1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Nu tot ceea ce se seamănă este bun de cules

10 – 16 iunie

INOPINATUL BINE ORGANIZAT. Am mai scris și voi mai scrie despre dificultățile pe care trebuia să le depășim în alcătuirea Telejurnalelor de duminică seara. De obicei, nu aveau loc evenimente interne în adevăratul înțeles al cuvântului, iar emisiunea nu putea fi deschisă cu știri de peste hotare, chiar dacă se înregistraseră fapte de interes major, inclusiv pentru populația din România.

Duminică, 11 iunie 1989, nu ne-am confruntat cu dificultățile amintite, Nicolae Ceaușescu își înscrisese în program vizite de lucru în câteva CAP-uri și IAS-uri din Sectorul Agricol Ilfov, din județele Ialomița și Călărași. Materialul filmat urma să fie asigurat de două echipe de Protocol zero îmbarcate împreună cu ziaristul Ioan Ciuchi în elicopterul care însoțea „Alouette”-ul prezidențial.

Această vizită nu ne-a găsit nepregătiți. Eram gata de „luptă” încă de vineri, 9 iunie 1989, într-un context despre care merită (cred) să povestesc.

Fie chemat, fie din proprie inițiativă, directorul general al RTV, Constantin Petre, făcea aproape zilnic o „escală” la sediul CC al PCR. Încerca să afle „pulsul” stăpânirii din conversații cu demnitarii și activiștii care îl cunoșteau ca om serios, adversar verificat al turnătoriilor și bârfelor. În funcție de teme, de importanța lor, ne chema apoi în Sala de Consiliu de la etajul XI sau discuta cu fiecare șef de redacție în parte. Cu noi, cei de la Actualități, dialoga zilnic, deoarece, în cabina de montaj viza Telejurnalele de seară.

Așa se face că vineri, 9 iunie 1989, după ce a dat „undă verde” Telejurnalului, mi-a spus că în dimineața acelei zile a aflat că Nicolae Ceaușescu intenționează să facă vizite de lucru „fulger” în unități agricole în județele din sudul țării pentru a se informa „la fața locului” cum se desfășoară campania de vară. Începuse secerișul orzului, „eveniment” care, de altfel, era consemnat într-un scurt reportaj chiar în Telejurnalul din acea seară.

Cum am mai precizat, noi eram permanent pregătiți pentru asemenea vizite, așa că am receptat informația fără emoții. Numai că, directorul general a adus o completare care m-a pus pe gânduri. Direct de la secretarul CC cu agricultura, cumnatul Vasile Bărbulescu, a aflat că „șeful cel mare” este foarte nemulțumit cu ceea ce i se raportase despre recoltări. Am crezut – ca și Constantin Petre – că nemulțumirea era provocată de cifrele umflate, de exagerarea realizărilor. Ne-am înșelat. Nea Lică (așa cum îi spuneam noi lui V.B., fostul președinte al CAP Scornicești) a precizat că N.C. aprecia că rezultatele erau mult mai bune comparativ raportările. De aceea a decis să meargă pe teren, în cât mai multe lanuri, cu un cântar după el pentru a constata „la fața locului”, dacă era sau nu mințit.

Atunci mi-a căzut „fisa”. În anul Congresului al XIV-lea, în condițiile în care în țările din jur se prăbușea „socialismul”, îi era imposibil liderului român să nu demonstreze că în țara noastră, în toate domeniile, lucrurile merg „ca pe roate”, că politica PCR (de fapt, propria politică) dă roade până și în zone în care alte state „socialiste” înregistrau crize puternice, agricultura fiind prima afectată de marasmul general. C.P. m-a ascultat cu atenție, cu un zâmbet șiret, și mi-a spus, prudent, „poate ai dreptate”.

Implicit, nu mai erau valabile indicațiile de la o recentă ședință a CPEx la care N.C. ceruse presei tipărite și radioteleviziunii să critice necruțător „lipsurile grave din agricultură”.

