W.C. care respectă regulile U.E.

Restaurant-Bar California Dream e, de fapt, o hardurghie din beton armat, cu un acoperiş de tablă zincată, nou-nouţă. Cînd o văzuse prima dată, primarul se scărpinase în cap, după care îşi vîrîse degetul în ureche, învîrtindu-l acolo cîtva timp. Se întreba dacă nu cumva acoperişul acela plat, scînteind ca o oglindă de cristal, riscă să perturbe cursele aviatice regulate, care treceau pe deasupra satului de trei ori pe zi. Se referea mai ales la cea de la două după-amiaza, cînd acoperişul oglindă ar fi reflectat razele soarelui, trimiţîndu-le direct în ochii piloţilor.

Ţinutul cunoscuse în ultimul timp veri cu soare ucigător.
Intelectualii satului, cei care se uitau pe Discovery şi nu pe Favorit Tv, puneau asta pe seama încălzirii globale.
Oamenii simpli ziceau însă, mai ales cînd se îmbătau, că de vină sunt cei care-l împuşcaseră pe Ceauşescu la Tîrgovişte.
Dacă nu l-ar fi împuşcat, n-ar fi venit vremurile astea, în care toţi îşi făceau de cap şi, în consecinţă, canalul de irigaţie Galaţi-Braşov, care trecea prin sat, n-ar fi fost furat pînă la ultima lespede.
Îl furaseră însă, lăsînd ţinutul fără norii pe care- i aburii ridicaţi din apa Canalului.

Luînd în calcul verile cu soare turbat, primarul se temea şi ca nu cumva acoperişul barului să dea foc, asemenea oglinzii lui Arhimede, avioanelor în zbor pe deasupra satului.

Se lăsă convins pînă la urmă de Mihalache Purdel, cel care avusese ideea să ridice acolo, la intersecţie, un restaurant-bar, zicîndu-şi că mulţi şoferi, neştiind pe care drum s-o ia spre Munţi, aveau să intre în local pentru a întreba. Aici n-avea să dea peste nici un ospătar şi atunci, în aşteptarea unuia, luau loc la una dintre mesele de tablă. În acel moment, Culiţă Bordei, ospătarul, ivit de dincolo de draperia care despărţea biroul de sală, se va interesa dacă doreşte să bea ceva. Cum de se ajungea la situaţia dramatică în care şoferul rămînea în faţa celor trei drumuri mai ceva ca viţelul ajuns în faţa porţii noi?

Foarte simplu.
Mihalache Purdel luase indicatoarele şi le înlocuise cu altele, scrise aiurea. Unul dintre ele, de exemplu, arăta că pentru a ajunge în Munţi trebuie s-o iei înapoi, spre orăşelul din care tocmai ieşiseşi. Potrivit altuia, drumul spre Boboşeşti urca în văzduh. Indicatorul arăta cu vîrful său ascuţit spre cer.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Pages: 1 2 3

Un comentariu pentru articolul „W.C. care respectă regulile U.E.”

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cazul Caracal: Un scenariu căruia i se tot caută finalul
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: