Majoritatea românilor consideră că situaţia generală a ţării este mai rea comparativ cu cea din urmă cu 30 de ani, potrivit rezultatelor unui sondaj INSCOP

Nausica Mircea

Nausica, un nume predestinat

Pe Nausica Mircea am cunoscut-o ca om cu preocupări politice. Invitată la un interviu de domnul Ion Cristoiu, am ghicit-o din prima, dar nu am vrut să o dezamăgesc. De fapt, am ghicit-o de la discuția telefonică avută cu ea înainte de interviu. Prea mult bun simț, prea directă, prea sinceră, prea vulnerabilă. Ideal, în altă lume, ar fi fost numai bună pentru politică. Apoi am rugat-o să scrie fără să știu de pasiunea ei pentru scris.

Nausicaa este un personaj mitologic, o prințesă. În Odiseea lui Homer o găsim pe Nausica. După ce Ulise a naufragiat, a ajuns în fața prințesei gol, murdar și flămând. Nausicaa l-a luat pe Ulise în grija sa, veghind la primenirea lui, dându-i haine și de mâncare.

Pe Nausicaa o găsim în literatura postantică, în muzică și pictură, un personaj cu suflet bun.
Prezentarea pe care și-o face mai jos Nausica Mircea se încheie așa: „…cel mai mult, mi-ar plăcea să pot face mulți oameni fericiți”.

Cora Muntean


Mamă, designer, om al muncii, artistă, visătoare incurabilă (încă visez că o să vină Moș Crăciun), om implicat și dedicat, uneori superficial și naiv.

Am absolvit facultatea de Drept în 1998, dar mereu am visat să fac litere, să scriu, să am o casă cu verandă și să mă pot bucura de natură, de lumină, de soare și de ploaie. Și să scriu tot ce gândesc și trăiesc. Am spus, sunt o visătoare!

Realitatea e cu totul alta sau „viața bate visarea”. Zilnic, am un program care mă scoate din reverie, sunt presată de termene, calitate, execuție, clienți, rutina unei munci în domeniul textil, care ne-a transformat în mici roboței. Nu văd decât tighele greșite, dimensiuni neconforme, câte o ață uitată. Desigur, văd și partea finală, care mă încântă, dar care nu ar fi posibilă fără atenție sporită.

Însă, în liniștea casei, atunci când sunt eu cu mine, fără zumzete și forfotă, fără zgomot de meciuri, Instagram,Tik-Tok etc, scriu. Am caiete întregi cu schițe, desene, texte și astă îmi oferă acea bucurie pe care fiecare dintre noi ar trebui să o trăiască atunci când face ceea ce îi place.

Am terminat un liceu de profil uman, mereu mi-a plăcut să scriu. Prima mea reușită a fost în clasa a treia. Am făcut o compunere, iar învățătorul meu mi-a dat plus10. Nu era așa o notă mare pe vremurile noastre. Pentru mine a fost un semn de încredere în mine. Le scriam prietenelor mele scrisorile amoroase, le făceam copiilor lor compunerile pentru la școală (și luam mereu 10).

Îmi place ceea ce fac. Iubesc să fac haine frumoase, compuneri frumoase și, cel mai mult, mi-ar plăcea să pot face mulți oameni fericiți.


Ura prezentului nu poate distruge chiar toată istoria

Am fost invitată, prin natura meseriei, la un eveniment cultural care a avut loc într-o localitate frumoasă și învăluită în parfum de podgorie istorică, și anume la Cotești, Vrancea. Aici ...
Citiți tot articolul →

Cu adevărat, fiecare om ne învață o lecție. Unii, să nu fim ca ei

Lecțiile se învață la orice vârstă, în orice moment și în diverse moduri. Oamenii pe care îi întâlnim nu apar întâmplător. O propoziție atât de des folosită, devenită clișeu, însă ...
Citiți tot articolul →

Despre „mulțumesc”, un cuvânt atât de mângâietor

Dintre toate cuvintele românești, „mulțumesc” este unul care mângâie. Și pe cel care-l spune și pe cel care-l primește. În tumultul acestor vremuri tulburi și invadate de mizerie umană, de ...
Citiți tot articolul →

Se pun mai multe etichete pe oameni decât pe produse

Viața ca o etichetă sau despre cât de ușor picăm pe panta discreditării prin etichetarea superficială a oamenilor, a evenimentelor, a lucrurilor. Am ajuns să nu etichetăm doar obiecte ci ...
Citiți tot articolul →

Trecute vieți de Domni și Doamne

Această perioadă, aflată sub zodia concediilor, a atmosferei îmbietoare a teraselor, a freneziei străzilor pline cu oameni, de forfota nunților și a evenimentelor, care, în sfârșit, au putut avea loc, ...
Citiți tot articolul →

Două americance, nu la Paris, ci la Focșani

Astăzi am să povestesc despre prietenii mei americani. Da! De vreo două luni de zile s-a mutat în orașul nostru, mic și cochet, o familie de americani, veniți cu treburi ...
Citiți tot articolul →

Noi ne săpăm singuri groapa și ducem economia, cât mai e din ea, de râpă

De o vreme, nu e zi lăsată de la Dumnezeu să nu auzi că se mai retrage un lot de înghețată străină de pe piață. Este o adevărată palmă pe ...
Citiți tot articolul →

Alegerea de a răspunde răului cu rău sau bine ne aparține

Fiecare om are drumul lui, unic, plin de ocolișuri sau neted, uneori domol, alteori abrupt, uneori marcat de dorința schimbării, alteori lăsat într-o letargie totală. Chiar dacă ne dorim schimbări ...
Citiți tot articolul →

Toate se prăbușesc, dar noi dănțuim fericiți pe o uliță prăfuită

Fericirea are un singur nume! Și cu siguranță ea se numește România. Deschizi televizorul și te iau cu fiori reci titlurile de breaking news. Pe șosele este carnagiu, a fost ...
Citiți tot articolul →

Prea puțină mândrie, prea multă prejudecată

Mă angrenez, uneori, în dorințe și lucruri pe care mi le doresc realizabile, nu din orgoliu, ci din năzuința de a aduce bucurie unor oameni, de a vedea zâmbete pe ...
Citiți tot articolul →

A fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mare

Anii trec, zilele se duc, ne găsim, din copii inocenți, maturi măcinați de griji și probleme, ne plimbăm și bântuim pe cărările întortocheate ale vieții, pline de necunoscut, și îmbrăcăm ...
Citiți tot articolul →

Căminele culturale transforme în unități de cazare pe timp de viituri

O săptămână plină! De certuri peneliste, de elicoptere americane, de ineficiență sau, mai bine zis, amnezia unor structuri MAI, de ziua Franței și, nu în ultimul rând, eliberarea lui Liviu ...
Citiți tot articolul →

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog