“În 1960, Ellington și colaboratorul său Billy Strayhorn au reimaginat cunoscutul balet Spărgătorul de nuci punându-l pe ritm de swing. Urmărind structura generală a lucrării lui Ceaikovski, Ellington și Strayhorn au adăugat improvizație, sincopă dar… Citiți tot articolul →
Nu, lumea nu e cu susul în jos. Nicidecum. Nu e nici pe dos. E pe față, e absolut pe față. Vreți exemple? Există o grămadă! De când? De unde? Dintotdeauna!
Să scotocim puțin, să… Citiți tot articolul →
Don Quijote răsufla ușurat dar nu putea să zâmbească. Cartea în care stăpânul, Don Miguel de Cervantes Saavedra, l-a așezat încă din 1605, nu a ars în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Desi… Citiți tot articolul →
Londra, ianuarie 2025
E frig, aerul rece îmi amintește că am îmbătrânit. Temperatura de afară, de doar un grad, nu e resimțită de toți la fel. Văd în jur oameni tineri sau vârstnici îmbrăcați destul… Citiți tot articolul →
București, 29 ianuarie 2055.
Bunici și nepoți, instalați (pe grupe de vârste), fiecare la ora prestabilită, așteaptă să se conecteze în fața propriilor pereți. Pereții, se înțelege nu sunt pereți obișnuiți pe care să stea… Citiți tot articolul →
-Jayme, ai acoperit jarul?
-Da stăpâne, l-am acoperit.
-L-ai găsit pe Rufino?
-Nicidecum. Nu răspunde la semnalele cu fum, nici la sunetul de atabaque pe ritmul “apel urgent”.
-Hmm…Ce-o fi cu el?
-Nu știu prea… Citiți tot articolul →
Ați fost vreodată vara în Gara de Nord ca să întâmpinați rude, prieteni sau iubiți? Sigur că ați fost! Și vă mai amintiți cum făceați ture între panoul de afișaj SOSIRI și gemulețul Informații călători?… Citiți tot articolul →
Leopardul s-a trezit intr-o dimineață ploioasă cu un gând neobișnuit. Alergase în savană zile la rând în căutarea hranei și în afara câtorva scaieți verzi nimic nu prea găsise. Dar fiind un leopard mai aparte,… Citiți tot articolul →
Suflu în oglindă aburind-o, o șterg cu mâneca pijamalei și privindu-mă de aproape îmi spun: când mă văd cu ochii lui înțeleg ce nu-i place la mine, dar când mă văd cu ochii mei, sunt… Citiți tot articolul →
În după amiaza onomasticii sale, Ilie reflecta numărând capacele de apă plată răspândite pe terasă. Arunca fiecare căpăcel, fiecare sticlă și fiecare farfurie de carton cu resturi de salată sau pește, cu resturi de pui… Citiți tot articolul →
A fost odată ca niciodată o prăjitură.
Ea se numea Violeta. Era foarte dulce, se prezenta pe un tutu de hârtie plisată și avea un moț triunghiular în vârf. Cu glazura ei de culoarea… Citiți tot articolul →
– Da ce punctuală sunteți Doamnă Azaleea! Luați loc, faceți-vă comodă.
– Comodă? Cu câte sertare? Glumesc duduie Mandy. Da, e bun fotoliul ăsta că nu e prea jos. Unele fotolii sunt cu doar două… Citiți tot articolul →
De foarte mulți ani, un milionar avea o grămadă de bani. Nu mai știa de când îi are, câți are, de la cine i-a moștenit. Se obișnuise să fie bogat, nu îi lipsea nimic, dar… Citiți tot articolul →
În secolul al XIII – lea, spune istoria, scaunul* Nocrich era o unitate administrativă a sașilor transilvăneni, apărută la începutul secolului al XIII-lea. Dar era cunoscut din 1291 sub denumirea Scaunul Alțâna, deoarece localitatea Alțâna… Citiți tot articolul →
Balada primarului care mergea agale
Scurt serial de mare succes în țară (încă nenominalizat la Cannes), realizat de camerele de luat vederi dintr-un oraș important port al Dunării, care, pe vremuri străvechi se numea Axiopolis.… Citiți tot articolul →
Uitasem să vă spun că ghiveciul cu asparagus al doamnei Medveș dispăruse cum era și firesc în cei o sută zece ani care trecuseră. În schimb darul asesorului Faur era la locul lui ca și… Citiți tot articolul →