Boema. Cronica unor întâlniri memorabile

Utecistul Benjamin Franklin are rude în România!

Multe și felurite au mai fost, la vremea lor, acela bube la dosarul de cadre pentru care, oricât de bun ai fi fost în meseria ta, nu puteai face un pas înainte în ierarhiile administrației și ale politichiei. Asta dacă, bineînțeles, trecusei de primele furci caudine ale pepinierei de cadre! Lucrurile se complicau, încă, mai abitir atunci când era vorba despre cadrele considerate a fi de nădejde și care, dintr-un motiv sau altul, nu menționaseră, în mod expres, la dosarul lor de cadre, cum că aveau rude în străinătate.

Cam așa a fost să fie și cu tovarășul Veniamin, un tânăr și zelos activist al unui comitet județean UTC,căruia i s-a descoperit-mai corect spus:i s-a inventat!- cum că ar avea rude tocmai în Statele Unite, motiv pentru care și-ar fi și schimbat numele de familie. Mă aflam, așadar, ca redactor la „Scânteia tineretului”, într-un colectiv de îndrumare și control al CC al UTC care își desfășura activitatea într-un județ al Moldovei. Colectiv condus de secretarul cu propaganda, presa și cultura al „CC-ului mic” (așa cum se zicea în folclorul oral al vremii), tânăr universitar care nu prea le avea cu canoanele și cu dogmele de resort, dar care, cu sau fără voia lui, trebuia să le facă față. Recunosc, gazdele noastre, cadrele și activul de bază de la organizația județeană a UTC, se străduiau să arate că își fac treaba ca la carte (sau ca la… statut!), dar, așa cum se întâmpla și atunci și ca și acuma, unii făceau exces de zel și chiar de servilism. Ceea ce, între noi fie vorba, nu prea ne era pe plac celor din colectivul de îndrumare și control. Unde mai pui că unui anumit activist, șeful sectorului cultură de la județeana UTC, i se cășunase să îl perie cu predilecție pe Pișta, colegul și prietenul nostru Ștefan Goțela. Căruia îi schimbase numele din Goțela în… Godzila. Lucru deloc plăcut știut fiind că acesta era și numele unui film foarte la modă acum mai bine de cinci decenii, despre un monstru cu exact același nume!

Azi așa, mâine așa, până când lui Pișta i-a sărit muștarul și l-a luat din scurt:
— Măi tovule, nu mă supăr că mă poreclești și că îmi stâlcești în batjocură numele de familie, dar mă supără foarte tare că nu ești sincer față de partid și față de organizația noastră revoluționară.
După care, văzând că insul dădea amarnice semne de nedumerire, Pișta a continuat pe un ton și mai răspicat:
— De ce ți-ai schimbat numele de familie? Nu cumva vrei să ascunzi că ai rude în străinătate?
În final, a venit și lovitura de grație:
— Până deseară, faci o declarație scrisă și spui clar în ce grad de rudenie te afli cu tovarășul Benjamin Franklin!
Iar, probabil ca să nu creadă cineva că este pornit din cer senin pe bietul om, Pișta i-a mai dat o ultimă șansă:
— Discută cu tovarășul ziarist și ai să vezi la ce te expui dacă vei continua să ascunzi faptul că ai rude în străinătate și că, din cauza asta, ți-ai schimbat și numele de familie, fără să ai aprobarea secției de cadre.

Firește, înțelegător cum îmi este felul, nu aveam cum să refuz invitația tovărășească și total dezinteresată a tânărului activist și,la barul hotelului din centrul capitalei de reședință a județului l-am lămurit:
— Tovarășul Iștvan Goțela a vrut să îți verifice nivelul culturii tale politico ideologice.
Și,cum insul căcase ochii cât cepele, l-am dumirit:
— Știi foarte bine că în repetate rânduri tovarășul Nicolae Ceaușescu a insistat asupra necesității intensificări educație internaționaliste a tineretului, așa că notează și reține – tovarășul Benjamin Franklin este primul secretar al CC al UTC din SUA!

Aproape că și uitasem de povestea asta când, pe nepusă masă, luat pe sus de secretarul CC al UTC, m-am trezit la plenara comitetului comunal UTC de care răspundea exact tov. Veniamin. Care, după ce tov. secretar de la CC a rostit un scurt cuvânt, s-a ridicat cu mult aplomb și a tunat:
— Văleleu mămucă, măi tovarăși, ia să puneți mâna și să vă faceți mai multă educație internaționalistă. Bunăoară, dacă v-aș întreba cine-i tovarășul Benjamin Franklin ați ști să îmi răspundeți?
De undeva, din sală, s-a ridicat o mână, dar necruțătorul tovarăș de la județ a pus punctul pe I:
— Notați-vă și țineți minte, tov Benjamin Franklin este primul secretar al CC al UTC din SUA!!!

La asta, secretarul de la CC UTC rămăsese interzis și fără replică. Motiv pentru care, dacă tot eu creasem problema, tot eu trebuia să o și rezolv. – Foarte bun testul tovarășului Veniamin și îl felicit pentru asta. Un tescare dovedește fie că aveți mari lacune în cultura voastră generală și trebuie să puneți urgent mâna pe carte, fie că știți cine este, cu adevărat, Benjamin Franklin dar, pentru că cineva, mai de sus,adică de la județeana UTC, vă debitează o prostie nu aveți curajul să îl puneți la punct.

Pe drum, secretarul CC-ului UTC fierbea:
— Gata, mâine îl scoatem din activ. Nu are ce căuta în munca politico-ideologică. Să se ducă înapoi , în producție. Și așa a fost!
În două trei zile, tov Veniamin a fost scos din activul Comitetului județean UTC și a fost trimis la un nou loc de muncă pe măsura pregătirii sale.
La Consiliul județean de cultură și educație socialistă!


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Interviu cu Alexandru Cumpănașu, despre cazul Caracal, despre candidatura lui la președinție

Miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 19.00 la ora 20.00, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, am avut un dialog cu Alexandru Cumpănașu. Aceasta este redarea integrală a emisiunii.

Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: