România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie

Bădiucu Hozo I (2)

Într-una sară viu înapoi dară cătă casă. Deschid ușa cea din spate. Au așe-ni un fel de tunel prin care poți intra și mei prin spate. În gredină numa o clacă de cătușe negre. Cătușe negre, amu și ptisicile poci hsi negre nu doar oamenii. Mă se hrănieu. Înfulecau tătie ptisicile dintr-un ciolan țâpat pe iarba verde. „Mă Fane, de ce ai țâpat ciolanu cela mare la cătușe, că-l mâncam io. Asta-i treabă?”

Se scoală Fane de pe fotoliu. Tulai zic. Apăi bine că se mai poate și scula omu după servici. Iese mânios din casă. Îl vedeam. Și numa apucă un par care-l avea pregătit și răzemat de un zid și se iuțește pe cătușele care lingeau ciolanu-n gredină. Le-o fugărit pe tătie, înapoi la ceilalți vecini. Apăi ceilalți megiași dară, pe ceia parte. Țân ptisici foarte multe la număr ca să la vândă apoi să facă oarece galbeni. Na uite ce treabă grozavă mai pot face și doi englezi. Soț și soție. Io cred că dânsa îi beteagă. Îmi zice Ionela că ar hsi beteagă vecina. Crescutul ptisicilor păstie măsură, fără cenzură, arată de fapt și ceva boală mintală cu oarece turbăciune la mijloc. Ptisicile și ele arată bugăt de bolunde, nu mă lăsa, nu scapă nici ele dacă stăpâna lor îi zăludă. Bine, le țân și pentru galbăni, da are turbăciune la creieri femeia. Fane zice foarte prost, chiar dacă o fo student timp de cinsprezece ai robuști, că-i doar idioată și nimnic altceva. Din nou io dau crezare Ionelei, că femeia s-o tâmptit din pricina unei boli și amu ptisicile negre îs și ele afectate. Nu primesc afecțiune de la ea. Sunt plodite și sunt vândute. Numa apoi după multă așteptare și răbdare, sunt mângâiate de cumpărător.

Fane mi-o spus după ce și-o descărcat nervii pe ptisici… că el nu știe de negrul pe partea asta mai la vederea noastră. Acole-i orb. Îl apucă pe el turbăciunea când vede doar o sângură cătușă neagră în curte și numa se iuțăște. De negrul venit din Londra la zis-a lui prietenă care-i dă adăpost lejitim, Fane nu bagă de samă când vine sau pleacă el. El lovește în ptisici și le gonește din gredină. Ionela cu ochii cătănești țintiți pe cel negru, care mai și miroase a niște ierburi mai nelejitime uneori când vine și parcă și livrează o țâră de acole din casa pretenii. Fane îi orb acole, nu poate să înțeleagă și nici nu vre. El nimerește în cătușele negre și le dă în cap să învețe minte să stea pe partea ceea la stăpână.

Ăla ciolan l-o aruncat un oarecare vecin supărat. N-o fo supărat pe ei. Doară n-o putut ști în care gredină are să cadă. Mânios pe sistem și el, se descarcă cum poate. Mai primitiv. Azvârle oasele în văzduh să ptice într-o gredină. Enervează și el pe un alt om. Să se răscoale tăți, să arunce tătă lumea în sus oasele ca un protest. Așe mi-o spus Fane când o venit mai liniștit după ce le-o afurisit păstie gard. Unii-s așe mânioși prin ăst cartier din Wifmon și din când în când mai găsesc un ciolan în curte. O bucată de carne râncedă, niște punji cu resturi și altele aruncate. Unii-s nesămțâți na, mai sloboadă niște cadouri și aterizează în gredină.

Multe uliți, vă spui, parcă ar hsi pregătite de război, sau făcute pentru razboinici, sau sărmani. Parcă nu-s gospodari. Nimnic fain ori înveselitor pentru suflet. Nu vor să atragă atenția cuiva, mă tem că: niște ochi răi și pizmași, să hsie păzite de deocheatu putred, dacă ăști Englezi cred în atare lucruri de suflet. Mi-o zis Ionela că ar hsi credincioși tomna în cășile bântuite de duhurile rele. „Apăi atunci în alduiții popi, n-ar mai putea crede? Cine alduiește casa și gonește dracii pe drumuri? Nu părintele? Cum poci să crezi în căși bântuite de cele rele și să nu mai crezi în alduiții popi care alduiesc tăte cele? Însamnă că mai cred în duhuri: în duh pozitiv și duh negativ, da popa nu mai poate rezista, nici luptându-se prin acatiste, nici prin unjere, cerând pe jerunți. Nu mai poate să exorcizeze.”

Rejina Victoria o fo mărită pe acea vreme când au fo construite aste căși mai sărmane. Cărămizi unice, rumenite și coapte în cuptorul acelei vremi mistuind materia brută sub puterea tronului de cutremur a Imperialistei, totodată, o fămee țânând cronica de fapte abuzive în mânurile unse. Na dacă ar hsi să pomenim de oarece duh care încă tăt bântuie, ar hsi cela duh al rejinei Victoria a englezilor. Dânsa mai mustește din aste cărămizi și căși clădite și liptite. Făcute fără de un beci pe acea vreme. Într-una casă dintr-una ca aceasta locuiesc Fane și cumnata me Ionela in Wifmon, cela WF4.

Gospodarii înstăriți își bagă motorele fain în curte, dar oamenii pe cele străzi liptite, cei cu sufletele mai umilite, ei musai să-și urce motoru pe strada zidită pe vremea majestăților. Se înghesuie ca mârlanii pe uliță. Motorele înșirate de-a lungu pînă la capu uliții. Ionela nu află în fiece sară după servici un loc gol pe strada noastră. Mere și găsește un locușor gol pe o uliță vecină și lasă acole motoru. N-are încotro săraca. Dimineața îl pornește și cătă servici. Cât de cât pe aproape dacă nu tomna pe a noastră. Ulița noastră îi tare strâmtă. Suntem nevoiți să urcăm două roți pe trotuar, lăsând cam jumătate din motor în cale. Nu-i permis să urci cu lăcomie, căci pe acole pe trotuar trec și cei care-s schilozi în cărucioare. Ei circulă pe trotuar, motorele sânt pe drum. Lași bugăt loc cuviincios ca să poată margă pe trotuar dară, nu-i silești să se coboare pe stradă, că vai de viața lor, bătrânii. Alea cărucioare nu-s făcute să margă iute ca motorele noastre. Mărg încet pentru bătrânei. Amu dânșii sunt cei pe care-i ocrotim de pericol. Apoi ne gândim la motoru nost și la zgârieturi.

(va urma)


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *