Președinta Senatului, Anca Dragu: „Nu cred că vom trece la acest paşaport Covid-19. Personal, nu susţin un asemenea demers”.
Nedumerire juridică
M-a sunat zilele trecute și a insistat să-i acord o consultație. În cele din urmă am acceptat, curios să aflu pricina frământării mai tânărului meu coleg de breaslă. Din clipa în care i-am deschis ușa, mi-am dat seama că voi… Citiți tot articolul
Recunoștință veșnică, Simion Gîrlea!
La sfârșitul acestei veri, Simion Gîrlea ar fi împinit 103 ani, adică vârsta României Mari. Amândoi erau de-o seamă și poate de aceea a ales-o, în 1945, să-i fie Patrie până la moarte. Istovit să tot socotească zilele scurse din… Citiți tot articolul
Colegii mei de bancă (II)
La „Unirea”, în treapta dintâi, partener mi-a fost Daniel Olteanu și cred că mi-ar trebui o carte întreagă să reînvii toate pocinoagele noastre. Ne prezentam oriunde „Johnson & Johnson” și n-am ratat nicio drăcovenie, ba o beție strașnică, ba fel… Citiți tot articolul
Colegii mei de bancă (I)
„Mariene, dă-mi și mie un pol ca să beau o bere!” mă striga în gura mare ori de câte ori mă zărea pe ulița copilăriei. După ce își lua banii de la mine, o gonea, desculț și dezordonat, spre bufetul… Citiți tot articolul
Fără resentimente despre vechea școală de pedagogie
MOTTO: „Oasele sunt ale mele, pielea e a dumitale. Să nu vă fie milă, puneți nuiaua pe el ca să-l faceți om”. – Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco
Stau la taifas cu un prieten drag pe o prispă din… Citiți tot articolul
Față în față cu suspectul, după treizeci de ani
Era o zi de toamnă molcomă, cu o lumină dată în pârg cum numai prin octombrie ne răsfață Atoatezămislitorul. Abia mă transferasem la București, nici cerneala nu se uscase pe legitimația de procuror la sectorul 5. Și anchetator, pe deasupra!… Citiți tot articolul
Justiția abuzului în serviciu
Recent, tocmai în luna cadourilor, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a așezat sub brad unui avocat bucureștean un mandat de executare de cinci ani închisoare. Între altele, el a fost trimis după gratii și pentru săvârșirea controversatei și deja… Citiți tot articolul
Devreme mult, la Islaz…
„Pui, pui, pui ! Unde ești «Porumbacule»? Vino să mănânci !” o auzeam, din pătulul în care stăteam tolănit pe grămada de drugi de porumb, pe ma’-marea. Printre nuielele împletite pătrundeau valuri răcoroase de aer. Era o zi de vară,… Citiți tot articolul
Pe cei care vă îndeamnă la ieșirea din umanitate, „lăsați-i, sunt călăuze oarbe”
S-a isprăvit cel mai sumbru an din cei aproape șaizeci pe care-i port, când tumultuos, când precaut. Ducă-se pe pustii, că tare ne-a mai căznit cu fricile, cu spaimele lui aproape paralizante! I-am întors spatele și merg mai departe… 2020… Citiți tot articolul
Ce devreme se face târziu, uneori, în viață
Plecam cu Sorcova în ultima zi a anului taman când se îngâna ziua cu noaptea, într-un amurg violaceu-bocnă, cât să visezi nestingherit la depărtările de basm ale groenlandelor și antarctidelor, de care auzisem pe te miri unde. Ne încotoșmăneam… Citiți tot articolul
Justiția, în „țara măgarilor”
În toamna anului 2017 publicam pe blogul meu acest text, inclus apoi în volumul Prizonier în „câmpul tactic”, apărut în 2019 la Editura RAO. Deoarece procesul era în derulare la Înalta Curte de Casație și Justiție, din motive lesne… Citiți tot articolul
Post-electorală
E sâmbăta dinaintea scrutinului. Ecranul telefonului mobil clipește scurt și nervos, semn că cineva mi-a transmis un mesaj. Apăs tasta potrivită și citesc ușor surprins: „6 Decembrie este ziua în care poți alege PERfect ! Votul tău pentru un partid… Citiți tot articolul
Euroscepticism
Mă străduiesc din răsputeri să cred că mă înșel atunci când implor arhanghelii politici cerești să arunce la coșul de gunoi al istoriei Uniunea Europeană. Dacă eu nu-s suficient de inteligent ca să pricep rolul ei providențial? Poate sunt un… Citiți tot articolul
Gânduri despre România
Mă trezesc dintr-odată înfiorat de un dor nebun de patria mea, aflată la alt ceas aniversar. Nu dintre cele mai luminoase, dimpotrivă. Și ca să-mi potolesc freamătul interior, scriu un text pe care îl trimit câtorva cunoscuți.
Să ne trăiască… Citiți tot articolul
Țara graiului meu
Se împrimăvărase de-a binelea la Salva, pomii înnebuniseră cu toții, iar dealurile astfel gătite râdeau ca niște fecioare prinse în horă. Un colț de rai părea să fie acolo, în partea năsăudeană a Ardealului. Dar nu era, dimpotrivă. Istoria a înregistrat cu precizie prusacă ziua, luna și anul: 10 mai 1763. Țăranii își vedeau de ale lor, după datinile locului. Nimic nu ieșea din rânduielile străbune. Și totuși, din senin, deasupra platoului „La Mocirla” (așa cum îl botezaseră localnicii) se adunau nori vineții prevestind furtuna. Exact acum, când falnicul general austriac Nicolaus Adolph von Bukov venise însoțit de episcopul greco-catolic de Blaj, Petru Pavel Aron, să asiste la depunerea jurământului de către noul regiment de grăniceri români. Citiți tot articolul
Măștile Justiției
În Italia se discută apăsat despre „justiția togilor roșii”, iar la noi, despre „justiția buzelor roșii”, vorba unui avocat septuagenar, un personaj hâtru, deloc misogin. Nu întâmplător, Ministerul Justiției de la București este denumit de către cârcotași... Ministerul Fustiției.
*
Mihai Șerban scrie în cartea sa manifest că „justiția este aparatul represiv prin excelență, fiind, de fapt, ciomagul totalitarismului ideologic dominant și călăul rebelilor nesupuși. Autoritatea supremă în fața celor care nu compun rândurile clasei dominante, justiția este garantul și gardianul ultimei granițe împotriva celor buni și drepți. Citiți tot articolul