A doua zi, sâmbătă, ni s-a anunțat oficial de la Secție despre programarea vizitei. Ni s-a atras atenția că trebuie să scoatem în evidență caracterul inopinat al „popasurilor” pe Câmpia Bărăganului, că N.C. va stabili aleatoriu locurile unde avea să aterizeze elicopterul prezidențial și că va verifica personal situația, exact acolo unde cei vizitați nu se așteptau. Numai că, tot exact acolo, fuseseră mobilizați sute de oameni, se amplasaseră panouri cu tot felul de grafice; ba, mai mult, se amenajaseră și standuri cu diferite produse în special legume și fructe. Cădea, deci, pe spinarea lui Neagu Udroiu (cel care avea să scrie reportajul) să împace „indicația” cu stările de fapt. A găsit rapid „soluția”: a ignorat „indicația”. Nu putea, însă, ignora „efortul autorităților locale” de a organiza, așa cum se cuvenea, „cadrul” în care urma să se desfășoare vizita liderului suprem.

PRETUTINDENI SE GĂSEA LOC PENTRU MAI BINE. Vizita a început la CAP Gruiu, Sectorul Agricol Ilfov. Aici, în mijlocul unui lan de orz, unde secerișul se desfășura din plin, N.C. a discutat despre „utilizarea optimă a mijloacelor mecanice și a forței de muncă, despre crearea celor mai bune condiții pentru strângerea și punerea la adăpost a recoltei”. Șefii CAP au raportat că vor avea recoltă-record de 8.100 kg/ha la grâu. În continuare, la CAP Miloșești, din Ialomița, N.C. a fost întâmpinat „cu deosebită stimă” de Alexandrina Găinușe, prim-secretar al Comitetului Județean de partid. Din nou, rapoarte triumfaliste, precum și angajamente că vor fi obținute rezultate mai bune. Mii de locuitori ai satelor din județ au făcut „o primire sărbătorească dând expresie profundei recunoștințe pentru grija permanentă pe care secretarul general al partidului o acordă dezvoltării și modernizării agriculturii, progresului neîntrerupt al patriei, ridicării permanente a gradului de civilizație a satului românesc, al întregului nostru popor”. Și aici, recolte remarcabile: 8.100 kg/ha la orz și 7.700 kg/ha la grîu.  O expoziție cu legume și fructe de sezon a atestat că realizările din domeniu erau superioare celor din anii precedenți. N.C. i-a felicitat pe agricultorii din Ialomița, îndemnându-i să treacă, grabnic, cu toate forțele și mijloacele, la strângerea recoltei, să nu piardă nici măcar un bob de grâu.

La IAS Slobozia a avut prilejul să constate obținerea altui record: 8.300 kg/ha la orz. Într-o solă de grâu, specialiștii au prezentat un soi nou, Fundulea 4, cu un randament excepțional: 9.000 kg/ha.

În programul vizitei s-au mai înscris două CAP-uri din Călărași, unde N.C. le-a adresat celor prezenți aceleași îndemnuri: să strângă bine recolta, să folosească terenurile cu atenție, să efectueze exemplar lucrările de întreținere a culturilor. De remarcat că unitățile vizitate făceau parte din categoria celor cărora N.C. le ștersese mari datorii acumulate în numai câțiva ani. Era un „detaliu” dat uitării. N.C. și-a exprimat convingerea că pretudindeni se va înregistra mobilizarea totală pentru strângerea, transportul și depozitarea cât mai rapidă și fără pierderi ale cerealelor păioase, producției de legume și fructe, efectuarea arăturilor și însămânțătii culturilor duble și a celorlalte lucrări de sezon, „pentru obținerea unor recolte tot mai mari, la nivelul planului, al obiectivelor noii revoluții agrare”. Cu sentimentul datoriei împlinite, Nicolae Ceaușescu a plecat la Neptun pentru o binemeritată odihnă.