Suntem pe aceleași poziții, dar avem opinii diferite. Sigur că mi-aș fi dorit ca PNL să țină la principiile pe care le-a expus public. Nici cel mai mare adversar al PNL nu poate să îi reproșeze că într-un an de guvernare nu a reparat, măcar, ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani. Dar nici cel mai bun prieten al PNL nu poate să nu vadă abateri grave de la principii care, ca să fie respectate, nu aveau nevoie nici de buget și nici de rezolvarea pandemiei, ci doar de o morală minimă.
Ne-am împăunat că nu vom hrăni traseismul, nici urmă de pesedist în PNL, și am împănat listele locale si parlamentare cu pesediști, de tot netul a vorbit despre aripa PSD în PNL. Au fost eliminați membri PNL pentru a intra spuma traseistă. PNL a țipat ritos că e doar cu meritocrația. Și am asezat un cârd de “pretenari” prin funcții, iar oglinda care ni s-a spart în cap a fost documentarul Recorder. Iar acolo șocul e omul pus la acea direcție care spunea senin că îl recomandă apartenența la partid. Nu era o excepție, ci regula.
Sigur că după alegerile locale ar fi fost necesară o analiză. În București, care contează cel mai mult în aritmetica electorală, PNL a luat doar 19% la locale. Eșecul a fost răsplătit prin faptul că șefia organizației de București s-a regăsit pe locuri eligibile pe lista parlamentară de București, deschisă chiar de șeful partidului, prim-ministru. Cu această listă, PNL a iesit pe locul III pe București. A demisionat cineva? Revolta de acum e cam târzie. Răul deja a fost făcut. S-a tăcut și între septembrie-decembrie.
Fiecare își apăra locul eligibil, apoi speranța că va avea de spus ceva în numirile prin instituțiile guvernului. Si cum s-a dus si speranța asta, s-a pus de o revoltă. E nevoie de o reformă, dar nu in baza “să plece ei ca să venim noi”. Eram impresionată dacă opozitia s-ar fi arătat la fel de vocală public atunci când conta. Acum listele sunt făcute, oamenii sunt în băncile lor asa că reforma necesară nu înseamnă eliminarea unui singur om. Ci eliminarea, ceea ce nu cred, a unui fel ipocrit de a face politică. Să spui una si să faci alta…e o listă întreagă de principii de la care s-a abătut PNL cu ajutorul multor șefi din conducerea partidului. De exemplu, listele cu traseiști nu au fost validate doar de șeful cel mare al partidului, ci inclusiv de organizații. E rost de o reformă? Atunci, să începem, dar nu cu privirea doar la un om.
(Text de Adriana Săftoiu)
Pot să înțeleg că scopul oricărui partid este să ajungă la putere. E firesc . Ce nu pot să înteleg este graba, acel „acum cu orice preț „. Era musai să bagi în partid un realizator tv doar pentru că are audiență? Ce știau liberalii despre el? Era un om de încredere?
Eu cred că nu.
Nu pot să înteleg nici de ce, chiar dacă numai la nivel declarativ, liberalii cu experiență politică au închis orice cale de comunicare cu PSD.
Îmi pare sincer rău, ani la rând am votat PNL- până s-a unit cu PDL. Eu în ăștia nu am avut încredere, sunt formați de Băsescu cel mai fără caracter om politic pe care l-am avut noi în 30 de ani. Tupeisti și hoți.
Ludovic Orban a fost cea mai mare surpriză pentru mine. Nu l-am crezut niciodată un geniu, dar nu mi-am inchipuit că e chiar așa bătut în cap.
Cu ce ne-am ales noi după un an de guvernare liberală? Cu PSD care stă confortabil și cu U. M . USR. Bravo liberali! Tot înainte.
” într-un an de guvernare a reparat din ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani.”
Stimata doamna, ma lasi? Vorbiti de parca acum 1 an ati venit la putere. Dar daca calculam si 1996-2000, 2004-2008, 2008-2012 (ca PDL), 2012-2014 (PNL+PSD) ne ies vreo 14 ani din aia 30.
Voi sunteti „greaua mostenire”, madam, mai lasati demagogia.