este ucigaș, și HIV/SIDA este ucigaș, dar nu trebuie să intrăm în panică. În acest moment, în lume există cinci milioane patrusute de cazuri confirmate, am verificat înainte de a intra în emisiune. Din aceste cinci milioane de cazuri, mai bine zis infectate, pentru că 90% sînt asimptomatice, n-au nici un simptom. Ca să spunem așa, sînt purtători ai virusului. În rest, pînă la 95% la sută sînt cazuri ușoare, 3% sînt cazuri medii și 2% sînt cazuri critice, grave. Iar mortalitatea din acest virus este mult mai mică decît a fost ea prognozată. În acest moment, pe panta descendentă a pandemiei virusul reprezintă 0,4% din mortalitatea generală. Gândiți-vă, sînt 340.000 de decese în toată lumea. Grosul, într-adevăr, este în Vestul Europei și în Statele Unite ale Americii. Iar aceste 340.000 reprezintă 0,4% din mortalitate în general. Chiar acum 6 zile, New York Times a prezentat o schemă în care a arătat cu cît a crescut mortalitatea generală odată cu venirea virusului. Și mortalitatea generală a crescut cu 0,1%. Adică, în aceste luni în țările, nu au mai făcut și țările din Estul Europei, în țările din Vestul Europei, Statele Unite și în Marea Britanie au crescut cu 1%. Acum au coborît și sînt sub mortalitatea care era în anii trecuți în această perioadă. Deci, este un nou virus despre care știm foarte puține în prezent, dar știm un singur lucru: nu a fost atît de contagios, cum s-a precizat, și nu a fost atît de periculos cum s-a estimat. Imperial College a făcut estimările în felul următor: în prima etapă, a spus că în Marea Britanie vor fi două milioane morți din cauza coronavirusului. Era o estimare. După care a coborît-o și-a spus că vor fi 200.000. Acum două săptămîni a coborît și a spus că vor fi 30.000. Nu știu cînd o să ajungă să vadă în final care din aceste estimări sînt corecte. De aceea lumea nu trebuie să intre în panică. Trebuie să-și ia măsuri, dar măsurile nu trebuie să fie absurde și trebuie să fie suportabile. Măsurile trebuie să fie proporționale cu gravitatea. Nu tragi cu un tun sau cu o rachetă într-un stol de vrăbii care stau pe o casă, că distrugi casa. La noi, ceea ce am văzut este de domeniul absurdului. Am văzut, la început, că este o simplă gripă, de zece ori mai puțin periculoasă decît gripa, după care am trecut în Apocalipsă. Ce se va întîmpla? Pe baza acestora s-au luat niște măsuri care n-au ținut cont de esența medicinei publice și a medicinei preventive. Pentru că noi spunem sănătatea înseamnă absența bolii, așa spune toată lumea. Nu este. Definiția sănătății este bunăstare. Bunăstare fizică, psihică, economică, socială, culturală și spirituală. În momentul în care iei niște măsuri pentru a proteja sănătatea trebuie să protejezi toți acești parametri. Dacă nu-i protejezi pe toți poți să faci mai mult rău decît bine.
Și sînt niște măsuri. Sînt unele măsuri corecte, cum v-am zis: izolarea focarelor, nu carantina, deoarece carantina, de cînd s-a înființat, n-a avut nici un succes niciodată, urmărirea traseului virusului încît să poți să-l controlezi, că neavînd nici un tratament nu poți să-l oprești, dar să-i urmărești traseul, să-l limitezi în așa fel încît să nu fie o infecție comunitară, încît să nu poți face față. În primul rînd, igiena, spălarea pe mîini și săpunul. Săpunul s-a dovedit la acest virus a fi cel mai bun medicament. Și, bineînțeles, în anumite situații să porți mască. Pentru că, cine spune că masca te protejează s-ar putea să facă mai mult rău. De exemplu persoane ca mine, care au o anumită vîrstă și au un grad de insuficiență respiratorie cronică, nu pot să poarte masca foarte mult. 10-15 minute, hai să spunem 20. Alte persoane pot să o poarte, dar nimeni nu poate să poarte mască opt ore. Cînd am auzit că la locul de muncă trebuie să fii tot timpul cu masca chirurgicală mi-am spus: „Domnule, au uitat medicina?” Eu sînt legist, dar am făcut și medicină practică pînă a ajunge să fiu profesor de legală și mi-am spus „Au uitat toată medicina?” Pentru că au închis parcurile. Nu trebuie te plimbi prin parc? Nu trebuie să iei aer curat? Sînt viruși acolo, adunați în parc, și de aia trebuie să închidem? Distanțarea fizică, eu resping termenul de distanțare socială, deși din obișnuință, pentru că mi l-au băgat în cap tot timpul, l-am folosit fără să-mi dau seama. Distanțarea socială este foarte gravă dacă o accepți. Și în măsuri, de exemplu, cînd a început nebunia toți medicii infecționiști și toți medicii epidemiologi, care și așa sînt puțini, noi avem în țară vreo 130 de medici epidemiologi mari și lați, au fost trimiși în vamă. Ce să facă în vamă? Să ia temperatură? Temperatura poate să o ia oricine, am văzut acum că și paznicii pot.

Relaxarea este tot mai accentuată din cauza presiunii publicului

Ion Cristoiu: Domnule profesor să revenim. Noi constatăm acum în Europa, repet, mai puțin în România, un uragan al relaxării. Sînteți de acord?
Vasile Astărăstoae: Da.
Ion Cristoiu: Această tendință, schimbarea agendei publice își are cauza în realitatea că pericolul reprezentat de virus s-a diminuat sau în presiunea economică? E foarte important de știut.
Vasile Astărăstoae: În primul rînd, presiunea virusului s-a diminuat. Am spus, ca orice epidemie respiratorie, cu virus respirator se va muta în emisfera sudică. Așa s-a întîmplat la toate pandemiile, nu văd de ce aici s-ar întîmpla altfel, că nu a apărut unul, un virus deosebit. În al doilea rînd, vedeți că relaxarea este tot mai accentuată din cauza presiunii publicului. Oamenii, cînd s-au văzut două luni de zile închiși în casă, nu mai vorbim de sănătate, de bunăstare psihică, și cînd au văzut care este realitatea, cînd au văzut că cifrele au fost umflate pentru a se justifica măsurile luate, oamenii au cerut acest lucru și, bineînțeles, că și aspectele economice. Pentru că, vedeți Germania care a avut într-o lună de zile 10 milioane de șomeri, noi avem un milion de șomeri, șomaj tehnic, șomaj adevărat, dar să vedem cîți din șomajul tehnic vor mai fi primiți înapoi. Noi ne-am închis toată industria hotelieră, turism ș.a.m.d., deși, avînd experiența celorlalte țări, puteam s-o păstrăm la un anumit nivel, mai scăzut. Și în condițiile astea, presiunea care a fost, și ați văzut a fost o izbucnire și acum deși Germania n-a avut niciodată stare de urgență, a avut recomandări și fiecare land s-a descurcat. Totuși, vedeți că în Germania este cel mai mare protest împotriva acestor măsuri și, deși doamna Merkel n-ar fi dorit, a făcut, toată relaxarea a plecat de jos. Vreau să vă spun că au fost unele state care nu au luat măsurile corecte. Nu vorbim de Suedia, că de Suedia știe toată lumea. Nu vorbim, de exemplu, de Extremul Orient, de Taiwan, iar din Europa de Slovacia, care, atenție, de opt zile nu mai are nici un caz raportat, deces nu mari are de 14 zile. Vorbim de Cehia.

Ion Cristoiu: Iertați-mă, la Slovacia cum se explică? E un paradox?
Vasile Astărăstoae: Dacă vă uitați în Estul Europei este o altă particularitate față de Vestul Europei. Și contagiozitatea a fost foarte scăzută, și mortalitatea. Explicația cea mai probabilă pe care văd că și Insitutul Cantacuzino a lansat-o este că la noi, în Estul Europei, a circulat o altă tulpină. În momentul de față sînt identificate 6 tulpini ale acestui virus. În Vestul Europei a circulat alta. Atunci, în Estul Europei a circulat o tulpină mai puțin patogenă, deci mai puțin gravă, și în condițiile astea, bineînțeles că nu au apărut astfel de lucruri.

Ion Cristoiu: Dar totuși, din punct de vedere științific, cum se explică? Alexandru Beleavski, corespondentul România Actualități, îmi spunea că rușii susțin că la ei a venit, nu tulpina din China, ci tulpina din Italia. Cum se explică aceste diferite tulpini? Nu e una care a pornit din China în toată lumea?
Vasile Astărăstoae: Una care a pornit, dar care suferă mutații pe parcurs. Și atunci se divide, pot să fie cinci, zece. Asta este și cauza pentru care, după opinia mea, niciodată nu va apărea un vaccin pentru Covid 19. Nu va apărea din cauza acestei versatilități. Deci ea se schimbă, poate să-i crească patogenitatea, dar aici s-a văzut că i-a scăzut patogenitatea.

Ion Cristoiu: De ce a scăzut domnule profesor? Ne-a ajutat Dumnezeu pe noi, ăștia din Est?
Vasile Astărăstoae: Nu, i-a ajutat pe cei din Italia. Că la noi a venit o tulpină din Italia, s-a modificat puțin pe parcurs. Dar pe cei din Italia i-a ajutat. Pentru că, vedeți, tot tam-tam-ul care s-a făcut în Italia și toată lumea a spus „Ce se întîmplă în Italia?”, acum, încet, încet se dezvăluie. A fost o decizie a acestui colhoz, care se cheamă OMS, condus în momentul de față de un marxist etiopian, care este chiar acuzat de crime împotriva umanității și care a avut o foarte bună relație cu China. A fost o indicație în care s-a spus să nu se facă necropsii la aceste cazuri. Și atunci, toate cazurile, decesele din perioada aia, și care au fost testate, și care a ieșit testul pozitiv, uneori și după moarte, deci care n-au avut simptome de Covid, toate au fost raportate Covid. Și atunci, și cu o presiune mediatică, dacă vă aduceți aminte sicriile care erau arătate în Italia și care s-au dovedit că erau de fapt de la Lampedusa, de la scufundarea acelui feribot acum 10 ani de zile, au făcut o impresie și toată lumea a spus „În Italia este un virus care omoară și a venit și la noi, că a venit diaspora acasă, și ne-a infectat pe noi”. Ca și cum, dacă nu veneau atunci virusul n-ajungea. Pentru că virusul nu circulă cu pașaport. Nu cere pașaport, și la vamă să-l prezenți să-i spună „nu te primim în țară”. El oricum venea. Și atunci noi trebuia să fim pregătiți ca să vină. Pentru că, spuneam la început, am scos epidemiologii și infecționiștii și i-am dus la vamă, în loc să-i lăsăm să pregătească circuitele și spitalele ca să poată primi acești bolnavi, și în același timp să protejeze personalul. În România unde avem cele mai mari focare? În spitale. Personalul medical, care n-a fost protejat și-a fost trimis cu mîinile goale să se lupte în această epidemie, și în locașurile cu bătrîni. Au fost aglomerați bătrînii pentru care nu s-a luat nici o măsură. Aceeași greșeală a făcut, și și-a cerut scuze, și ministerul din Suedia că nu s-a ocupat, și Suedia n-are mortalitatea generală mare dacă scoatem acești bătrîni, dar acolo fiind condensat, nefiind lumea pregătită neluînd niște măsuri, bineînțeles că persoanele în vîrstă, care au și comorbidități au decedat din această cauză. La noi, la fel. Pentru că noi avem o particularitate. Noi am internat, ca să avem la număr și ca să nu se spună că stau spitalele goale, noi am internat asimptomaticii. Doar Italia a făcut aceeași prostie la început. Dar celelalte state nu internează asimptomatici. Nu internează formele ușoare. Le izolează. De ce trebuie, să dau un exemplu, călugării de la mînăstirea Putna, să fie luați cu forța și duși în spital. De ce?

Ion Cristoiu: Asta e o știre. I-au luat de la Putna?
Vasile Astărăstoae: Da, mai demult. I-au luat de acolo și i-au dus în spitale. Pentru ce? Că au găsit că sînt asimptomatici. Într-o mănăstire în care pot să se izoleze unul de celălalt, că oricum erau închise și nu veneau turiști. Ăia trebuiau doar supravegheați medical și cui i se agrava starea, îl duceai în spital. În condițiile astea n-au suferit numai asimptomaticii duși acolo, au suferit și alți bolnavi pentru că, gîndiți-vă, 60% din paturile din spital n-au mai fost acoperite, 60%. În spitalul din Cîmpina m-am uitat, m-am crucit că n-au ce să facă altceva. Au un pacient 70 de medici și 200 de cadre medii. Un spital cu 300 de paturi. Deci 299 de paturi n-au fost utilizate pentru persoane care poate chiar aveau nevoie. Pentru că unii au fost dați afară din spital, alții s-au speriat și n-au venit în spital, chiar dacă boala lor cronică li s-a accentuat.

Masca îți dă un sentiment de siguranță și nu îți iei celelalte măsuri

Ion Cristoiu: Domnule profesor dumneavoastră spuneți așa: că la ora actuală măsurile de relaxare din Europa, inclusiv de la noi, mai puține, se întemeiază pe o scădere a pericolului întruchipat de virus. În aceste condiții, măsurile luate la noi prin stare de alertă, și aș vrea să le luăm pe bucăți, de la măști la termoscanere, sînt utile luptei în continuare, cu ce a mai rămas din coronavirus sau nu sînt utile. Hai să le luăm pe rînd. Masca ne apără de ce-a mai rămas din coronavirus?
Vasile Astărăstoae: În locurile aglomerate da, masca ne apără, dar în același timp poate să fie și primejdioasă. Trebuie utilizată cu rațiune. Luăm măștile chirurgicale, ceea ce ați văzut în Taiwan sau în alte locuri nu sînt măști chirurgicale, sînt măști profesioniste care pot să oprească virusul. Porii măștilor chirurgicale sînt de ordinul micronilor. Particulele virale sînt nanoparticulare, deci ele trec pe acolo fluierînd. Ceea ce face masca însă, pentru că virușii nu merg singuri, merg pe picătură de salivă, masca oprește și-l protejează pe celălalt. Nu te protejează pe tine de nici un fel, dar pe principiul solidarității trebuie s-o porți. Dar nu așa cum s-a impus, că trebuie s-o poarte toată lumea la serviciu, unde te-oi duce, ba am văzut și pe unii că și pe stradă s-o purtăm. Pe stradă poți să păstrezi distanța fizică. Distanța fizică, spălatul pe mîini sînt măsurile care în această perioadă sînt foarte bune. Asta e cu masca, de șaluri și fulare, de astea să uităm. Dar mai departe, pericolul este, pe de o parte, oricum te poți infecta, pe de altă parte, îți dă un sentiment de siguranță și nu îți iei celelalte măsuri. Uiți să te speli pe mîini, care este cel mai bun, nu este bun nici dezinfectantul să faci dermatite, ci săpunul și apa. De cîte ori ai ocazia. Da, pune la intrarea și la ieșirea din magazin săpun și apă, să se spele lumea. Deci, în orice instituții săpun și apă, dacă ai și dezinfectant e bine, ca să nu cheltuiești, și în rest, toată lumea să poarte tot timpul masca, în acest moment, cînd epidemia coboară, este pe pantă descrescătoare, este o absurditate. O chestie care să te mai irite. Persoanelor, care sînt deja iritate, ca oala sub presiune, le mai dai un motiv de iritare. Pentru că, una e să spui că trebuie să o porți în anumite locuri și alta e să-i spui cuiva că opt ore la serviciu trebuie să stea cu mască. Deci, asta este foarte clară. Masca profesională, da. Și respiri mai ușor cu masca profesională. Pentru că noi, care sîntem ochelariști ce facem, tot timpul îți aburește ochelarii?

Ion Cristoiu: Domnule profesor am întrebat și poate că dumneavoastră puteți răspunde. Avînd în vedere că masca a devenit acum o unealtă care trebuie să o purtăm toată ziua, nu s-ar putea perfecționa și masca? Să o facă mai suportabilă?
Vasile Astărăstoae: Sînt măști profesionale, pe care le-ați văzut.
Ion Cristoiu: Noi ce mască purtăm acum în țară ce avem?
Vasile Astărăstoae: Masca chirurgicală.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneți că este una mai bună cu care poți să respiri.
Vasile Astărăstoae: Da sînt măști profesionale, care sînt bune.
Ion Cristoiu: De ce nu le pun în vînzare ăștia?
Vasile Astărăstoae: Pentru că nu se găsesc, pentru că ele se fabrică, e mai complicat procesul de fabricare. Și măștile care sînt în România nu le controlează nimeni și nu respectă condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o simplă mască chirurgicală. Face, să spunem într-un atelier manufacturier măști, dar fără să întrebe care sînt dimensiunile porilor, să meargă la controlul de calitate, să le verifice etc. Și le pui pe piață. Din această cauză au apărut infecți, pe sentimentul de siguranță că eu am purtat mască și de fapt nu a avut efectul respectiv.
Ion Cristoiu: Da e foarte important pentru telespectatori, domnul profesor avertizează că purtarea măștii, pe lîngă incomoditățile, și chiar problemele, cum spuneați, noi cu ochelari ne aburesc tot timpul, este și sentimentul de siguranță fals și atunci nu te mai speli pe mîini. O întrebare practică: e bine să ai tot timpul cu tine în buzunar un dezinfectant?
Vasile Astărăstoae: Dacă ai apă și săpun, nu. Dezinfectantul ce poți să faci cu el?
Ion Cristoiu: La drum, cînd ai ieșit din magazin.
Vasile Astărăstoae: Cînd ai ieșit din magazin e bine, dar încă o dată, repet, dacă ai trecut pe lîngă virus, sau dacă virusul a ajuns la tine nu te îmbolnăvești imediat. Virusul trebuie să aibă o anumită concentrație și un anumit timp. Să spunem chiar că ai pus mîna pe o suprafață pe care cineva a tușit înainte, a strănutat pe acea suprafață. Dacă ai dat cu mîna acolo, nu înseamnă că obligatoriu te îmbolnăvești, pentru că s-ar putea să nu fie concentrația de virus, mai departe rămîne pe tegumente, dar nu din cauza mîinii te infectezi. Dacă îți bagi mîna în nas, în gură, dacă îți ștergi ochii, așa pătrunde în organism. De aceea, e bine să se poarte masca, dar în anumite condiții, în anumite circumstanțe. Treaba asta că toată lumea poartă tot timpul masca nu e justificată științific. Eu nu iau de la mine, mă uit și eu în literatura științifică, că de aia am învățat.

Măsura termoscanării este total inutilă din punct de vedere practic

Ion Cristoiu: Domnule profesor, a două măsură este cu termoscanarea. Este obligatorie. Ia spuneți-mi dumneavoastră la ce e bun. Dumneavoastră ați văzut vreodată? Din ce e alcătuit un termoscaner din ăsta?
Vasile Astărăstoae: Nu m-am uitat, că e electronic și eu sînt cam ateu la chestia asta.
Ion Cristoiu: Spuneți-mi dacă această măsură este utilă sau nu, dacă e cu probleme.
Vasile Astărăstoae: Domnul ministru ne-a spus că este triaj epidemiologic. Domnul secretar de stat Raed Arafat ne-a spus că este o măsură normală și cu ocazia asta ne protejează și identifică purtătorii asimptomatici. Eu nu înțeleg, că dacă este asimptomatic nu are febră, și atunci e degeaba. În primul rînd, măsura este total inutilă din punct de vedere practic. Repet, 90% sînt asimptomatici. Pe aceștia poate să-i termoscaneze de o mie de ori, că ei poartă virusul în continuare, să spunem așa, prin contrabandă, că nu le-a dat nimeni voie să-l poarte, și-l răspîndesc Ei și acum discută dacă asimptomaticii răspîndesc sau nu, dar asta e altă discuție. Deci, pentru 10% din populația infectată, care la noi este de 18.000 de oameni, pentru 10% din 18.000 de oameni face acest balamuc, este total ineficient. Mai mult, termoscanarele care sînt, să spunem profesionale, costă foarte scump. Sînt 2-3-4.000 de euro cele care iau temperatura exact. La magazine sînt cele de 100-300 de euro, că am văzut și eu că am fost la un magazin, n-au vrut să mă scaneze au spus „dumneavoastră, ca doctor, cred că știți, nu trebuie să vă spunem noi”, asta e altă problemă, sunt termoscanere industriale. Ele au o marjă de eroare de plus-minus 3 grade. De aceea, vedeți că peste tot scrie că cineva s-a găsit cu 32 de grade, cînd, de fapt, dacă era îi făceam și înmormîntarea la o hipotermie de 32 de grade. Deci este ineficient total. Și n-am înțeles, și eu le-am scris și le-am spus că nu înțeleg. Pînă la urmă am pus o notiță cu treaba asta, pentru că m-a enervat că o să vină serviciile secrete și ministerul Adevărului, ăla cum se cheamă, Grupul de Comunicare Strategică care să ne pedepsească pentru gîndi-crima, cum era în 1984 și atunci am scris un adevăr mai dur: „Care este eficiența? De ce?” Nu mi s-a răspuns, bineînțeles, dar am văzut că a rămas în continuare. Și în aceste condiții lumea acceptă, pentru că încet, încet, în această istorie a nebuniei lumea acceptă orice măsură și gradual, gradual, putem să ajungem la o dictatură sau la un regim autoritar politico-medical, care este cel mai periculos.

Ion Cristoiu: Domnule profesor, ați auzit pînă acum, de cînd s-au produs triajele epidemiologice, cineva care să fi avut 38 de grade și să-l fi dus undeva? Mai e o chestiune, te trimit la medicul de familie. Cine te trimite? Ăla, bodyguardul?
Vasile Astărăstoae: Nu știu, că nu explică.
Ion Cristoiu: Dar n-a mai fost pînă acum nici un caz. Pentru o televiziune va fi un breaking news, nu-i așa? Dacă găsește unu.
Vasile Astărăstoae: Dacă găsește unu. Dar atenție, temperatura peste 37,3 este o barieră care n-am înțeles de ce-a fost pusă, dar care poate fi realizată și în stări normale de sănătate. Dacă alergați, faceți sport, sau faceți o muncă fizică mai grea, o să vedeți că o să aveți temperatura tegumentară, aici în frunte unde se ia, acolo o să aveți 37,6, 37,8. Emoțiile puternice, eu mă gîndesc la copiii de la Bacalaureat. Are emoții. Ei pot să găsească că are 37 cu 4, 37 cu 5 și pierde Bacalaureatul deși e perfect sănătos. Stări fiziologice, de exemplu menopauza, menstruația, femeile au peste 37,3. N-am înțeles de unde au scos și în ce carte au văzut că această temperatură este caracteristică pentru Sars-Cov 2, deoarece caracteristica lui este febra foarte mare. Ați văzut toți spun 39, 40. De ce 37,3, dacă era 38 mai înțelegeam.

Care este criteriul pentru care s-a pus limită temperatura de 37,3?

Ion Cristoiu: Iertați-mă, dumneavoastră spuneți că nu înțelegeți pe ce criterii au pus 37,3 și nu 37,5 nu-i așa?
Vasile Astărăstoae: Exact, sau 38 sau 39. Care este criteriul? Dacă spune cineva, și dacă are, într-adevăr, în spate niște argumente științifice, atunci îl accept, dar pînă atunci cînd nu mi-a spus nimeni și s-a venit și s-a decretat că este 37,3, nu pot s-o iau și s-o înghit chiar așa, pentru că am niște îndoieli și îndoielile sînt normale în știință. Numai știința oficială, cea care vrea să se impună prin decrete, prin legi și prin amenzi și dosare penale, numai acolo lucrurile sînt clare. De regulă, știința a fost construită pe îndoială. S-a găsit unul care a avut o îndoială că nu este chiar așa și a descoperit un lucru. De ce, în ultimul timp, vedeți că nu mai sînt mari descoperiri? Sînt numai niște meșteșugari care lucrează cu aparate tehnice. Că nimeni nu se mai îndoiește. Dacă s-a spus așa, a ieșit la aparat așa, înseamnă că așa este.

(Partea a doua a interviului, din care veți afla lucruri interesante despre această mașinărie, dar și despre cine ar putea profita politic de pe urma crizei, va fi publicată mâine)

Comentarii

40 comentarii pentru articolul „Vasile Astărăstoae: „Este un nou virus despre care știm foarte puține în prezent, dar știm un singur lucru: nu a fost atît de contagios, cum s-a precizat, și nu a fost atît de periculos cum s-a estimat””

📹 Videoblitz 📹
Loading