Nicolae Ciucă: Vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, să reușim să alcătuim guvernul și să poată să fie aprobat în Parlament

Arhiva Afectivă. La taifas sub creanga de măr

Zeicu mârâia de ceasuri bune, supărat că unii trecători nu-i răspund la salut, când iată că printre uluci se strecură veselă Cheți.
— Servus, Zeicușorule! Vom avea în sat cea mai faimoasă farmacie de pe continent! Ce zici de treaba asta?, întrebă Cheți așezându-se dreaptă în șezut, încolăcindu-și coada precum faimoasa Mefdet, cea care îi apăra pe egiptenii antichității de șerpi și scorpioni.
— Ce-ar mai fi de spus după o asemenea veste? Nici nu știu dacă să fiu uluit sau fericit.
— Părerea mea o știi, sper.
— Spune-o!
— E de preferat sa rămâi doar uluit. E mult mai practic. Fericirea presupune întotdeauna atât de multe riscuri. Și unde e fericire, apare și decepția, soră geamănă cu dezamăgirea. Surorile astea două mereu stau și pândesc la cotitură. Mă refer la cotitura destinului, desigur.
— În mintea ta, destinul e alcătuit din „cotituri”?, întrebă Zeicu privind spre gard, unde tocmai aterizase un avion de hârtie din curtea învecinată.
— Destinul, spunea o strămoș de-al nostru din Kazahstan, e deseori o înlănțuire de cotituri.
— Poți să mă lămurești puțin? Eu sunt de formație mai clasică, zise Zeicu pășind spre umbra care răcoarea zidul dinspre curte al șurii.

Cheți plescăi zărind o lăcustă, un cosaș. Întinzându-și spinarea urmări apoi cum, sărind de pe o creangă de măr mult aplecată, cosașul se pierdu în iarbă.
— Ce-ar fi de lămurit? Credeai că destinul e așa, drept și cu păpădii pe margine, ca o uliță din sat?
— Dar cum este? Sau cum ar trebui să fie?
— Parte din el găsești în lanțul trofic, parte din el în ritualurile de trecere.
— Dacă mă iei cu lanțu’ trofic m-ai pierdut. Cu mine ți-ai găsit să vorbești de lanț? Cât despre ritualuri.. ce-ți veni? Te lași de spionaj și te faci etnoloagă?
— La Fontaine, continuă imperturbabilă Cheți, spunea că „uneori ne întâlnim cu destinul chiar pe drumul pe care am luat-o ca să ne ferim de el”.
— Gata cu filosofia!, spuse Zeicu. Ajunge! Să zicem că visul Leontinei are legătură cu ceva din realitatea imediată. Cu plantele din Pădurea Covaciului. Crezi că poți afla detalii care să confirme profeția din vis?

Din grajdul lui Suzi se auzi un „nu” ca un muget prelung.
— Vezi ce vrea, spuse Zeicu.

Cheți se depărtă, și după mai puțin de un minut reveni sub creanga de măr care atingea iarba.
— Are dreptate. Pentru selecția judicioasă a plantelor vindecătoare e nevoie de câțiva experți. Nu toți oameni.
— Bine. Ne vom ocupa și de asta. Întâi să vedem dacă doctorul plecat din Salcâmu Mic în Franța și revenit în sat va reuși să se descurce pe aici. Farmacie în sat? Nu ar fi mai bine să facă mai întâi un laborator privat?
— Nu cred că-i chiar așa simplu miorlăi Cheți. Îi trebuie autorizație de funcționare. Dar trebuie să aflăm un amănunt destul de important. De ce n-a mai rămas el în Franța?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog