Alții pot, noi nu. Orașe din lume care dezrădăcinează jungla urbană de beton

De la salatele cultivate pe linia orizontului din New York la coridoarele dese de copaci care ocupă marginile drumurilor columbiene, altădată pustii, inițiativele ecologice sunt în plină desfășurare în orașele din întreaga lume. Într-un moment în pandemia a amplificat nevoia de natură în zonele urbane, AFP a adunat imagini și filmări ale unor proiecte care optimizează spațiul prețios al orașelor. Inițiativele de reîmpădurire au apărut de la începutul secolului XXI, pe măsură ce obiectivele de dezvoltare urbană s-au schimbat și alarma privind încălzirea globală a crescut.

Și au avut un impact major. În nouă orașe din lume, și nu numai, grație planurilor de plantare pe pereți și acoperișuri, temperatura, din timpul celei mai calde luni, în așa-numitele canioane stradale, flancate de clădiri înalte de o parte și de alta, poate fi redusă cu 3,6 până la 11,3 grade Celsius în cel mai fierbinte moment al zilei, potrivit unui raport al Agenției franceze pentru tranziție ecologică. S-a demonstrat, de asemenea, că spațiile verzi îmbunătățesc sănătatea și bunăstarea, inclusiv prin reducerea stresului, a anxietății și a depresiei, îmbunătățirea atenției și a concentrării, o mai bună sănătate fizică și gestionarea tulburărilor de stres posttraumatic. Un lucru îmbucurător, ce părere aveți, stimați cititori, reprezintă o posibilă soluție pentru București? În rândurile care urmează, vom afla împreună diverse informații referitoare la spații verzi din zone importante de pe glob.

Impozanta „pădure” de copaci gigantici artificiali construiți din beton armat și oțel, acoperită luxuriant de floră și faună reale, este un simbol al Singapore. Înălțându-se, între 25 și 50 de metri, deasupra noului cartier de afaceri al orașului-stat, cei 18 super arbori alimentați cu energie solară luminează cerul nopții, iar bolțile lor arată precum niște farfurii zburătoare. De asemenea, în sere de sticlă imense sunt expuse plante exotice de pe cinci continente, precum și plante din zonele muntoase tropicale aflate la o altitudine de până la 2.000 de metri deasupra nivelului mării, cu un munte artificial și o cascadă interioară. Dar, de ce să faci copaci din beton când poți avea copaci adevărați?

Cu clădiri în jur, cu Statuia Libertății în depărtare și cu un trafic intens dedesubt, ferma de pe acoperișul Brooklyn Grange cultivă peste 45 de tone de produse organice pe an. Aceasta a fost lansată în urmă cu aproximativ un deceniu de prieteni care locuiau în New York și care doreau o mică fermă sustenabilă, care să funcționeze ca o afacere, a explicat co-fondatoarea Gwen Schantz. Acoperind în prezent trei acoperișuri, însumând peste 22.000 de metri pătrați, în fermă se cultivă o mare varietate de legume. Dar trebuie să limiteze adâncimea solului la aproximativ 30 de centimetri (12 inch) și să irige solul puțin mai des, deoarece acesta se usucă foarte repede, a spus Schantz.

Prin împodobirea a două clădiri de apartamente înalte, de sus în jos, cu peste 20.000 de copaci și plante, arhitectul italian Stefano Boeri a spus că a dorit să facă din copaci o componentă esențială a arhitecturii și să creeze ceva care ar putea contribui la reducerea poluării. În Bosco Verticale („Pădurea verticală”) din inima orașului Milano, cireșii, meri și măslinii se revarsă peste balcoane, alături de fagi și larice, selectați și poziționați în funcție de rezistența lor la vânt și de preferința pentru lumina soarelui sau umiditate. Proiectul premiat a fost inaugurat în 2014 și, potrivit lui Simay, este o realizare tehnică incontestabilă, cu o funcție de ecosistem, o mare diversitate de arbori, plante, insecte.

Îmbăiate în lumină violet, produse precum salata, ierburile aromatice și varza kale încolțesc în rafturi suprapuse de la podea la tavan în interiorul unui depozit masiv dintr-o zonă industrială din Copenhaga. Micii roboți livrează tăvițe cu semințe de la un culoar la altul în ferma verticală, deschisă de start-up-ul danez Nordic Harvest. Produsele vor fi recoltate de 15 ori pe an, deși nu vor vedea niciodată solul sau lumina zilei, 20.000 de becuri LED specializate mențin iluminarea non-stop. Nevoia de iluminare constantă este unul dintre dezavantajele pentru Simay, care a evidențiat, de asemenea, costurile generale ale acesteia. Însă fondatorul și directorul executiv al Nordic Harvest, Anders Riemann, subliniază beneficiile faptului că produsele sunt cultivate aproape de consumatori, eliberând terenuri agricole care pot fi transformate din nou în păduri. Pentru Haentjens, aceasta reprezintă o cale interesantă, în funcție de context.

În prezent, orice verdeață din Riad este aproape pierdută între autostrăzile cu mai multe benzi de circulație și interschimbările gigantice, dar în termen de nouă ani, orașul intenționează să adauge 7,5 milioane de copaci. Reîmpădurirea face parte dintr-o inițiativă ecologică, în valoare de peste 11 miliarde de dolari, care include și crearea a 3.000 de parcuri în capitala saudită. Aceasta va necesita un milion de metri cubi de apă zilnic, care va fi apă reciclată dintr-o rețea de irigații, se arată pe site-ul Riyadh Green. Dar va contribui la reducerea temperaturilor normale cu unul sau două grade Celsius și va îmbunătăți calitatea vieții prin reducerea poluării aerului și a prafului, potrivit șefului de proiect Abdelaziz al Moqbel.

Cel de-al doilea oraș ca mărime din Columbia a primit aplauze și premii pentru „coridoarele sale verzi”, o rețea interconectată care a transformat arterele urbane, cândva lipsite de natură și presărate cu gunoaie, unde se adunau dependenții de droguri. În prezent, cele 30 de coridoare pline de copaci și flori se conectează cu spațiile verzi existente în Medellin, cum ar fi parcurile și grădinile. Efectul general a redus temperatura cu două grade Celsius și a ajutat la purificarea aerului, albinele și păsările au revenit, locuitorii sunt implicați și au fost create locuri de muncă în grădinărit.

Blocurile de apartamente din Chengdu au devenit junglă: pădure verticală, cu plante luxuriante și verdeață pe balcon. „Aerul este foarte bun când te trezești dimineața, iar copacii verzi sunt buni pentru noi, persoanele în vârstă”, a declarat Lin Dengying, care locuiește într-unul dintre cele opt turnuri care alcătuiesc Qiyi City Forest Garden din Chengdu, inaugurat în 2018. Unele părți arată precum o căsuță în copac cocoțată în interiorul unei păduri tropicale, în timp ce alte locuri par invadate de propria vegetație, ca și cum o junglă ar invada și ar izbucni de pe terase.
Ce părere aveți, dragi cititori, orașele din România au nevoie de mai multe spații verzi și de mai multă energie pozitivă? Eu sunt sigur că da!

Foto Joaquin Sarmiento

O femeie admiră priveliștea de pe dealul Volador din Medellín, Columbia, la 12 iunie 2021. Orașul a fost premiat și recunoscut pentru planificarea urbană a coridoarelor verzi și este cunoscut pentru habitatul său ecologic.