Vocea de pe Facebook: Analiza proiectului de lege privind carantina și izolarea făcută de un avocat

Câteva considerații juridice privitoare la proiectul de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic (plx. Nr. 418/2020, adoptat de Camera Deputaților și înaintat ieri către Senat – camera decizională):

1. Sunt ÎNCĂLCATE dispozițiile art. 141, coroborat cu art.1 alin. (3) și (5) din Constituție, în condițiile în care LIPSEȘTE #avizului Consiliului Economic și Social (”organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare” – art. 141 din legea fundamentală).
1.1. Potrivit art.2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea Consiliului Economic și Social, ”Consiliul Economic şi Social este CONSULTAT OBLIGATORIU asupra proiectelor de acte normative INIŢIATE DE GUVERN sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în AVIZE la proiectele de acte normative”.
1.2. Printre domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social regăsim drepturile şi libertăţile cetăţeneşti și politicile în domeniul sănătăţii (art. 2 alin. (2) lit. g). și h). din Legea nr. 248/2013).
1.3. Or, potrivit art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013, Consiliul Economic şi Social ”AVIZEAZĂ proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute la art. 2 alin. (2), iniţiate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor, invitând iniţiatorii la dezbaterea actelor normative”.
1.4. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă IMPUNE, prin art. 31 alin. (3), ca forma finală a instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative să facă referiri la avizul Consiliului Legislativ și, după caz, al altor autorități avizatoare, precum Consiliul Economic și Social.
Nu mai fac trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie sau la împrejurarea că însăși Comisia de la #Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un CRITERIU ÎN APRECIEREA LEGALITĂȚII, care constituie PRIMA dintre valorile de referință ale STATULUI DE DREPT (pct. II A5).
1.5. Desigur, NU este obligatorie obținerea unui astfel de aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucționată de pasivitatea autorităților avizatoare. În situația dedusă analizei, Guvernul NU A SOLICITAT însă acest aviz!
1.6. Este mai mult decât evident că proiectul de lege antamează drepturi și libertăți cetățenești și politici în domeniul sănătății – adică exact domenii de specialitate expres prevăzute de lege în competența Consiliului Economic și Social. În aceste condiții, ABSENȚA SOLICITĂRII avizului Consiliului Economic și Social este de natură să susțină/genereze NECONSTITUȚIONALITATEA extrinsecă a legii, în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5), coroborate cu cele ale art. 141 din Constituție.
1.7. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că principiul LEGALITĂȚII, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, IMPUNE ca atât exigențele de ordin procedural, inclusiv obținerea avizelor, cât și cele de ordin substanțial să fie RESPECTATE în cadrul legiferării.
1.8. În raport de aceste elemente, din punctul meu de vedere, legea, în INTEGRALITATEA sa, va fi vădit #NECONSTITUȚIONALĂ!

2. Deși constatarea unui viciu neconstituționalitate de natură extrinsecă ar determina NECONSTITUȚIONALITATEA legii examinate, în ANSAMBLUL său, Curtea Constituțională nemaiprocedând la analiza celorlalte eventuale critici de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 747/2015, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 545/2006, sau, mutatis mutandis, Decizia nr. 82/2009), evidențiez, în cele ce urmează, câteva probleme care vizează, din punctul meu de vedere, FONDUL proiectului de lege (și care ar genera, deopotrivă, constatarea caracterului vădit NECONSTITUȚIONAL al legii):

2.1. Textul proiectului de lege este profund #LACUNAR, iar măsurile regăsite în cuprinsul acestuia urmează a fi instituite pe baza unor criterii LIPSITE de claritate și obiectivitate, vădit #ARBITRARE, care NU pot constitui un fundament al garanției respectării/protejării unor drepturi și libertăți fundamentale.

2.2. Spre exemplu, la definiția ”riscului biologic”, se vorbește despre răspândirea accidentală sau intenționată a unui agent patogen ”cu RATĂ MARE de transmisiblitate și mortalitate”, FĂRĂ a se explicita ce înseamnă #sintagma ”RATĂ MARE”, pe baza căror elemente este obiectivată și confirmată existența acesteia, definiția ”suspectului de a fi infectat sau contaminat” este raportată la o persoană sau bun ”considerat ca fiind expus sau POSIBIL EXPUS unui risc epidemiologic sau biologic”, FĂRĂ a se explicita #criteriile obiective pe baza cărora se va stabili că o persoană sau un bun sunt considerate ”posibil expuse”, definiția ”GRUPULUI POPULAȚIONAL” privește, generic, ”un grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune”, FĂRĂ a se indica câte persoane pot constitui acest grup și care sunt caracteristicile comune (spre exemplu, în sensul penal prin ”grup infracțional organizat”, în sensul dispozițiilor art. 367 alin. (6) C.Pen., se înțelege ”grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, constituit pe o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai mult infracțiuni”), NU se stabilesc procedura și criteriile prin care proprietarul bunurilor distruse (pe fondul suspectării de a fi contaminate) va fi despăgubit (cine realizează evaluarea bunurilor, pe ce criterii obiective, intervalul de timp în care proprietarul acestor bunuri va primi despăgubirea), etc.

2.3. Se insistă în #IZOLAREA la domiciliu/unități sanitare a persoanelor ASIMPTOMATICE purtătoare de agent patogen, deși chiar recent (prin Decizia nr. 458/25.06.2020), Curtea Constituțională a statuat, cu trimitere la jurisprundența CEDO, ”necesitatea unei aplicări GRADUALE a măsurilor necesare pentru protejarea siguranței și a sănătății publice, astfel încât PRIVAREA DE LIBERTATE a persoanei să reprezinte ULTIMA SOLUȚIE la care se poate recurge, după ce alte măsuri, MAI PUȚIN SEVERE, au fost luate în considerare, dar s-a constatat că sunt ineficiente” și ”NECESITATEA ca aceste măsuri să fie dispuse pentru o perioadă care să NU determine un DEZECHILIBRU între nevoia de protejare a sănătății publice și IMPERATIVUL respectării libertății persoanei” (a se vedea și Hotărârea din 8 ianuarie 2009 – Cauza Kuimov împotriva Rusiei, para. 96, în care Curtea a arătat că ”o măsură restrictivă trebuie să fie TEMPORARĂ și trebuie să fie ÎNTRERUPTĂ IMEDIAT ce circumstanțele o permit, iar restricțiile severe și de durată sunt susceptibile să fie disproportionate în raport cu scopul urmărit”).

2.4. Carantinarea până la decontaminare sau #DISTRUGERE a bunurilor ”suspecte de a fi contaminate” reprezintă, din punctul meu de vedere, o încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție (dreptul de proprietate privată), cu trimitere și la art. 53 din legea fundamentală (în condițiile în care restrângerea dreptului de proprietate privată se face, în acest context, cu încălcarea principiului #PROPORȚIONALITĂȚII și aduce atingere însăși existenței dreptului de proprietate)!

2.5. Împrejurarea că procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor se stabilește prin #ordin al Ministerului Sănății încalcă, din punctul meu de vedere, dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în condițiile în care textul lasă la aprecierea arbitrară a unei autorități administrative (ministrul sănătății) posibilitatea de a legifera și de a restrânge exercițiul dreptului fundamental de proprietate.

Problemele sunt și MAI MULTE, dar voi opri aici analiza, sperând că legiuitorul va găsi ÎNȚELEPCIUNEA să instituie acele măsuri pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul României FĂRĂ a încălca legea fundamentală și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale!

PS: Mi-a atras atenția și o chestiune pe care, cel puțin juridic, o găsesc amuzantă: potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. b) și c) din proiectul de lege, urgența de sănătate publică de importanță INTERNAȚIONALĂ și PANDEMIA declarată de Organizația Mondială a Sănătății trebuie #CERTIFICATE de Comitetul Național pentru Situații de Urgență…:)

(Sursa: Pagina Cristian Winzer)