Vladimir Putin, în interviul acordat lui Tucker Carlson: ”Invadarea unei ţări NATO este un scenariu exclus”

Nausica Mircea

Nausica, un nume predestinat

Pe Nausica Mircea am cunoscut-o ca om cu preocupări politice. Invitată la un interviu de domnul Ion Cristoiu, am ghicit-o din prima, dar nu am vrut să o dezamăgesc. De fapt, am ghicit-o de la discuția telefonică avută cu ea înainte de interviu. Prea mult bun simț, prea directă, prea sinceră, prea vulnerabilă. Ideal, în altă lume, ar fi fost numai bună pentru politică. Apoi am rugat-o să scrie fără să știu de pasiunea ei pentru scris.

Nausicaa este un personaj mitologic, o prințesă. În Odiseea lui Homer o găsim pe Nausica. După ce Ulise a naufragiat, a ajuns în fața prințesei gol, murdar și flămând. Nausicaa l-a luat pe Ulise în grija sa, veghind la primenirea lui, dându-i haine și de mâncare.

Pe Nausicaa o găsim în literatura postantică, în muzică și pictură, un personaj cu suflet bun.
Prezentarea pe care și-o face mai jos Nausica Mircea se încheie așa: „…cel mai mult, mi-ar plăcea să pot face mulți oameni fericiți”.

Cora Muntean


Mamă, designer, om al muncii, artistă, visătoare incurabilă (încă visez că o să vină Moș Crăciun), om implicat și dedicat, uneori superficial și naiv.

Am absolvit facultatea de Drept în 1998, dar mereu am visat să fac litere, să scriu, să am o casă cu verandă și să mă pot bucura de natură, de lumină, de soare și de ploaie. Și să scriu tot ce gândesc și trăiesc. Am spus, sunt o visătoare!

Realitatea e cu totul alta sau „viața bate visarea”. Zilnic, am un program care mă scoate din reverie, sunt presată de termene, calitate, execuție, clienți, rutina unei munci în domeniul textil, care ne-a transformat în mici roboței. Nu văd decât tighele greșite, dimensiuni neconforme, câte o ață uitată. Desigur, văd și partea finală, care mă încântă, dar care nu ar fi posibilă fără atenție sporită.

Însă, în liniștea casei, atunci când sunt eu cu mine, fără zumzete și forfotă, fără zgomot de meciuri, Instagram,Tik-Tok etc, scriu. Am caiete întregi cu schițe, desene, texte și astă îmi oferă acea bucurie pe care fiecare dintre noi ar trebui să o trăiască atunci când face ceea ce îi place.

Am terminat un liceu de profil uman, mereu mi-a plăcut să scriu. Prima mea reușită a fost în clasa a treia. Am făcut o compunere, iar învățătorul meu mi-a dat plus10. Nu era așa o notă mare pe vremurile noastre. Pentru mine a fost un semn de încredere în mine. Le scriam prietenelor mele scrisorile amoroase, le făceam copiilor lor compunerile pentru la școală (și luam mereu 10).

Îmi place ceea ce fac. Iubesc să fac haine frumoase, compuneri frumoase și, cel mai mult, mi-ar plăcea să pot face mulți oameni fericiți.


Corespondență din Istanbul. Pe urmele Brâncovenilor, la temnița Yedicule

Istanbulul este o metropolă pe cât de cosmopolită, pe atât de frumoasă şi plină de istorie. Oricât timp ai la dispoziție sau de oricâte ori revii aici, nu ai cum ...

Corespondență din Istanbul. Mătasea naturală este un miracol, este transformarea larvei în splendoare

Cu fiecare zi care se scurge, mă impregnez cu mai multă amărăciune și deznădejde, că nu mai avem vreo șansă să ne facem bine, nu mai reușim să găsim doza ...

Corespondență din Istanbul. Familia regală a României, la loc de cinste în Muzeul Militar

Despre Istanbul se poate afirma, fără urmă de îndoială, că este orașul în care nu ai cum să te plictisești nicicum. Dincolo de atractivele obiective turistice, de strălucitoarele vitrine cu aur ...

Corespondență din Istanbul. Muzeul de ciocolată și călătoria în lumea copilăriei

Copilăria este cea mai fericită perioadă a vieţii și ne amintim, cu nostalgie, de acele vremuri atunci când  viața ne împovărează de greutățile ei. Nu aveam griji, aveam parte de ...

Corespondență din Istanbul. Papucii lui Mahmud

Într-o uriașă metropolă, precum Istanbul, nu ai cum să te plictisești nicicând. Dimineaţa mă trezesc chemările la rugăciune, iar pe parcursul zilei mai sunt încă patru care răsună puternic în ...

Corespondență din Istanbul. „Creanga de aur”, prilej de călătorie în Bizanț

În ultima perioadă am scris mai puțin, dar am avut privilegiul să mă răsfăț cu lecturi captivante, cu evenimente culturale de înaltă ținută. În una dintre cărțile pe care le-am ...

Corespondență din Istanbul. Moscheea pe care nu se pun păsări

Ianuarie. O zi ușor întunecată, dar fără vânt rece care să îți brăzdeze chipul, o zi plină de frumusețe și tăcere.  Am luat-o încet spre malul Bosforului. Plecasem fără țintă, ...

Corespondență din Istanbul. O Damla pentru sufletul nostru

Să ne amintim că viața este imprevizibilă și cel mai bine este să alegem drumul drept, pe care să putem merge senini. Trăim vremuri în care nu putem să ne ...

Corespondență din Istanbul. Insula Principilor, locul peste care a suflat divinitatea

Nu am mai scris de ceva timp, dar despre ce să te înhami să așterni pe coli de hârtie ? Să repeți la nesfârșit lucruri știute și prea-știute, lucruri dezbătute ...

Corespondență din Istanbul. Croitoreasa de pe Bosfor

Acum vreo două zile, îmi scrie un fost coleg, de fapt îmi trimite și o fotografie haioasă, și mă întreabă dacă îmi e dor de modă. Coincidență sau nu, tot ...

Corespondență din Istanbul. Locul unde a cântat Maria Tănase a devenit cel mai mare centru cultural al Turciei

Au trecut câteva zile de maximă frenezie după câștigarea alegerilor de către președintele Erdoğan și a campionatului de către Galatasaray Istanbul, iar aici, prin locurile în care mă aflu eu, ...

Corespondență din Istanbul. Pisicile, aceste amfitrioane și stăpâne ale metropolei

Astăzi, joi, când scriu aceste rânduri, a fost sărbătoare mare pentru noi, creștin ortodocșii: Înălțarea Domnului. În drumul meu spre serviciu am trecut pe la biserică, pentru că trebuie să ...

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!