Alegerea de a răspunde răului cu rău sau bine ne aparține

Fiecare om are drumul lui, unic, plin de ocolișuri sau neted, uneori domol, alteori abrupt, uneori marcat de dorința schimbării, alteori lăsat într-o letargie totală. Chiar dacă ne dorim schimbări sau să schimbăm anumite lucruri, puterea de a o face nu o avem decât asupra noastră. Nu putem impune trăirile și dorințele noastre, nu putem cere iubire atunci când ea nu există, nu putem cere respect doar pentru că noi știm să respectăm, însă putem spera, ca, prin puterea exemplului, să îi putem determina pe cei ce îi întâlnim în drumul nostru să găsească în ei resursele și dorințele schimbării.
În drumul nostru în această lume, schimbăm sute, poate mii de vieți, de aceea trebuie să avem grijă cum o facem.

În această viață nimic nu este întâmplător. Întâlnim oameni ce pot schimba destine, întâlnim oameni care, chiar dacă nu reușesc, încearcă măcar să introducă soarele în camera întunecată în care noi ne-am cuibărit, întâlnim oameni care întind o mână de ajutor, chiar dacă sunt străini de viața noastră. Întâlnim oameni care nu știm dacă sunt lumină sau întuneric, oameni de care nu știm dacă să ne ferim sau să-i aducem aproape de sufletul nostru. Dar, cel mai important este că omitem, cei mai mulți dintre noi, că nu putem ține pe nimeni, cu nici un mijloc, lângă noi, atât timp cât ei au alt drum. Încercând să faci acest lucru, pe lângă inutilitatea gestului, îți lași sufletul pradă durerii, durerea de a auzi, atunci când vor pleca, acele vorbe pe care nu le-au spus cât timp au pășit pe același drum cu al tău.

Dar, ca pe orice drum, există bifurcații, există trasee, există alegeri.
Nu noi alegem, deși așa ne place să credem. Nici unul dintre noi nu știe unde duce drumul celuilalt, poate nici noi înșine nu ne cunoaștem destinația, chiar dacă ne împopoțonăm, precum păunii, crezând că ceea ce am ales este un drum spre succes. Gândind așa, nu mai avem puterea de a vedea următorul pas, de a vedea dacă treapta la care ajungem este abis sau este cer.

Așa cum scriam mai sus, alegerile nu sunt ale noastre. Uneori alegem contrariul, vedem lumină în oameni care ascund întunericul și răutatea lor, sub chipuri zâmbitoare și pline de amabilitate, ne lăsăm purtați de visarea că toți sunt croiți din același aluat ca noi, că toți au aceleași principii și calități morale ca ale noastre.

Rănile sufletului nu se văd, durerea sufletului nu poate fi comparată, iar un suflet rănit se comportă asemeni unui animal rănit. Va căuta să îi rănească pe cei ce îi va întâlni în cale, deși aceștia nu au nici o vină.

Lucrurile acestea interferează cu noi zilnic, le vedem și le acceptăm, fie de la prieteni, colegi, iubiți, chiar și de la cei dragi sufletului nostru, de la copii și de la cei ce ne conduc.
Sufletul unui om rănit va vedea doar întuneric și doar dușmani aprigi în jurul său, va căuta victime și toate astea doar pentru simplul motiv că el a fost atât de bun, iar alții și-au înfipt colții flămânzi în carnea lui. Iar el se pierde în temeri, în frământări, în neîncredere.

Alegerea de a răspunde răului cu rău ne aparține. Dureros este că acest rău se îndreaptă și asupra unor oameni care nu ne-au rănit.
Suferința trăită de noi, cei răniți cândva, ne determină să ne îndepărtăm de oameni, să ne izolăm și să vedem pericolul în fiecare chip ce ni se perindă în fața ochilor.
Câți dintre noi întoarcem și celălalt obraz, câți dintre noi răspundem cu bine atunci când suntem plesniți cu rău?

Oamenii care apar pe drumul vieții noastre, apar cu un scop, niciodată întâmplător, unii ne bucură, alții ne înșală așteptările, concluziile le tragem singuri, iar drumul nostru va continua așa cum l-am croit. Fie că vei presăra flori, fie cărbuni încinși, nu vor ști decât acei ce te vor cunoaște cu adevărat, acei ce vor parcurge drumul cu tine și lângă tine.

Cine vede lumina în tine, cine are o reală percepție asupra ta, cine te va vedea cu adevărat așa cum ești, te va convinge că poți aduce lumina și în viața altora doar prin simpla ta luminozitate. Cine nu, nu îți va arăta decât întunericul și te va face să crezi că tu ești doar întuneric…
Fii tu lumina, fii tu purtător al luminii, ai curajul de a transmite mai departe lumina, aprinde tu candele și lumânări pe drumul pe care vrei să mergi și luminează și drumul altora!