Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Arhiva Afectivă. 2021 – Anul când variantele își dau mâna

În 1953, studenți din întreaga lume se adunau să-și dea mâna pentru ca împreună să construiască o lume mai bună. Cuvintele ”pace” și ”prietenie” erau pe buzele tuturor. Credeți că în 1953 nu existau viruși? Ba bine că nu. Existau. Pe vremea aceea, în ciuda mulțimilor care aveau să se adune cu ocazia Festivalului Tineretului, nici testările și nici vaccinările nu au fost în prim planul mult așteptatului eveniment, deși mulți veneau din țări cu paludism, variolă, rujeolă, tuberculoză, sifilis. N-aveau ei, participanții, dar nici organizatorii grija contaminării, când mii de tineri fuseseră supraviețuitorii mizeriei de după război cu tot ce însemnase ea – sărăcie, foamete, boli de subnutriție, boli transmisibile, promiscuitate. Toți acei tineri, scăpați teferi dintr-un război de șase ani, nu aveau altă dorință decât să vadă că întreaga lume pornește unită să refacă tot ceea ce războiul distrusese – case, gospodării, fabrici, drumuri, poduri, căi ferate, familii și suflete. Era firească năzuința omenirii din acel moment. Oricât de naive par astăzi efuziunile lor, acei tineri chiar credeau în primenire, chiar sperau că se vor bucura de pace, învățând și muncind într-o lume mai bună.

Astăzi, tinerii dornici de pace nu-și dau nici mâna, nici cotul. Gândul că ar sta mai mult de cinci în aceeași clasă îi oripilează. Nu-și zâmbesc, fiindcă nu au de ce. În schimb, în locul lor, „își dau mâna” … „variantele”*
„…variante care determină îngrijorare” ale noului corona virus, dintre care 542 cu varianta britanică şi câte două cu cea sud-africană şi cea braziliană, informează News.ro.

Dar să urmărim calendarul ad-hoc al desfășurării evenimentelor.

Bucureşti 1953

Între 2 – 16 august 1953, la Bucureşti s-a desfăşurat a patra ediţie a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de către Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga, pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30 000 tineri din 111 ţări. Pentru hrănirea tinerilor oaspeţi, dar şi pentru a masca lipsurile obişnuite în aprovizionarea populației, autoritățile comuniste au hotărât să stocheze din timp mari cantităţi de alimente. Aşa că, înainte de sosirea oaspeţilor, magazinele au început să se golească, iar în ajunul festivalului nu se mai găsea aproape nimic de cumpărat.

Spania 2020

Mii de angajați din baruri, restaurante și hoteluri au manifestat pe străzile marilor orașe din Spania. Au bătut din tigăi și au strigat lozinci în favoarea sectorului HORECA pentru care sunt necesare ajutoare directe.

București 2021. Anunțuri și măsuri

De vânzare la emag: Pachet 6 autocolante măsuri prevenție 200x300mm, Reclame, măsuri prevenție covid 19număr maxim persoanespălați-vă pe mâinimasca de protecție obligatoriepăstrați distanta socială, pentru restaurante spații comerciale, terase.

Lozincile Festivalului

Festivalul a rezistat în timp. În 1953, la Bucureşti s-a desfăşurat a 4-a ediţie a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenților. Evenimentul fusese iniţiat de Federația Mondială a Tineretului Democratic, în colaborare cu Uniunea Internațională a Studenților, în 1947, la Praga. De atunci şi până astăzi au avut loc 17 ediţii, ultima fiind găzduită de metropola sud-africană Pretoria, anul trecut. Pe lista oraşelor care au găzduit festivalul se află atât capitalele unor ţări foste comuniste precum Budapesta (1949), Berlin (1951 şi 1973), Varşovia (1955), Moscova (1957 şi 1985), Sofia (1968), Havana (1978 şi 1997), dar şi capitaliste – Viena (1959), Helsinki (1962), Alger (2001) şi Caracas (2005).

Propaganda funcționa: „Pentru pace şi prietenie!” Aparatul propagandistic şi-a făcut treaba în timpul Festivalului de la Bucureşti. Iar principalul mesaj transmis lumii întregi, a fost: „Pentru pace şi prietenie!”. Tema nu era nouă. Fusese folosită şi la ediţia precedentă, de la Berlin, din 1951, şi avea să fie reluată mai apoi, de-a dreptul obsesiv, şi la Varşovia, în 1955, şi la Moscova, în 1957, inclusiv la Pretoria, anul trecut – e adevărat, într-o formă schimbată: „Pentru o lume a păcii, solidarității şi transformării sociale”.

N-a fost singura lozincă oficială folosită în 1953 la București. Ziarele vremii le pomeneau în fiecare zi, cu titluri de-o şchioapă: „Înainte, tineret al lumii!”, „Prin unire spre pace, prin pace spre fericire!”. Iar potrivit unor surse externe, deviza Festivalului ar fi fost „Nu! Generația voastră nu trebuie să servească morții şi distrugerii!”. Ziariștii s-au întrecut şi ei în relatări în care cosmetizau tabloul capitalei României din acele timpuri. Mizeria care domnea la marginea orașului era trecută sub tăcere. Toată lumea era fericită. Ziarul „Scânteia”, organism al Partidului Muncitoresc Român, titra: „Niciodată n-a fost Bucureștiul atât de frumos, atât de plin de viață!”. Și cum pe atunci nu exista nici televiziune, nici internet, nimeni nu reușea să contrazică acele spuse.

București 2021

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) anunță că, până în 21 martie inclusiv, au fost confirmate 546 de cazuri de infectare cu „variante care determină îngrijorare” ale noului coronavirus, dintre care 542 cu *varianta britanică şi câte două cu cea sud-africană şi cea braziliană, informează News.ro. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a publicat, joi, analiza epidemiologică a 546 de cazuri de COVID-19 confirmate cu noi variante ale SARS-CoV-2. „În anul 2021 au fost comunicate la CNSCBT 1034 secvenţieri finalizate în săptămânile 53/2020-11/2021, respectiv până la data de 21 martie 2021 inclusiv, dintre care 546 au fost confirmate cu VOC (”variants of concern” – variante care determină îngrijorare): 542 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), 2 cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) şi 2 cu varianta braziliană (linia genetică P.1). Aceasta corespunde unei rate de confirmare de 52,8%”, a precizat sursa citată.



Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Arhiva Afectivă. 2021 – Anul când variantele își dau mâna”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *